Opinia, octombrie 1928 (Anul 24, nr. 6413-6437)

1928-10-02 / nr. 6413

mm XXIV no. 1413m . Adnotăn 'unea de răsturn c° a guvernului In recentul comunicat al di­recţiei partidului naţional-ţâră* nesc, se spune că : „partidul n-ţ. a hotărât să păşească imediat la continuarea lut­tei pentru răsturnarea guver­nului“. Această frază a suggerat via* rului „Lupta“ o glumă reuşită. In numărul de ieri al ziarului bucureştean e reprezintat in ca­­caricatură d. Maniu păşind In­cet, cu multă hezitare, în timp ce un cetăţean îi strigă : „Da fă-i odată mai mare pasul ăla, d-le Maniu, că ni s’a urât de când tot îl măsori cu centime­trul" I Din zece ani de zile, atât de mult a cântărit d. Maniu măsu­ra, încât i-a pierdut uzajul.. * Cum ar putea d. Maniu să facă „pasul mare“ ? Se vorbeşte de o formidabilă demonstraţie la Bucureşti, cu îngrămădire de populaţie în străzile d­e centru. Aceasta ar însemna „revolta naţiunii“ prop­un­să de curând de d. Vaida. Fireşte însă că „naţiunea“ va sta In stradă până va­ flămânzi , până se va plictisi. Apoi se va duce acasă. Credeţi poate că publicul se va enerva şi va com­ite acte de violenţă? Credeţi, de pildă, că va lua cu asalt parlamentul şi ministerele ? Treburi de acestea nu se fac cu mânele goale. Şi în orce caz, încercurile de tulburare atrag represiunea armată care reu­şeşte totdeauna împotriva unui public dezorganizat... şi pru­dent. Hezitarea, prudenţa, nepre­­gătirea, sunt rezultate ale şcolii d-lui Maniu..., o şcoală a „re­voluţiei“ d­e vorbe goale ! Nu , nu credem în­eficacita­tea „revoltei“ despre care ni se vorbeşte.­­* Dar poate demonstraţia d massă va influenţa Înalta Re­genţă. De ce ? Cum ? Îngrămădire de public pe străzi poate face lesne prc. partid. Dacă ar fi suficientă a­­ceastă tactică pentru schimba­rea guvernelor, am putea avea in fiece săptămână câte­ un gu­vern nou. Înalta Regenţă aşteaptă şi va aştepta rezultatele mari de gu­vernământ. De pildă, dacă gu­vernul Brătianu nu va reuşi să amelioreze teribila criză econo­mică, prin obţinerea unui mare împrumut extern, guvernul va fi probabil înlocuit. « Guvernul tratează cu banche­rii străini şi întâmpină dificult­tăţi. Tratativele ar fi fost mai uşoare dacă am fi avut alt gu­vern? Nu credem. Bancherii nu fac sentimentalism, nici politi­că internă românească. Ei vor avantagii şi siguranţă, indiferent de persoanele cu care tratează. S-a procedat greşit ? Trebuia să recurgem la Liga Naţiuni­lor ? Nu credem nici aceasta. Liga a sprijinit băneşte nu­mai Austria, din mari interese de politică europeană. Căci da­că Austria s’ar fi prăbuşit, ea ar fi căzut în braţele Germa­niei. împrumutul mijlocit de Ligă pentru Portugalia, a fost refuzat, fiindcă era prea oneros. Şi de­­asemenea oneros e împrumutul solicitat de Bulgaria prin in­termediul Genevei. In genere, toate împrumuturile de Stat după războiu, s’au ob­ţinut prin tratative directe pe pieţele financiare şi la legătură cu raporturile de politică ex­ternă.* Ar fi probabil să avem schim­bare de regim dacă guvernul nu reuşeşte să obţie împrumu­tul. Aceasta e realitatea pe care n’o poate cîrmui acţiunea poli­tică de stradă. E rău că nu avem o realitate mai democratici ? Desigur. Dar deocamdată n’avem ce face... D. Maniu ar fi putut avea un rol in democratizarea ţării şi în­lecuirea minciunii constitu­ţionale. Insă a pierdut zece ani în pertractări sterpe şi în poli­­tca de simple discursuri ma mult sau mai puţin revoluţio­nare. S’a dezagregat astfel o mişcare sincer democratică, s’au istovit energiile, s’au spulberat