Opinia, octombrie 1931 (Anul 27, nr. 7325-7351)

1931-10-01 / nr. 7325

Aveţi haine Chemaţi-mă printr'o a­p. sau aduce­ ţi-le la Biroul de schimb unde primiţi în schimb 8 metri stofă englezească. Vizitaţi Marote şi Renumitul Circ ROYAL lastalat In strada Uzine! Alături da Depod Tramvaielor Astă seară ora 6 fam. Mare fterwexentafie de Elită cu un program extra­ordinar compus din cele mai bune numere de atrac­ţie, dresuri şi Mare şampionat de Lupte Greco- Romane in fiecare seară au loc 3 lupte interesante Joi, Simbăta, Duminică ora 4 p. m. Mare Matineu Familiar Preţuri Reduse : Rezervat lei 62, Stal I lei 47, Stal II lei 32, Galei la tei 17. LEFT & RIGHT Celebrii Invalizi Depurativul „Salparii“ Este cel mai bun depurativ al sângelui stricat. Esenţă vegetală compusă din sucurile unor plante de­­purative şi stimulante. Se întrebuinţează cu mare succes în bolile cunoscute sub numele de: gută, reumatism cronic, boli de piele, eczeme, furenculi, mâncărim­ea şi erup­­ţiunea pielei, la copii scrofuloşi, debili, limfatici etc. şi în cura de purificare a sângelui. Flaconul este însoţit de prospect Depozit General Farmacia Curţei Regale Fraţii Dr. Konya succesor Dr. E. Grozea Iaşi Unde nu se află, se trimite cu ramburs prin poştală. DOMNILOR ! Pentru orice pas’n viaţă E nevoe de prudenţă. Ţineţi deci la Dvs. Superbul „OLLA“ ’n permanenţă ! DOCTOR M. MATASARU Specializat la Paris—fost asistent de spital la Paris Boli Interne: INIMA, PLĂMÂNI şi tratamentul tuberculozei pulmo­nare cu Pneumotorax artificială Str. Mârzescu 16 (parter) Cons. 9—11 și 3—6 DOCTORUL. R. DAMSKER str. Chica-Vodă No. 44-46 consultă zilnic MEDICINA interna SIFILIS și GENITO-URINAR­E ntre orele 8-11 a. m. si 3-7 p. m. Diathermie și băi de lumină MARVAL «CjCl dvirert de cop.retell ^wuifilrîurî, flpîpG,cubwrfiî LUAŢI NOVAL Doctor A. DASCAL BOU DE COPII ŞI INTERNE VENERICE ŞI SIFILIS Tratament radical al glenoragiei acute şi cronice , al sifilisului în toate perioadele boalei. m di lumină, Raze Ultraviolete Consult, 8-10 a. m. şi 2-8 seara Iaşi, sf. Coxa Vodă No. 42 vta­iMica de Camera de Comerţ Atelier practic de croitorie şi lingerie se des­­chide pe lângă cursul compli­­asentar de la Şcoala de fete No. 8 Jft Pool“, str. Păcurari. Se primesc comenzi lu preţ modest. Oricine doreşte a învăţa a­­ceste meserii e primit a lucra in atelier, ce se descinde la 1 Octombrie ori Informaţii şi de cancelaria şcoalei DIRECŢIUNEA PUBLICAŢIE Comitetul şcolar al liceului Na­ţional din Iaşi publică licitaţie pen­tru arendarea bufetului, la 17 Octombrie a. c. In­formaţiuni la cancelarie zilnic 1 —12. Comitetul Epitropia Generală a Casei Spitalelor şi Ospiciilor Sf. Spiridon din Iaşi­­ . Având de daramat clădirea cu etaj, situată în curtea Spitalului Central din Iaşi, care serveşte ac­­tualminte pentru locuinţa perso­nalului, aduce la cunoştinţă că tratează prin bună învoială dara­­marea sus zisei clădiri, şi pune în vederea amatorilor să prezinte Epitropiei oferte până la 6 Oc­tombrie a. a, cel mai târziu. In­formaţii asupra dărămărei se pot lua la serviciul technic al Epitropiei . Se apropie ceasul,,, Ceasul norocului Uv,^fofiist­­ppi Dvf—Cftoi intr’adevftr feri­cit se poate numi