Opinia, iulie 1932 (Anul 28, nr. 7550-7575)

1932-07-01 / nr. 7550

19 suu­de aduce la cunoştinţa Onor 1­mTbTIT Public leş­in că Joi 30 Iunie se des­­a expoziţie de la STIL NAŢIONAL-CUBIST. Este unica oraţie cu acest gen până astăzi. Toţi iubitorii de artă sunt intităţi a Vizita această expoziţie» la 80 Iunie până la 15 Iulie, în Sala de jos a Berăriei BRAGADIRU unde se primesc și come tu­le. Maestru Tâmplar, VLADISLAV SCHIJEVSCH1 HHM^iiinn|niiH..jj^ fabrică.:' ULEIURI, «I« vopsit orice lucrări LACURI, pentru toate scopurile V O P S E L E, de calitate superioară și toate articolele branșei. Sucursala Z î M M Sî M €& C-ie S. J&. R. str. 1. C Brătianu 155 (Palaiul Muncei) Sucursala IAȘI str. Lăpușneanu No. 40 La poala primară de mvj No.­­ „Mihai Kogălniceanu“ din strada Lascar Catargiu se va deschide la 1 Iulie c., de către d-nii : C. Dedinescu, C. Var­tic şi Dr. Roiu Hit curs de preparaţie pentru W®ţi fete, de admitere in sco­­ţie secundare ala Statului (licere, esere militare, şi şcoli normale. /TIE AZ! CA N ovai 6 cel MAI SUN OBMEDiv IN PRfi)ENlS?EA J! (SSBATEREA­­ GRIPEI, RACELEI i U­RAS U LU­I, DÎIRE RE* P.m DINfS.DEMlE1 AtjtfA 01N NIC O CA/A /A MU UP/iA/CA N ovai 06 I VWVrp' fo fbrmae/i cvdi e ttabJrte j. u u­­w A' v# K . M. IATASAHU specializat la Paris—fost asistent de spital la Paris Boli Interne INIMA. PLĂMÂNI şi tratamentul tuberculozei pulmo­nare cu Pneumotorax artificial Str. Mârzescu 16 (parter) Ccm. 9—10 a. m. si 3—6 p m­. /iii»«*' ......—11--------- 1 pentru cine are nevoe de cura de Karlsbad „Indicaţiile şi contraindicaţiile Curei de Karlsbad“ de Doctorul OR. GRAUR medic balnear da Karlsbad Ub volum 72 de pagini apărut­ă Ed. „Adevărul* 40 Lei '' DbcTvRDL R DAMSKER sfer. Ghica-Vodă No. 44-46 consultă zilnic MEDICINa INTERNA SIFILIS şi SEM­TO-URINARE­­­QMksnde şi bai de lumină ! Şcoala complimentară de fete „O­R­T“ invită membrii cotizanţi şi toţi acei ce se interesează de bunul ei mers s’o onoreze la SERBAREA DE FIRE DE AR ce va avea loc Sâmbătă 2 Iulie ora 9 a. m. în sala Cinematografului Phönix DOCTOR Mendel Avram — Medic de spital — Consultă zilnic între 8—10 dimineaţa şi 3—7 p. m. BOLI CHIRURGICALE, BOLI DE FEMEI, NAŞTERI, VENERICE Iaşi, str. Costache Negri 15 Deasupra farmaciei Margulies) -------DOCTORUL C. GANCEVICI Medic primar al Sanatoriului BÂRNOVA in timpul verii va da consulta­ţiile pentru BOALE DE PIEPT Luni, Miercuri, Vineri, începând de la ora 12 a. m. IAŞI—PIAŢA HALEI (Farmacia Beceanu) , LA CERNĂUŢI se găseşte zil­nic ziarul „Opinia“ la chioşcul din piaţa Unirei (harta tramvaiului) precum şi la debitele principale din oraş. PESTE CATE­VA ZILE O NOUA SERIE DE Mari Premii Gratuite in numerar tuturor cititorilor ziarului „Opinia“ Urmăriţi zilnic „Opinia* OPINIA Ancheta noastră ! Apele s’au retras... (Continuarea din pagina l­a­­gandă. Bine­înţeles că odată cu vorba, aduce şi de-ale gurii. Bărbaţii mi stau pe „acasă". Femeile işi plâng necazurile şi-şi varsă aleanul. — „Păi domnule, asta nu-i treabă. Noi am spus că au să vie apele şi să ne apere de ele; dar nu ne-au ascultat. Amu de ce ne apucăm? Eu sunt croi­toreasă şi-mi câştig bucăţica de pâine primind lingerie acasă. Apa mi-a luat maşina da cusut şi nu mai am cu ce munci. O să-mi dea domnul Primar o altă maşină" ? Şi aşa mai departe. Fiecare are un necaz—o durere—o rană. Cer ca ajutorul să vie cât mai grab­nic, pentru a se putea întoarce la căminuri. Viaţa in aceste adă­posturi e o tortură. Unii de 3 zile nu s’au­ desbrăcat şi