Opinia, octombrie 1928 (Anul 24, nr. 6413-6437)
1928-10-02 / nr. 6413
mm XXIV no. 1413m . Adnotăn 'unea de răsturn c° a guvernului In recentul comunicat al direcţiei partidului naţional-ţâră* nesc, se spune că : „partidul n-ţ. a hotărât să păşească imediat la continuarea luttei pentru răsturnarea guvernului“. Această frază a suggerat via* rului „Lupta“ o glumă reuşită. In numărul de ieri al ziarului bucureştean e reprezintat in cacaricatură d. Maniu păşind Incet, cu multă hezitare, în timp ce un cetăţean îi strigă : „Da fă-i odată mai mare pasul ăla, d-le Maniu, că ni s’a urât de când tot îl măsori cu centimetrul" I Din zece ani de zile, atât de mult a cântărit d. Maniu măsura, încât i-a pierdut uzajul.. * Cum ar putea d. Maniu să facă „pasul mare“ ? Se vorbeşte de o formidabilă demonstraţie la Bucureşti, cu îngrămădire de populaţie în străzile de centru. Aceasta ar însemna „revolta naţiunii“ propunsă de curând de d. Vaida. Fireşte însă că „naţiunea“ va sta In stradă până va flămânzi , până se va plictisi. Apoi se va duce acasă. Credeţi poate că publicul se va enerva şi va comite acte de violenţă? Credeţi, de pildă, că va lua cu asalt parlamentul şi ministerele ? Treburi de acestea nu se fac cu mânele goale. Şi în orce caz, încercurile de tulburare atrag represiunea armată care reuşeşte totdeauna împotriva unui public dezorganizat... şi prudent. Hezitarea, prudenţa, nepregătirea, sunt rezultate ale şcolii d-lui Maniu..., o şcoală a „revoluţiei“ de vorbe goale ! Nu , nu credem îneficacitatea „revoltei“ despre care ni se vorbeşte.* Dar poate demonstraţia d massă va influenţa Înalta Regenţă. De ce ? Cum ? Îngrămădire de public pe străzi poate face lesne prc. partid. Dacă ar fi suficientă această tactică pentru schimbarea guvernelor, am putea avea in fiece săptămână câte un guvern nou. Înalta Regenţă aşteaptă şi va aştepta rezultatele mari de guvernământ. De pildă, dacă guvernul Brătianu nu va reuşi să amelioreze teribila criză economică, prin obţinerea unui mare împrumut extern, guvernul va fi probabil înlocuit. « Guvernul tratează cu bancherii străini şi întâmpină dificulttăţi. Tratativele ar fi fost mai uşoare dacă am fi avut alt guvern? Nu credem. Bancherii nu fac sentimentalism, nici politică internă românească. Ei vor avantagii şi siguranţă, indiferent de persoanele cu care tratează. S-a procedat greşit ? Trebuia să recurgem la Liga Naţiunilor ? Nu credem nici aceasta. Liga a sprijinit băneşte numai Austria, din mari interese de politică europeană. Căci dacă Austria s’ar fi prăbuşit, ea ar fi căzut în braţele Germaniei. împrumutul mijlocit de Ligă pentru Portugalia, a fost refuzat, fiindcă era prea oneros. Şi deasemenea oneros e împrumutul solicitat de Bulgaria prin intermediul Genevei. In genere, toate împrumuturile de Stat după războiu, s’au obţinut prin tratative directe pe pieţele financiare şi la legătură cu raporturile de politică externă.* Ar fi probabil să avem schimbare de regim dacă guvernul nu reuşeşte să obţie împrumutul. Aceasta e realitatea pe care n’o poate cîrmui acţiunea politică de stradă. E rău că nu avem o realitate mai democratici ? Desigur. Dar deocamdată n’avem ce face... D. Maniu ar fi putut avea un rol in democratizarea ţării şi înlecuirea minciunii constituţionale. Insă a pierdut zece ani în pertractări sterpe şi în politca de simple discursuri ma mult sau mai puţin revoluţionare. S’a dezagregat astfel o mişcare sincer democratică, s’au istovit energiile, s’au spulberat nădedile. Şi