acela, care se pomeneşte de­odată e s­urt câşigat de un milion provenit de acolo, că la vreme şi-a cumpărat pentru Lei JOG un ioai al măreţ loterii a Spitale­lor Evreeşti din Ardeal, cu câştiguri garantate de 2.zoo.Qoo lei. Prima tragere are foc la 6 Oct­­obre 1931. Grăbiţi şi co­mandaţi astfel de lozuri la Biroul Central al Loteriei Cliy, Piaţa Unirii 26, sau a Sucr­p­­sala din Iaşi­­ Sam­y Brok, Bud. Ferdinand 9. Tribunalul Jud. Iaşi S. 3-a PUBLICAŢIE DE VÂNZARE No. 7604 din 22 Sept. 1931 Tribunalul Iaşi, secţia 3-a, prin Jurna­lul din 21 Septembrie 931, a autorizat Corpul Portăreilor Trib. Iaşi, să efectueze din nou toate formele de vânzare prin licitaţie publică, a imobilului situat in Iaşi piaţa Halei No. 5 fost­­ proprietatea falitului Ilie Budescu domiciliat în imo­bilul urmărit care prin raportul de ex­pertiză şi schiţa de plan de la dosar, se constată că e­te compus dintr’o clădire din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă cu subsol şi parter. Subsolul,are 2 încă­peri şi un antreu, jumătate în subsol şi restul la parter, având şi două cuptoare de zid, coveţi şi mese de brad. In subsol mai este şi un beci de piatră. Parterul are patru camere din cărămidă, acoperite cu tablă. Ca atenanse în curte sunt : 2 bucătării de cărămidă, acoperite cu tablă, o magazie din scânduri şi un closet. A­­cest imobil este construit pe un teren de de 320 m.p. mea ieşindu-se la nord cu Michel Crepcea, la sud cu piaţa Hale , la vest cu Heivitz Simon şi la est cu un loc viran al Municipiului Iaşi şi expertul îl evaluiază la suma de 75o.ooo lei. Se încunoştiinţează că vânzarea şi ad­judecarea acestui imobil vor avea loc în pretoriul tribunalului Iaşi, secţia 3 în ziua de 9 Noembrie 1931 ora 13, în­­cepânduse licitaţia publică de la suma de 400.000 lei fixată de tribunal prin jur­nalul No. 8207 I 1931. Preşedinte, s. v., M. Eşianu Portărel, V. Stănescu Dosar No. 42 I 1931 K R­o­m­â­n­i­a Corpul Portăreilor Tribunalului Iaşi PUBLICAŢIE No. 3696 Anul 1931 Luna Sept. 24 Se publică spre cunoştinţa generală că conform adresei jud. ocol 1 Urb. Iaşi No. 34499 1­931 se va vinde prin licitaţie publică în ziua de 16 Octombrie 1931 ora 10a.m. averea mobilă sequestrată cu procesul verbal No. 3469/931 de la Pin­­cas Breitman la pretenţia Herman Wexler averea compusă din 15 bucăţi având ur­mătorul metraj şi denumiri: satin 33 m., 20 m. şi 8 m. matasă de laşi, 18 m. marchizei, 5.60 m., 16 m., 6.50 m. opal, 6 m. stofă pentru rochi ţărănească 4 m. 78 m., 9.10 m., 4.80 m. 7.05 m. 4.85 m. un costum de haine bărbăteşti, 9 panta­loni, 5 costume pentru copii, pantaloni cu bluze, două tunici pentru elevi, trei jiletci. Vânzarea se va face în Iaşi strada Păcurari No. 40 domiciliul debitorului pe bani gata şi în asistenţa comisarului respectiv. Şef Portărel, V. Pamfil VINURI T. și D. Bădăreu TARIF (Litrul în sticlă înfundată) Alb 1930 14 le Cotnari 1922 130 „ Piticu Rahane Str Cuza-Vodă (vis-a-vis de Librăria Socec) Alb Sup. 1930 18 „ Negru vârtos 1930 16 „ Riesling 1927 32 „ Grasă de Cotnari 1927 45 „ Bordeaux 1927 50 „ Riesling 1922 100 „ OPINIA Mare mişcare în regiunea şcolară laşi ^^irmniiiiranTmnrrriiimni i imn miiniiirii mm ni mir i iii 11 |M| ^ Noui