nici n’au închis ochii. Dacă e o bucată de pâine, o mănâncă copiii; de este o pernă, se odihnesc cei n­ci.. Pe malul Bahluiuhii Bahluiul se cuminţeşte , curge mai liniştit, mai domol, mai re­semnat, par’că regretă isprăvile sale. Pe mal, oamenii au început să-şi repare case. Gospodinele har­­­nice aleargă de zor, lipind pereţii, iar bărbatul drege şi repară. De mâine începe din nou viaţa de toate zilele, pentru pâinea cea de toate zilele o vor câştiga mai uşor, mai repede. Să le ajute Dumnezeu !... b. causansky O crimă oribilă O fată îşi ucide sora şi o aruncă în fântână Piatra-Neamţ 80 — O crimă oribilă s’a petrecut în comuna Petricani, în următoarele împre­jurări : Fata Anica Axinte, în etate de 14 ani, in lipsa părinţilor care erau duşi la câmp, a fost stran­gulată şi aruncată în fântâna curţei. Jandarmii din comună fiind în­ştiinţaţi de această descoperire, au început cercetări. Sunt serioase bănueli că această crimă a fost comisă chiar de către sora victimei, anume Veruca Axinte, în urma unei certe vio­lente ce a avut loc între ambele surori. Cercetările continuă pentru a se face lumină complectă in a­­ceastă afacere. SubloCoten­enţii noui vor primi solda de plutonier major Ministerul apărărei naţionale face cunoscut. „Faţă de situaţia grea finan­ciară, prin care trece acum ţara şi potrivit prescripţiunilor legei excepţionale, relativă la numirile şi înaintările în funcţiuni publice în anul 1932, care prevede, că toţi funcţionarii statului inclusiv ofiţerii, înaintaţi în grad în cursul anului, nu au dreptul la sporul de soldă, până la finele anului buge­tar 1932, ministerul apărarii n­aţio­­nale a hotărât, ca elevii absolvenţi ai şcoalelor militare pregătitoare de ofiţeri, care urmează a fi înaintaţi sublocotenenţi, pe ziua de 1 Iu­lie a. c. să primească solda gra­dului de plutonier major, până la inele anului­ 1932“. CITIŢI NOU Grui firi de noroc de Eug. Boureanul în Biblioteca Dimineaţa io. 146 100 PAGINI 8 LEI De vânzare la toate chioşcu­rile de ziare şi la depozitul ge­neral S. Peretz Piaţa Unirei. la cura de o săptămână, ra­poartele telefonice sosite le direc­ţia de exploatare C. F. R. din localitate, relatează stricăciunele pe căile ferate şi pagubele enor­me, aproape de necrezut, cauzate de inundaţiile catastrofale. Şefii de staţii din regiunile po­­topu­ri trimiteau telegrame alar­­mante,acura e cazul de la diferi­te staţii din Basarabia şi Moldova. Astfel o telegramă sosită din staţia Podul Iloaie , o consta­tare la faţa locului a unui d. inspector, relatează că linia Iaşi- Podul Iloaie este ruptă de puhoae pe o distanţă de 6 km. De patru zile, sute de soldaţi şi echipe de lucrători lucrează cu as­cuitate la restabil­rea li­niei şi totuşi circulaţia trenurilor spre Bucureşti încă n’a fost re­luată normal. La fel, linia Bălţi-Mateuţi e ruptă pe o distanţă mare. Linia Iaş-Bârlad,­­ după cum am relatat, e deteriorată în 10 puncte, un pod e rupt şi altele slăbite. In asemenea situaţie e de prevăzut că trenur­le spre Bucureşti nu-şi vor relua circu­laţia prin ruta directă ci cu­ abea peste o săptămână. Un miliard pagube pe căile ferate Pagubele cauzate de inundaţii pe căile ferate in toată ţara, după cum relatează un raport statistic întocmit la direcţiunea generală C. F. R., se cifrează la suma de aproape un milard lei. Numai pe linia Iaşi—Podul Iloaie pagubele se ridică la zeci de milioane. Apoi podurile rupte şi întreru­perea complectă a traficului de călători şi mărfuri, pun la grea încercare