acuima, totul trebue reluat de la capăt!C. R. Ghiulea ASPECTE Presa şi cazul Găetan Un colaborator ocazional al ziarului nostru găseşte că publicul în genere şi presa în special, au dat proporţii prea mari a facerii Găitan , după părerea colaboratorului nostru, procesul care se dezbate înaintea juraţilor din Capitală ca şi crima nsăşi a peştelui ciocoesc, sînt simple fapte diverse cari nu merită atîta agitaţie şi mai ales atîtea comentarii. Categoric, nu are dreptate simpaticul nostru adversar, care este institutorul Chiriţescu / ci sa dovedeşte—prin articolul publicat în „Opinia" de Sîmbătă —o complectă necunoaştere a stărilor de la noi şi manifestează o naivitate de o candoare adorabilă; or, cu naivităţi nu se rezolvă nimic şi nu se repară răul care ne bântue. Mizerabila viaţă a lui Găitan, şi a victimei sale, ca şi odioasa solidarizare aproape a ciocoimii bucureştene care l-a revendicat pe tîlharul-asasin, declarându 1 gentleman şi cavaler fără frică şi fără de prihană, constitui o tristă pagină a moravurilor societăţii noastre aşa zisă înaltă. Opinia publică a avut tot dreptul să se intereseze îndeaproape de întreaga chestiune şi să şi strige dispreţul şi scârba pentru o asemenea bandă neruşinată , presa şi a făcut datoria comentând faptele, trăgând concuzii şi împiedecând poate o insuşire a afacerii în care s'au văzut compromişi la un moment dat atâtea personagii ilustre ale protipendadei noastre de club şi bordel, dar cari sînt şi proeminente figuri in viaţa noastră pubică. In clipa când scriem rândurile acestea verdictul juraţilor se grogt£?tO în camera de chibzu înţă se fac pariuri, se scontează pedeapsa şi nu puţini sunt acei cari găsesc circumstanţe atenuante criminalului pentru care cred că ar fi suficientă o corecţiune de câteva luni de meni soare numai pentru simplul fapt de loviri grave cari au atras după ele sluţirea victimei! Nu trebue să uităm câte mistere prezidează la noi cercetarea afacerilor în cari acuzaţii sunt dintr'o anumită pătură socială .• nu trebue să uităm manoperele proaspetei panamale cu terenurile petrolifere despre a cărei muşamalizare se vorbeşte cu atâta inzistenţă, avându-se în vedere imensul şir de panamale similare uitate în dosare prăfuite sau terminate—după un început cu brio —cu o ordonanţă definitivă de clasare. Presa trebue să vegheze. Ea are datoria să controleze tot ce se face în ţară, ea are datoria să stimuleze energia judecătorilor şi să contribue la luminarea justiţiei mai ales atunci când e vorba de juraţi cari reprezintă părerea cetăţenilor, opinia publică Iată pentru ce socotim că Ed. Chiriţescu nu are dreptate când imputează presei că a dat proporţii prea mari Cazului Găitan, acuzând o că aleargă după senzaţional şi după sucese eftine , presa şi-a făcut datoria Infierînd cum merită pe criminal şi pe amicii lui binevoitori, contribuind la luminarea judecăţii populare care are întotdeauna de învăţat din opera noastră a gazetarilor, operă utilă de chirurgie socială. G. SPINA IN PAG. In a S 9 stiuta în procesul Quatan ZJAtt POU HO OOTIDl vN n ' laamnt* 9 AHDNOUJBI sa primesc la toate Agenţiile de Publcitate şi la Administraţia Klurului laşi—Str. Gh. Ma raeeOa VI Actualităţi politice Ameninţări La declaraţiile revoluţionare ale d-lui Vaida, guvernul răspunde foarte violent, prin oficioşi „ Viitorul Oficiosul liberal gratifică pe d. Maniu cu epitetul de „şef de bandă“ şi ameninţă pe naţional,ţărănişti cu ,asprimea legilor*. La Paris E vorba ca d. Diamandy, ministrul nostru la Paris, să fie înlocuit cu ... d. Jean Teicus Fiorescu. S’ar potrivi foarte bine vorba populară : ,Na-ţi-o frîntă, ca ţi-am dres-o !