numiri, supliniri, detaşări şi înaintări ! Iată tablou de sublinitori, apro­baţi a funcţiona în anul şcolar 1931—1932, în regiunea Iaşi: C. Turtureanu (Româna, şc. co­mercială superioară Iaşi), Ecat. Buhuţă (Partea literară la şcoa­la de meserii băeţi din Piatra- Neamţ), Aslan Georgeta (Franceza la şcoala de meserii Botoşani), Rogojină Margareta (Fiz. Chim. Nat. Com­. sup. băeţi din Barlad), Davidescu Neculai (Fiz. Chim. Nat. Com. sup. băeţi din Piatra­ Neamţ), Pester Maria (Matematică­ Com. elem. băeţi, comp. fiz. chim. mes. Piatra Neamţ), Ciudin Maria (Ed. fizică profesioală Huşii, Vosco­­boinic Alex. (Şt. Cornerc. Com. elem. băeţi laşi), Avramescu Ma­ria (Desemn Caligr. profesională compl. com. elem. băeţi Tecuci), Ieohărescu L (St Comerc. Corn. sup. băeţi din Bacău), Manolescu Gh. iBiur. corn. Corn. sup. băeţi din Bacău), Chirilă Matilda (Mu­zica, Menaj Bacău), Demetriev Gh. (Muzica, meserii Piatra Neamţ), Ion­ţă Veronica (Română, Corni elem. b. Vaslui), Savin Necula. (Religia, Meserii laşi), Şerbanov P. (Muzica, Meserii sup. laşi), Vasilache I. (Muzica, Meserii inf. Iaşi), Neniţescu I. (Română, Me­serii Bârlad), Oprescu Elena (Par­tea Lit­­ere râmase de la D-na Gherman del. Bacău meserii), Pr. Irim­escu (Religia meserii Bo­toşani), Drăgan P. (Partea St. me­serii Nicoreşti), Nic­olau Mara (Partea lit. meserii, Nicoreşti), Gre­­cea Elena (franceza meserii Nico­reşti), Ing. Domuscin N. (mec. electr techn.­fer meserii Tg.Neamţ) Condrescu L. (partea St. meserii Tg. Neamţ) Creţu I. V. (Ed. fiz. meserii, Tg. Neamţ), Chiriţescu D. Sava (St Comerc. corn. elem. b. Piatra Neamţ), Lupaşcu E­­liza (Româna meserii Botoşani), Pr. Marin C. (Religia şc. profes. Lic. fete Tecuci), Diaconu Mer­­şescu­­ (Religia normală băieţi Vaslui), Ghimici Elena (Rom. Lat. Gimnaziul Tg. Neamţ), Vasiliu Euiza (Franceză Normală băeţi Vaslui), Dimitriu Cta. (Franceză Liceul de bâeţi Roman), S­eberg Lucreţia (Franceză Liceul de băeţi Roman), Tiron Maria (Ist. Drept Normală băeţi Vaslui), Cruceanu «Lucret­a (Geogr. Normală băeţi Vaslui­), Tronner Mihai (Mat St. Nat. Normală de băeţi Vaslui), Capră Georgeta (Fiz. Chim. Nor­mală băeţi Vaslui), Blănaru D. (Muzica Normală băeţi Vaslui), lonescu Z (St Naturale normala băeţi Vaslu ), Stoenescu Ctin (Vio­­lina Normala băeţi Vaslui), Ro­tari I. (Ed Fiz..Normală băeţi Vaslui), Cioată Eugenia (Caligr. Des. normală băeţi Vaslui), Ca­­fencu Rodica (Des. Caligr. Nor­mală fete Botoşani), Tudor Em­i (Pedagogia Seminarul Roman), Bogdan Beatrice (Româna Liceul băeţi Vaslui), Mărdarescu Maria (Franceza Liceul băeţi Botoşani), Demetreev Gh. (Violina Normală băeţi P. Neamţ). Detaşări D. Gh. Chiriţescu, revizorul şco­lar al jud. Iaşi, reîntorcându-se aseară din Bucureşti, a adus ta­bloul de nouă detaşări, precum şi modificările vechiului tablou, în învăţământul primar din oraşul şi judeţul Iaşi Gh. Mironescu de la şc. prim. din Păcurari detaşat la No. 5 băieţi Nicolina, Elena Ionescu, de la Oneşti-Vaslui, la No. 1 fete-Iaşi ; Clara Ş­efăniu, dela Fântânele, la Băiteni; Alex. Fustan, dela M. Kogălniceanu la Fântânele ; Ioan Matei, dela Dădeştii Noi, la Balş; Elena Matei, dela Balş,­ la Dă­deştii Noi; Lucia Ştefănescu, dela