instituţia C. F. R. In ajutorul ceferiştilor sinistraţi Se ştie că şi ceferiştii au avut mult de suferit de pe urma poto­pului Parte din locuinţile lor au fost distruse de ape. D. general Mihai Ionescu, di­rectorul căilor ferate, a dispus imediata ajutorare a celor sinistraţi. Astfel, în acord cu Casa Muncii c. f. r., s’a luat dispoziţia de a se da deocamdată celor loviţi de nenorocire, hrană şi jumătate de salar îna­nte. Mai târziu se vor acorda dife­rite ajutoare băneşti ceferiştilor, ale căror case s’au dărâmat, spre a-şi ridica noul gospodării. In acest sens a sosit o tele­gramă la regionala Iaşi. Aspecte din gară.. Nici nu s’a retras bine apa din gară şi călătorii au şi început a tixi sălile de aşteptare, întrebând mereu: „Când pleacă trenul spre Bârlad dar spre Bucureşti ?* O feme­e sărmană aşteaptă pe peron, cu doi copii. E dezolată. A rămas fără bani şi nu poate pleca acasă. Intr’la colţ, nişte soldaţi se dă biereli. Un comerciant evreu îşi frea­că mâinele, nerăbdător. Pe feţele tuturora se citeşte nelinişte, nesiguranţă, nervozitate Linii închise Din rapoartele telefonice so­site la direcţia de întreţinere C.F.R. din local­tate rezultă că au mai rămas Închise liniile Cras­­na-Huşi, P. Iloaie-Hârlău, Buhă­­eşti-Roman Pe linia Iaşi-Bârlad lucrările de restabilire continuă cu asi­duitate. Trenurile circulă numai până la Bârz­şti. Cum circulă trenurile spre Paşcani Pentru a face posibil într’un fel traficul de călători spre Bucureşti, direcţia de exploatare C. F. R. în acord cu prefectura de poliţie, a organizat curse de căruţe şi auto­buze până la staţia Cucuteni. De acolo călătorii au trenuri spre Bucureşti, la ora 6­41 pleacă tre­nul 620 având legătură spre Bu­cureşti la Paşcani cu rapidul 6, cu trenul 602 spre Bacău şi cu 517 spre Fălticeni şi Cernăuţi. La ora 14.48 pleacă din Cucutei trenul No. 014 având legătură la Paşcani spre Bucureşti cu rapidul 5, cu 601 spre Fălticeni-Botoşani, Dorohoi şi Cernăuţi , iu­ trenul 6004 spre Roman şi Bacău. La ora 19.40 trenul 514 pleacă din Cucuteni, cu legătura spre Bucu­reşti la Paşcani, cu acceleratul 52. Traficul de călători va conti­nua astfel până mâine, când vor pleca trenturi din Iaşi spre Cu­cute­ni, cu transbordare. Deocam­dată se lucrează febril la cons­truirea unor punţi pentru trece­rea călători­oi peste apa şi nă­molul depus pe terasament. Grigore Maxim­ ­După ur­âţ­­a a S3 clar Ui­ ro.N­fo.ref Ier pagube pe că­rţ sferale Stricăciuni colosale.­­Linii şi poduri rupte. Aspecte din gara locală.­­ Cum se face traficul de călători din Iaşi Sala Sidoli Şi de citit originalul î­n Doamne, cine mai poate pretinde azi unui tânăr (sau tinere) să se mai izo­leze (mai puţin încă, să se înflă­căreze) cu „ Aiglon “ cu Chantec­­ler, Cyrano, sau Princesse loin­­taine ? Pentru aces­t mo­ive e bine-venită realizarea lui Turjansky unul din numele proeminente prin­tre nouii regizori, ce s’au impus mulţimea de milioane, ce formează publicul cinematografului. Ochiul ager al lui Turjansky a văzut just, când concepând ideia realizării filmului „Argion“ şi-a dat seama că numai o liberă, foarte liberă întrebuinţare a textu­lui original ar putea face ca opera să „prindă". Era şi f­resc, ca în film sonorizat, multe din fragmenta­tele poemului lui Rostand, să fie­, eliminate. Şi, decât ici, colea câte­va versuri (chiar în strălucite tra­duceri, cum sunt cele germane) mai bine proză, utilizabilă în aşa fel. Încât să redeie cât mai com­plect şi cât mai apropiat de ade­vărul