“ Observaţie interesantă Ziarul „Indreptarea” aminteşte că, cu prilejul crizei politice din 1926, d. Maniu a propus regelui următoarea listă ministerială din N. Iorga, V. Goldiş, Em. Atonescu, C. Argeteanu, Mişu Cantacuzino, Stelian Popescu, Dr. Lupu, M. Oromolu, general Mircescu, G■ Caramfil, Duraitrescu—Brăila şi C. Xeni. Dintre aceştia, niciunul nu se află în partidul naţional-ţărănesc. Doi au murit, iar ceilalți au trecut in a te puttide. . .Pedeapsă aspră pentru un simplu sărut! Tânărul Alfredo Cowas a sărutat o domnişoară din Manila, (insulele Filipinei). Asta n’ar fi un fapt prea deosebit, deoarece şi în Filipine lumea se sărută! S’a întâmplat însă că Alfredo a sărutat fata împotriva voioţii ei Ea s’a simţit lezată şi i-a intentat proces pentru...furt de sărutări ş maltratarea demnităţii. Justiţia l-a pedepsit pe Covas la trei ani, şase luni şi 21 zii** închisoare. Vinovatul a făcut apel şi pedeapsa i-a fost redusă definitiv la şase luni temniţă şi 200 pesos amendă. Nu ştim dacă sărutarea merită intr’adevăr așa pedeapsă; în orc? caz însă acest sărut a fost cel mai scum plătit din lume. Apa, materie combustibilă La congresul industriilor de gaz din Londra, doctorul Hohenhaus din Berlin a anunţat că a descoperit un procedeu, prin care provocând o preaturbare a atomilor hidrogenului din apă, lichidul devine materie inflamabilă ! In modul acesta se va ajunge ca apa, acest element atât de ieftin, să întocnească toate combustibilele existente astăzi. Această invenție ar însemna Intr’adevăr o revoluţie a tehnicii moderne. In pag. III-a Ultima Oră. DE LA CATASTROFA DIN MADRID Interiorul fostului teatru ,,Novedades“ din Madrid, după catastrofalul incendiu care a costat viaţa a sute de oameni Din toată lumea Asigurarea organelor. — Cunoscuta actriţă de cinematograf Miss Mabel Poulton şi-a asigurat ochii pentru suma enormă de 30 mii lire sterling (24 milioane lei). Vedeta vra să fie prevăzătoare, deoarece are vederea slabă și joacă mereu în lumina puternică a atelierului. Faptul nu trebuie să ne mire, întrucât celebra dansatoare Pavlrova şi a asigurat dinţii pentru 36.000 pfunzi (29 milioane lei), evaluând astfel 6000 lire (4 milioane lei) fiecare măsea şi 30, 6 lire (2 milioane lei) fiecare dinte. Deasemenea laringele lui Carusso era asigurat pentru 20.000 lire (16 milioane lei), iar manile marelui pianist Paderewski sânt asigurate pentru 10.000 pfunzi (8 milioane lei). Urme străvechi.— In apropiere de Formicola (Italia) în urma unor îndelungate săpături, a fost descoperită o fabrică de teracotă cu așezământul unui lagăr de război, din vremea romanilor. Construcţia este ridicată pe un meterez patrat şi împrejmuit cu ziduri în fermă de poligon. In acest loc, au stabilit arheologii, s-au adunat trupele generalului Fabius, pentru a opri reîntoarcerea lui Anibal din Italia. 