Sberieni, la Buhalniţa ; Mana Gheorghiţă, dela Tg. Neamţ, la No. 3 fete-Iaşi ; Ecaterina Ro­mano, dela Tg. Nicolina, la No. 2 de fete-Iaşi ; Sofia Gură, dela No. 8 băieţi, la No. 3 fete ;Lucia Stoica, dela Hălceni, la Doroşcani; Eugenia Gherman, dela Sco­­binţi, la Bădeni; Eugenia Pintilie, dela Bădeni, la Scobinţi; Gh. Ro­tari, dela Pocreaca, la Poeni; Gh. Chiriac, dela Alexandru cel Bun, la Vlădeni; Eugenia Grădinaru­, dela Dumeşti, la Corneşti; Necu­lai Ojog, dela Bărbăteşti, la Dor­meşti; Maria Prisaciuc, dela Fo­rări, la Coarnele Caprei; Natalia Anania, Caprei la Forăşti. Noui numiri Următorii absolenţi ai şcoalei normale, au fo­st­­numiţi suplini­tori în invăţământu­l primar jude­ţean; Natal­is­ Gnisu, la şc. prim. Irn Sculeni-­ Dmn­tru Zamfirescu, la" Kib Kogfijftfceanu; Profira Bâr­san, laTcuşeni; Adela Negoiţă, la Cojeasca-Veche; Gh. Constanti­­nescu, la Alexandru cel Bun; I. Berenghi, la Bosia; Ion Stoica, la Ritdeni; Profira Zoiţei, la Plugari. înaintări Următorii învăţători de gradul II au fost Înaintaţi la gr. I, pe ziua de 1 Ianuarie 1937: Danfi Gh. dela sc. No. 3, băieţi, D. Lambrino, dela No. 1 băieţi pr. Negoiţă, dela Erbiceni, Baron Natalia, de la gr. de copii din Goruni MISIUNILE RELIGIOASE LA EXPOZIŢIA COLONIALĂ DIN PARIS (Continuarea din pagina I-a) şeia numai privitorul care nu ştie ceva mai mult decât ce a văzut la expoziţie. In cărţile lor, catolicii mărturi­sesc singuri că sunt departe de protestanţi, deşi între noi se tru­­fesc că nimenea nu este ca el Iată, de pildă, cum se rosteşte în materia aceasta un scriitor al lor, Ugo Mioni, într’o carte cu numele Manuale di Missionologia eşită acum 10 ani în Milano: „Noi catolicii suntem în aceasta cu mult mai pre­jos da protes­tanţi, care fac într’un an, pentru misiunile lor, mai mult poate de­cât noi în zece. Ei dau cu dăr­nicie şi fără încetare, aşa că mi­siunile lor sunt ajutate mult mai decât ale noastre"... „Misionarii noştri nu pot face nici jumătate din binele pe care l-ar putea face, din lipsa mijloa­celor trebuincioase în întrecerea dintre noi şi protestanţi“. De ce aceasta ? Pentru că pro­testanţii ar fi mai bogaţi ? Nu,­­ răspunde autorul, că doar Francia e o ţară destul de bogată, ci din pricina nepăsării populaţiunii ca­tolice către năzuinţa misionară. Ea simte mai puţin decât cea protestantă. Catolicul are mult mai puţin interes religios decât protestantul. Numai la noi cato­licii fac pe grozavii. Trăind aci, îşi fac păreri umflate despre ai lor şi cred că în ţările catolice e marea şi sarea. Aşa scria astă vară, în ziarul „ Cuvântul", Profesorul Frolio din Bucureşti, scriind despre credinţa ferbinte din Italia, că poporul de acolo e trup şi suflet pentru Bi­serică. Catolicul însă care trăieşte acolo şi ale cărui cărţi sunt în mâna noastră, scrie dimpotrivă, cum se vede de altfel şi din a­­ceastă carte despre misiuni. In ce priveşte măreţia misiunii protestante, ne sunt dovadă şi cuvintele unui cardinal catolic, răposatul Gibbons, fost arhiepis­cop în Baltimore, Statele­ Unite din America de Nord. In cartea sa Solul lui Hristos (in traduce­rea italiană pe care o întrebuin­ţăm, Ambasciatore di Cristo, Tu­rin, 1912) el are cuvinte de a­­mara