năd­edile. Şi acuim­a, totul trebue reluat de la capăt!C. R. Ghiulea ASPECTE Presa şi cazul Găetan Un colaborator ocazional al ziarului nostru găseşte că publi­cul în genere şi presa în special, au dat proporţii prea mari a fa­cerii Găitan , după părerea co­laboratorului nostru, procesul care se dezbate înaintea juraţilor din Capitală ca şi crima nsăşi a peştelui ciocoesc, sînt simple fapte­ diverse cari nu merită atîta agitaţie şi mai ales atîtea comentarii. Categoric, nu are dreptate simpaticul nostru adversar, care este institutorul Chiriţescu / ci sa dovedeşte—prin articolul publicat în „Opinia" de Sîmbătă —o complectă necunoaştere a stărilor de la noi şi manifestează o naivitate de o candoare ado­rabilă; or, cu naivităţi nu se rezolvă nimic şi nu se repară răul care ne bântue. Mizerabila viaţă a lui Găitan, şi a victimei sale, ca şi odioasa solidarizare aproape a ciocoimii bucureştene care l-a revendicat pe tîlharul-asasin, declarându 1 gentleman şi cavaler fără frică şi fără de prihană, constitui o tristă pagină a moravurilor so­­cietăţii noastre aşa zisă înaltă. Opinia publică a avut tot dreptul să se intereseze îndea­proape de întreaga chestiune şi să şi strige dispreţul şi scârba pentru o asemenea bandă neru­­şinată , presa şi a făcut datoria comentând faptele, trăgând con­cuzii şi împiedecând poate o in­suşire a afacerii în care s'au văzut compromişi la un moment dat atâtea personagii ilustre ale protipendadei noastre de club şi bordel, dar cari sînt şi proemi­­nente figuri in viaţa noastră pub­ică. In clipa când scriem rândurile acestea verdictul juraţilor se grog­t£?tO în camera de chibzu­ înţă­­ se fac pariuri, se scontează pedeapsa şi nu puţini sunt acei cari găsesc circumstanţe atenu­ante criminalului pentru care cred că ar fi suficientă o corec­ţiune de câteva luni de meni soare numai pentru simplul fapt de loviri grave cari au atras după ele sluţirea victimei! Nu trebue să uităm câte mis­tere prezidează la noi cercetarea afacerilor în cari acuzaţii sunt dintr'o anumită pătură socială .• nu trebue să uităm manoperele proaspetei panamale cu terenurile petrolifere despre a cărei muşa­malizare se vorbeşte cu atâta inzistenţă, avându-se în vedere imensul şir de panamale similare uitate în dosare prăfuite sau ter­minate—după un început cu brio —cu o ordonanţă definitivă de clasare. Presa trebue să vegheze. Ea are datoria să controleze tot ce se face în ţară, ea are datoria să stimuleze energia judecătorilor şi să contribue la luminarea jus­­tiţiei mai ales atunci când e vorba de juraţi cari reprezintă părerea cetăţenilor, opinia publică Iată pentru ce socotim că E­d. Chiriţescu nu are dreptate când imputează presei că a dat pro­porţii prea mari Cazului Găitan, acuzând o că aleargă după sen­­zaţional şi după sucese eftine , presa şi-a făcut datoria Infierînd cum merită pe criminal şi pe a­­micii lui binevoitori, contribuind la luminarea judecăţii populare care are întotdeauna de învăţat din opera noastră a gazetarilor, operă utilă de chirurgie socială. G. SPINA IN PAG. In­­ a S 9 st­iuta în procesul Quatan ZJAtt POU HO OOTIDl vN n ' laamnt* 9 AHDNOUJBI sa primesc la toate Agenţiile de Pub­lci­tate şi la Administraţia Klurului laşi—Str. Gh. Ma raeeOa VI Actualităţi politice Ameninţări La declaraţiile revoluţionare ale d-lui Vaida, guvernul răs­punde foarte violent, prin oficio­şi „ Viitorul­ Oficiosul liberal gratifică pe d. Maniu cu epitetul de „şef de bandă“ şi ameninţă pe naţional,­­ţărănişti cu ,asprimea legilor­*. La Paris E vorba ca d. Diamandy, mi­nistrul nostru la Paris, să fie înlocuit cu ... d. Jean Teicus Fiorescu. S’ar potrivi foarte bine vorba populară : ,Na-ţi-o frîntă, ca ţi-am dres-o !