4 Casatorii ciudate .O statistică arată că în Aglia în anul 1927 numărul căsătoriilor a crescut colosal. Exact au avut loc 308 370 căsnicii, adecă cu 28.500 cazuri mai mult decât in anul precedent. Ceiace însă interesant, este faptul că 38 perechi au fost subt vrâsta de 21 ani, 34 mirese subt 15 ani și 12 tineri deabea de 16 ani Deasemenea 1925 bărbaţi şi 363 femei, maiin vrâstă de 70 ani, n‘au pierdut curajul de a se căsători. Şi deşi alcovurile legale s'au înmulţit, totuş natalitatea se află în descreştere. S‘au născut numai 654.712 copii, adecă la fel ca în anul 1855. Constatarea ne expune un adevăr puţin măgulitor pentru generația noastră. Criterii greşite pentru admiterea In facultatea de medicină Limitarea excesivă a locurilor—Sute de solicitanţi vor fi respinşi—Selecţiune pe base nedrepte Un tînăr absolvent de liceu ne trimite următorul judicios aticol: Suntem în preajma redeschiderii Universităţilor. Sute de absolvenţi se prevede că vor bate la porţile facultăţii de medicină din Iaşi. Dar un ordin primit de la Minister, sună drastic: mNu se vor primi anul acestaa făcutatea efe medicină din Iaşi mai mult de 80 de studenţi care va fi criteriul de admitere ?—Simplu şi drept la prima vedere. -După medii- Se vor aduna mediile obţinute în cursul superior la ştiinţele fizico chimice şi naturale,la fizico chimce şi naturale de la bacalaureat plus media de la acest examen, care, împărţite prin 5, vor trebui să dea câtul 7 (sau în jurul lui 7). Privind lucrurile mai adânc (şi aceasta putem numai noi, foştii elevi) constatăm că criteriul acesta este dintre cele mai nedrepte şi irezonabile, pentru că ar însemna ca aproape numai absolvenţii liceelor particulare şi tranziţioniştii să aibă acces la facultate. Se ştie indulgenţa profesorilor de la şcolile particulare. Absolvenţii acestor şcoli (mulţi mediocri) ies cu medii care variază între zeto. Dar mai favorizaţi sunt tranziţioniştii. La aceştia, între cele 5 obiecte cerute, n'au figurat la examene fizico-chimicele şi naturalele, două medii mai puţin la socoteală. Şi pentru că mi vine în minte liceul Naţional din Iaşi, să luăm exemple de aici. In tot cursul superior, elevii au avut profesori severi şi tare sgârciţi la note. Regretatul Tomida de ex„ chiar atunci când întreceai pe toţi colegii cu ştiinţa ta, nuţi punea mai mult decât un făcut , pentru că nota la el avea prea puţină importanţă, de vreme ce-i notă de trecere , totul era la el să ştii, şi pentru asta era gata să-ţi explice de zece ori acelaş lucru. Trecând mai departe, la Fizica de ex. din cl. 7a, elevii au fost îngroziţi de exigenţa exagerată a dlui Ionescu, la care, când luai un a ridicai mâinile spre cer, în semn de mulţumire. Nu acelaş lucru a fost cu tranziţioniştii. D zeu s'a milostivit de dânşii şi a însărcinat pe liberali—reprezentanţii lui pe pământul Românesc—să'l facă Inspector al şcoalelor Minoritare, iar în locul lui a fost trimes un suplinitoraş, de la care elevii căpătau note mari, neobişnuit de mari. La elevii absolvenţi a 8 clase în seziunea Iunie se mai adaugă şi câţiva suplinitori inexperimentaţi, din clasele V, VI, VIII, care la punerea notelor nu apreciau exact. Şi după acest criteriu vrea să se ia decanatul 1 Pentru ca toţi protejaţii şi nepregătiţii să ocupe locurile 1 1 1 — 1 1 1 ■ 11 rm PILE DE CARNET SECTELE RELIGIOASE In special în Basarabia secte numeroase de baptişti, adventişti, inochentişti şi alte forme de erezie, se descopăr în fiecare lună Autorităţile bisericeşti încunoştiinţate au intensificat popaganda misionarilor. Dar apostolii nouilor secte par a nu voi să înţeleagă zădărnicia sforţărei lor ; ei sunt veseli dacă într'un sat obscur au grupat un număr de 20 credincioşi, sau mai preferabil credincioase, în jurul templului de practici oculte. Profeţii căutau de obicei adepte tinere frumoase, le cereau umilinţă, pocăinţă, le dezbrăcau de orice fel de haină lumească şi într'un costum obişnuit modelelor din atelierele pictorilor, le închideau în