admiraţiune pentru cheltu­iala protestanţilor în folosul mi­siunilor. Sutele de milioane de dolari daţi sunt dăruiţi de bună voie, prin nici o silă. Când vom cita odată paginile lui, se va vedea ce impunătoare este această lucrare. De aceia cele văzute la expo­ziţia din Paris nu sunt măsura raportului, misionar intre protes­tanţi şi catolici. Mai degrabă tre­buie să avem în vedere numai pe protestanţii francezi, care sunt pu­ţini. Se vede că n'au putut face mai mult. Dacă ar fi fost ca la o asemenea expoziţie să vie gro­sul protestantismului, atunci cato­licismul făcea o figură mult mai măruntă. Acesta e adevărul, în care poate s’au înşelat unii din Românii care au vizitat expoziţia. Arhim­. Scriban Post Scriptum. — Rândurile de mai sus au fost scrise în Bucu­reşti, pe când nu aveam cuno­ştinţă de răspunsul pe care Păr. Dr. A. Gabor, în „Opinia“ de la 12 Sept. a. c., îl dă articolului meu din Opinia dela 8 Sept a. c. Am aflat insă de el venind aici şi de aceia sunt nevoit să scriu acum acest adaos la rândurile de mai sus din Bucureşti. Dacă art meu de a 8 Sept­­n'a fost o faptă nemerită, cum se trufeşte a crede Păr. Dr. Gabor, (că de n’ar fi trufaş şi despre­­ţuitor al închinătorilor de altă lege, n’ar fi catolic), iată că­ art. de acum, pe negândite şi re neştiute, s’a nimerit să fie, in parte, un răspuns celor răpezite de Sf. Sa impotria mea. In adevăr, părintele ne ospătează darnic cu ştiri din cărţile pe care le pomeneşte, ca să ajungem şi noi, bieţii, să ştim ce sunt mi­siunile catolice. De nu era Păr. Doctor să ne dumerească, mu­ream de întunerec. Dar art meu de azi se neme­­reşte că aduce în sprijin tocmai mărturii catolice pentru a dovedi că misiunea protestantă e mult mai presus decât cea catolică. Atunci pe cine vrea Păr. Gabor se învinuiască de bărfire ? Pe mine ? Dar ce face cu catolicul său ? Pentru sistemul catolic este însă totdeauna mistificarea, ca să facă împresiune asupra celor ce nu-i pot urmări şi controla, iată, eu mă simt dator să servesc pe pă­rintele şi mai bogat în astfel de materie, ca să vadă că are ll­­ba de învăţat de la noi, iar doctorii catolici să-şi înveţe pe al lor n negura de ignoranţă care se află în rândurile lor şi pe care eu o ş­iu prea bine. Vine rândul s­ă scriu şi pe asta. Cât priveşte celelalte chestiuni din izbucnirile Sfinţiei sale, îi în­credințez că nu va rămânea nimic fără răspuns fiindcă faptele sunt strivitoare împotriva lor. Arhim. SCRIBAN rjatass»TM I­NFORMAŢII! N­I . In cercu­ile militare se vor­beşte că nu vor mai fi numiţi ti­tulari la inspectoratele de armată rămase vacante prin ieşirea la pensie şi a lor generali Rudeanu şi Scărişoreanu. E vorba ca toate inspectoratele să se desfiinţeze pentru a fi înlo­cuite cu un serviciu tehnic în fruntea căruia va fi numit d. ge­neral Cihoschi.­­ D. maior C. Argeşanu, co­mandantul flotilei de aviaţie din Iaşi, a primit dreptul de a purta Crucea de aur a virtuţii aeronau­tice. Această înaltă distincţie pen­tru valorosul militar ieşan, este desigur în totul meritată.­­ O crimă a fost adusă la cu­noştinţa parchetului local. In spitalul Sft. Spiridon se află internat săteanul C. Ciobanu din Buhăşeni, jud. Iaşi. El a fost lovit de vecinii săi V. Agapi şi Gh. Onu. S-a dat ordin de arestarea a criminalilor.