“ Observaţie interesantă Ziarul „Indre­ptarea” aminteşte că, cu prilejul crizei politice din 1926, d. Maniu a propus regelui următoarea listă ministerială din­ N. Ior­ga, V. Goldiş, Em. A­tonescu, C. Ar­gete­anu, Mişu Cantacuzino, Stelian Popescu, Dr. Lupu, M. Oromolu, general Mircescu, G■ Caramfil, Durai­trescu—Brăila şi C. Xeni. Dintre aceştia, niciunul nu se află în partidul naţional-ţă­rănesc. Doi au murit, iar ceilalți au trecu­t in a te put­tide.­ ­. .Pedeapsă aspră pentru un simplu sărut! Tânărul Alfredo Cowas a să­rutat o domnişoară din Manila, (insulele Filipinei). Asta n’ar fi un fapt prea deosebit, deoarece şi în Filipine lumea se sărută! S’a întâmplat însă că Alfredo a sărutat fata împotriva voioţii ei Ea s’a simţit lezată şi i-a intentat pro­­ces pentru...furt de sărutări ş maltratarea demnităţii. Justiţia l-a pedepsit pe Covas la trei ani, şase luni şi 21 zii** închisoare. Vinovatul a făcut apel şi pedeapsa i-a fost redusă de­finitiv la şase luni temniţă şi 200 pesos amendă. Nu ştim dacă sărutarea merită intr’adevăr așa pedeapsă; în orc? caz însă acest sărut a fost cel mai scum plătit din lume. Apa, materie combustibilă La congresul industriilor de gaz din Londra, doctorul Hohen­haus din Berlin a anunţat că a descoperit un procedeu, prin care provocând o preaturbare a ato­milor hidrogenului din apă, li­chidul devine materie inflama­bilă ! In modul acesta se va ajunge ca apa, acest element atât de ieftin, să întocnească toate com­bustibilele existente astăzi. A­­ceastă invenție ar însemna In­­tr’adevăr o revoluţie a tehnicii moderne. In pag. III-a Ultima Oră. DE LA CATASTROFA DIN MADRID Interiorul fostului teatru ,,Noveda­­des“ din Madrid, după catastrofalul incendiu care a costat viaţa a sute de oameni Din toată lumea Asigurarea organelor. — Cunoscuta actriţă de cinem­ato­graf Miss Mabel Poulton şi-a asigurat ochii pentru suma e­normă de 30 mii lire sterling (24 milioane lei). Vedeta vra să fie prevăzătoare, deoarece are vederea slabă și joacă mereu în lumina puternică a atelierului. Faptul nu trebuie să ne mire, întrucât celebra dansatoare Pavl­rova şi a asigurat dinţii pentru 36.000 pfunzi (29 milioane lei), evaluând astfel 6000 lire (4 mi­lioane lei) fiecare măsea şi 30, 6 lire (2 milioane lei) fiecare din­te. Deasemenea laringele lui Carusso era asigurat pentru 20.000 lire (16 milioane lei), iar manile marelui pianist Paderew­ski sânt asigurate pentru 10.000 pfunzi (8 milioane lei). Urme străvechi.— In a­propiere de Formicola (Italia) în urma unor îndelungate săpă­turi, a fost descoperită o fabrică de teracotă cu așezământul u­nui lagăr de război, din vremea romanilor. Construcţia este ri­dicată pe un meterez patrat şi împrejmuit cu ziduri în fermă de poligon. In acest loc, au stabi­lit arheologii, s-au adunat tru­pele generalului Fabius, pentru a opri reîntoarcerea lui Anibal din Italia. 