încăperile subterane, unde ceasuri întregi erau supuse unui secret şi intim ritual. Cu chipul acesta femeile şi fetele uşor se lăsau convinsedespre înţelepciunea şi atotputernicia şefului de sectă. Ele îi aduceau daruri, hrană, bani şi prin aceasta, explicau suveranul lor dispreţ faţă de bunurile lumeşti. In scurtă vreme din cauza exceselor sexuale, adeptele erau apucate de accese de histerie, aveau viziuni şi vorbiau cu carul. Dar realitatea crudă, omenească, nu ştia multe despre aceste inspirate conversaţiuni. Adeptele şi profetul, conduşi la controlul medical, erau descoperiţi toţi, suferind de aceiaş maladie ascunsă; cât despre adepţi, aceştia preferând promiscuitatea, se dedau conform ritualului, la vicii contra naturii Conflictul dintre legile ţărei şi practicile sectelor religioase, sesizând instanţele în drept vor pune indirect capăt tuturor orărilor amintite. I. FR. BOTEZ (Continuarea In pag. IV a) Căsătoria lui Tunney Miss Mary Lauder, logodnica lui Gene Tunney (campionul internaţional de box) se află în drum spreNapoli. Căsătoria lui Tunney cu miss Mary, se va celebra la Sorrente (Italia), la începutul lunii octombrie. Miss Mary aduce cu dânsa și un splendid trusou în valoare de 7 milioane lei. n preajma deschiderei cursurilor şcoalelor secundare de preot N. Dătângă Atât închiderea cât şi deschiderea cursurilor şcolare, se face cu oarecare solemnitate, care depinde de buna voinţa şi devotamentul directorului pentru şcoală, precum şi de posibilitatea, ce el are de a o face. Din practca lucrurilor însă se vede, că închiderea cursurilor, se face cu o solemnitate mai deosebită la care participă pe lângă profesori şi elevi, membrii comitetului şcolar, părinţii, cari vin să vadă rezultatul ostenelelor şi mai ales al cheltuelilor ce le-au suportat. Începerea sau deschiderea cursurilor însă, se face mai pretutindeni cu o solemnitate mai simplă, care de obiceiu constă dintr’un serviciu religios săvârşi în faţa directorului, profesorilor şi a elevilor şi cel mult a comitetului şcolar -dacă mai ia şi acesta parte—şi câteva cuvinte spuse de directori şi numai ici—colea, se organizează o solemnitate mai deosebită. Din modul acesta de a serba acesta două momente ale anului şcolar, rezultă că o mai mare Însemnătate se dau închiderei cursurilor şcolare, lucru ce de altfel reiesă şi de regulamentul învăţământului secundar (vechiu) în care referitor la deschiderea cursurilor se spune numai de un serviciu religios, iar referitor de închiderea cursurilor, vorbeşte de o serbare făcută în prezenţa directorului şi profesorilor, a comitetului şcolar, a părinţilor etc. şi o dare de samă asupra mersului şcoalei pe anul in curs făcută de director etc. Socot, că atât începutului cât şi sfârşitului de an trebuie să i se dea aceiaşi însemnătate şi de acea şi la solemnitatea deschiderea cursurilor, trebue să invite serios nu numai profesorii şi membrii comitetului şcolar, dar şi toți părinţii ori tutorii elevilor,ştiut fiind ca aceştia în majoritatea cazurilor, trimet copiii să se înscrie singuri, nu dau mai niciodată pe la şcoală în cursul anului decât doar atunci, când păţeşte ceva feciorul ori fiica, sau cel mult vin la finele anului, când vreau să vadă roadele nu atât ale muncii lor pentru copii, ci ale cheltuelilor făcute de ei. In schimb, de vorbit asupra şcolii, a directorului, a profesorilor şi a comitetului şcolar, vorbesc vrute şi nevrute şi oriunde se întâmplă. Începutul anul şcolar e un mod (Continuare în pag. IV. a)