­­ O mamă vitregă.­ Legiunea de jandarmi cercetează denunţul contra soţiei de a doua a sătea­nului Const Ciobanu din Dancu- Holboca, anume Maria Ciomaga. Femeia este acuzată că şi-a pus în gana­­s ucidă pe Cei 4 copii ai soţului din prima căsătorie. In acest scop i-a maltratat. De curând unul din ei a sucombat şi se spune că ar fi vorba de o otrăvire. Parchetul a ordonat cercetări.­­­r. prof. dr. Anghel, preşedin­tele colegiului medical, a trimis doctorilor următoarea adresă : „D-nii medici din jud. Iaşi, în­scrişi în colegiul medical, sunt rugaţi a ne trimite fotografiile pen­tru a le expedia la Bucureşti, spre a fi anexate la carnetele respec­tive. Totodată d-nii medici care şi-au ales o specialitate sunt in­vitaţi să ne facă cunoscut aceasta, pentru a fi trecuţi în tabloul no­minal de specialităţi­.­­ D. căpitan Stavrescu de la flotila de aviaţie Iaşi, a depus la Parchet o reclamaţie contra unui elev al liceului Internat, care a încercat să-i taie cauciucul unei roţi de la automobil. Arestat, ele­vul a declarat că a vrut să facă o glumă. D. căp. Stavrescu s-a constituit parte civilă cu 20.000 lei.­­ Ministerul a aprobat numirea d-lui institutor V. Niculi, ca di­rector al nouii şcoli primare mixte, inființată în cartierul Păcurari.­­ Ministerul a confirmat numi­rea d-lui Traian Popescu, instit. gr. I, ca şef al cancelariei revizo­­ratului şcolar al jud. Iaşi, rămâ­nând cu aceleaşi atribuţiuni de subrevizor şcolar, ca şi până acum.­­ La Palatul de Justiţie s-au luat măsuri pentru arestarea tu­turor acuzaţilor ce urmează a fi judecaţi de Curtea cu Juri în se­siunea ce se deschide mâine. x Inginerul Mircevschi, eroul dramei familiare din str. Crucii, a părăsit ieri spitalul Sf. Spiridon, întrucât starea lui este mulţumi­toare. x Tribunalul local a confirmat ieri mandatele de arestare a prin­cipalilor acuzaţi ai spargerii depo­zitelor poştale din Hârlau şi Bo­toşani, anume I. Vasiliu, Maer Herşcovici, Strul Weisman, Moise Unterman şi Leizer Stoleru Segal. Ceilalalţi arestaţi au fost înaintaţi Siguranţei generale, spre a fi cer­cetaţi de brigadă pentru furturile comise în restul ţării. Spectacolele zilei Unite mergem at s­­­ă si 1 30 Septembrie Teatrul Naţional. — Belache. Teatrul Cinema Sidoli. — Nunta cu bucluc cu Felix Bressart, Ossi Cavalda, Elga Brink şi Harry Liedtke. Al doilea film : Tigresa roşie cu Lupe Velez, Monte Blue şi cânele Rin-Tin-Tin. Cinema Trianon — Flagrant delict cu Lilian Harvey şi Willy Fritsch. Al doilea film: Cântecul Munţilor. Jurnal sonor Paramount şi o complectare. Cinema Elysée. — Madona străzii, cu Dolores Costello şi Monte Blue. Al doilea film : Kean cu Alexander Moissi. Cinema Gheltzer.—Fetiţa pri­cepută cu Coleen Moore. Al doilea film : Jishor (film evreesc) cu Weil Goldfaden. Complectare: Cântecul de pe Volga. Uzina de Electricitate.— Re­prezentaţiile circului Royal. Nu­mere de atracţie. Lupte greco-ro­­mane. Berăria Luther (Piaţa Unirei) Renumitul Jaz Vermont. Bufet co­pios cu cele mai delicioase mân­căruri calde şi reci. Supeuri spe­ciale : Bere şi vinuri din pivniţele Luther“. Seara dancing în ritmul iazului „Vermont“.

Next