4 Casatorii ciudate .O sta­tistică arată că în Aglia în a­­nul 1927 numărul căsătoriilor a crescut colosal. Exact au avut loc 308 370 căsnicii, adecă cu 28.500 cazuri mai mult decât in anul precedent. Ceiace­­ însă interesant, este faptul că 38 pe­rechi au fost subt vrâsta de 21 ani, 34 mirese subt 15 ani și 12 tineri deabea de 16 ani Dease­menea 1925 bărbaţi şi 363 femei, maiin vrâstă de 70 ani, n‘au pierdut curajul de a se căsă­tori. Şi deşi alcovurile legale s'au înmulţit, totuş natalitatea se află în descreştere. S‘au născut numai 654.712 copii, adecă la fel ca în anul 1855. Constatarea ne expune un adevăr puţin măgulitor pentru generația noas­tră. Criterii greşite pentru admiterea In facultatea de medicină Limitarea excesivă a locurilor—Sute de solicitanţi vor fi respinşi—Selecţiune pe base nedrepte Un tînăr absolvent de liceu ne trimite următorul judicios a­­ticol: Suntem în preajma redeschi­derii Universităţilor. Sute de absolvenţi se prevede că vor bate la porţile facultăţii de me­dicină din Iaşi. Dar un ordin primit de la Mi­­nister, sună drastic: mNu se vor primi anul acesta­­a făcu­­tat­ea efe medicină din Iaşi mai mult de 80 de studenţi care va fi criteriul de admitere ?—Simplu şi drept la prima vedere. -După medii- Se vor aduna mediil­e ob­ţinute în cursul superior la ştiin­ţele fizico chimice şi naturale,­­la fizico chim­ce şi naturale de la bacalaureat plus media de la a­­cest examen, care, împărţite prin 5, vor trebui să dea câtul 7 (sau în jurul lui 7). Privind lucrurile mai adânc (şi aceasta putem numai noi, foştii elevi) constatăm că criteriul a­­cesta este dintre cele mai ne­drepte şi irezonabile, pentru că ar însemna ca aproape numai absolvenţii liceelor particulare şi tranziţioniştii să aibă acces la facultate. Se ştie indulgenţa profesorilor de la şcolile particulare. Absol­venţii acestor şcoli (mulţi me­diocri) ies cu medii care variază între zeto. Dar mai favorizaţi sunt tranziţioniştii. La aceştia, între cele 5 obiecte cerute, n'au figurat la examene fizico-chimi­cele şi naturalele, două medii mai puţin la socoteală. Şi pentru că mi vine în minte liceul Naţional din Iaşi, să luăm exemple de aici. In tot cursul superior, elevii au avut profesori severi şi tare sgârciţi la note. Regretatul To­­mida de ex„ chiar atunci când întreceai pe toţi colegii cu ştiinţa ta, nu­ţi punea mai mult decât un făcut , pentru că nota la el avea prea puţină importanţă, de vreme ce-i notă de trecere , to­tul era la el să ştii, şi pentru asta era gata să-ţi explice de zece ori acelaş lucru. Trecând mai departe, la Fizica de ex. din cl. 7­a, elevii au fost îngroziţi de exigenţa exagerată a d­lui Ionescu, la care, când luai un a ridicai mâinile spre cer, în semn de mulţumire. Nu acelaş lucru a fost cu tranziţio­­niştii. D zeu s'a milostivit de dânşii şi a însărcinat pe liberali—repre­zentanţii lui pe pământul Româ­nesc—să'l facă Inspector al şcoa­­lelor Minoritare, iar în locul lui a fost trimes un suplinitoraş, de la care elevii căpătau note mari, neobişnuit de mari. La elevii absolvenţi a 8 clase în seziunea Iunie se mai adaugă şi câţi­va suplinitori inexperi­mentaţi, din clasele V, VI, VIII, care la punerea notelor nu apre­ciau exact. Şi după acest criteriu vrea să se ia decanatul 1 Pentru ca toţi protejaţii şi ne­pregătiţii să ocupe locurile 1 1 1 — 1 1 1 ■ 11 rm PILE DE CARNET SECTELE RELIGIOASE In special în Basarabia secte numeroase de baptişti, adventişti, inochentişti şi alte forme de e­rezie, se descopăr în fiecare lună Autorităţile bisericeşti încu­noştiinţate au intensificat p­opa­­ganda misionarilor. Dar apostolii nouilor secte par a nu voi să înţeleagă zădărnicia sforţărei lor ; ei sunt veseli dacă într'un sat obscur au grupat un număr de 20 credincioşi, sau mai prefera­bil credincioase, în jurul templu­lui de practici oculte. Profeţii căutau de obicei a­­depte tinere frumoase, le cereau umilinţă, pocăinţă, le dezbrăcau de orice fel de haină lumească şi într'un costum obişnuit mode­lelor din atelierele pictorilor, le închideau în încăperile subterane, unde ceasuri întregi erau supuse unui secret şi intim ritual. Cu chipul acesta femeile şi fetele uşor se lăsau convinse­­despre înţelepciunea şi atotputer­nicia şefului de sectă. Ele îi aduceau daruri, hrană, bani şi prin aceasta, explicau suveranul lor dispreţ faţă de bu­nurile lumeşti. In scurtă vreme din cauza ex­ceselor sexuale, adeptele erau a­pucate de accese de histerie, a­veau viziuni şi vorbiau cu ca­rul. Dar realitatea crudă, omeneas­că, nu ştia multe despre aceste inspirate conversaţiuni. Adeptele şi profetul, conduşi la controlul medical, erau des­coperiţi toţi, suferind de aceiaş maladie ascunsă; cât despre a­­depţi, aceştia preferând promis­cuitatea, se dedau conform ri­tualului, la vicii contra naturii Conflictul dintre legile ţărei şi practicile sectelor religioase, se­sizând instanţele în drept vor pune indirect capăt tuturor or­ărilor amintite. I. FR. BOTEZ (Continuarea In pag. IV a) Căsătoria lui Tunney Miss Mary Lauder, logodnica lui Gene Tunney (campionul internaţional de box) se află în drum spre­­Napoli. Căsătoria lui Tunney cu miss Mary, se va celebra la Sorrente (Italia), la începutul lunii oc­tombrie. Miss­ Mary aduce cu dânsa și un splendid trusou în valoare de 7 milioane lei. ­n preajma des­­chiderei cursurilor şcoalelor secundare de preot N. Dătângă Atât închiderea cât şi deschi­derea cursurilor şcolare, se face cu oarecare solemnitate, care depinde de buna voinţa şi de­­votamen­tul directorului pentru şcoală, precum şi de posibili­tatea, ce el are de a o face. Din practca lucrurilor însă se vede, că închiderea cursuri­lor, se face cu o solemnitate mai deosebită la care participă pe lângă profesori şi elevi, membrii comitetului şcolar, pă­rinţii, cari vin să vadă rezulta­tul ostenelelor şi mai ales al cheltuelilor ce le-au suportat. Începerea sau deschiderea cursurilor însă, se face mai pretutindeni cu o solemnitate mai simplă, care de obiceiu constă dintr’un serviciu religios săvârşi în faţa directorului, profesorilor şi a elevilor şi cel mult a comitetului şcolar -dacă mai i­a şi acesta parte—şi câ­teva cuvinte spuse de directori şi numai ici—colea, se organi­zează o solemnitate mai deose­bită.­­ Din modul acesta de a serba acesta două momente ale­ anu­lui şcolar, rezultă că o mai mare Însemnătate se dau în­­chiderei cursurilor şcolare, lu­cru ce de altfel reiesă şi d­e regulamentul învăţământului se­cundar (vechiu) în care referi­tor la deschiderea cursurilor se spune numai de un serviciu religios, iar referitor de înch­i­­derea cursurilor, vorbeşte de o serbare făcută în prezenţa di­rectorului şi profesorilor, a co­mitetului şcolar, a părinţilor etc. şi o dare de samă asupra mersului şcoalei pe anul in curs făcută de director etc.­­ Socot, că atât începutului cât şi sfârşitului de an trebuie să i­ se dea aceiaşi însemnătate şi de­ acea şi la solemnitatea des­chiderea cursurilor, trebue să invite serios nu numai profe­sorii şi membrii comitetului şcolar, dar şi toți părinţii ori tutorii elevilor,ştiut fiind ca aceştia în majoritatea cazurilor, trimet copiii să se înscrie sin­guri, nu dau mai nici­odată pe la şcoală în cursul anului decât doar atunci, când păţeşte ceva feciorul ori fiica, sau cel mult vin la finele anului, când vreau să vadă roadele nu atât ale muncii lor pentru copii, ci ale cheltuelilor făcute de ei. In schimb, de vorbit asupra şcolii, a directorului, a profeso­rilor şi a comitetului şcolar, vor­besc vrute şi nevrute şi ori­unde se întâmplă. Începutul anul şcolar e un mod (Continuare în pag. IV. a)

Next