istoric, epilogul celei mai grandioase epopei a evului mo­dern-- epopeia napoleoniană. Adolescenţa singurului fiu (le­gitim) al „împăratului“, copilan­drul ţinut ostatec de către can­celarul Metternich, se desfăşoară în ob­lita nrchilor noştri En inter­preţii de prim rang, sunt con­duşi de regisorul abil prin ace­leaşi încăperi, poate şi prin ace­leaşi Împrejurimi prin care s’au primblat — acum un secol, atât viâstarul lui Napolon, cât şi mama acestui „pui de vultur" Maria-Luisa sau tatăl, împăratul Franz al Austriei. Atmosfera evocată de Turjansky e cât mai posibil reflectarea ima­­ginii ce o avem cei mai mulţi despre curtea strălucită din Sc­lön­­brun—după căderea şi deportarea ei Buonaparte. Dar aceasta nu constitue decât cadrul, minunatul cadru în care se petrece ultimul capitol al epopeei, boala şi moar­tea tânărului fiu al lui Napoleon Evident, că aducerea pe scenă a unui muribund e totdeauna ceva hazardat Aici, în film ducele de Reichstadt, boleşte şi moare in faţa noastră. Dar scenele acestea, ca şi ne­muritoarele evocări ale lui Ros­­tand (Flambeau ca sentinelă, Wa­gram etc.) sunt realizate cu mână de maestru. Iar interpretarea lui Edhofer (ducele de Reichstadt) este tot atât de zguduitoare, pe cât e de revoluţionară. Până la dânsul, rolul „Aiglon“ era rol de „travestie Sarah Ber­­nard in Franţa, Ida Roland in Austria erau reprezentante , cele mai strălucite ale acestui rol Eolthofer ne prezintă î­nsă un duce atât de autentic napoleonian, atât de fin şi atât de convingător, în­cât la faimoasa imprecaţiune a lui Metternich (in faţa oglinzii), vedem şi noi, alături de dânsul, săpate pe faţa ducelui toate ca­­racteristicele fizionomiei Habsbur­­gilor. Poate că puţine realizări sce­nice, oferă un câmp atât de dar­nic pentru o imaginaţie bogată cum îl oferă poemul lui Rostand. Aşa modificată cum e intnga (despre text am vorbit mai sus) şi încă conţine scene extrem de mişcătoare. Acei dintre spectatori care cunosc limba germană, mai pot admite p­e lângă jocul minu­nat al Inerpret lor şi dicţiunea impresionantă a tuturor persona­giilor. Noi, impresionaţi puternic de realizarea aceasta a lui Tur­jansky, vedem în filmul „ Aiglon“ o contribuţie culturală şi educa­toare, pentru că evocând, în linii minunat trasate, o pag­nă tristă din măreaţa epopee napoleoniană, iar, detaliul că în ţările germana Napoleon avea şi mai are încă admiratori fanatici in clasa cultă, chiar în timpul epocei w­hel­­mifine, explică, cum pleiada de interpreţi nemţi au reuşit să re­dele atât de autentic atât pe „ Aiglon“ cât şi pe Flambeau şi cetiţi devotaţi ai împăratului­­. CRONICA CINEMATOGRAFICĂ de Wratislavius „AIGLON“ (după piesa lui E. Rostand) (Continuarea din pagina l-a) Măsuri pentru repararea drumurilor şi ajutorarea sinistraţilor din judeţ Rapoartele sosite la autorită­ţi­e judeţene, arată că apele au început de eri la amează să se retragă. Aceleaşi rapoarte subliniază insă că Prutul şi Jijia continuă a fi în creştere şi că izlazul din Purcăreni care scăpase ca prin farmec de furia apelor, a fost complect acoperit.. * Serviciul de telefon al prefec­turii, pentru a verifica situaţia firelor telefonice, a cerut ieri le­gături cu primăriile din judeţ. Cu comunele: Galata, Lungani, Bosia, Golăeşti, Ciurea, Poeni­, Roşcani, Gropniţa, nu s’a putut obţine comunicaţia, fiind sau lupta sau în atingere. S’a intervenit pentru a se res­tabili toate liniile telefonice... * Dl. Petrovanu, prefectul jude­ţului, ne spune că a intervenit la centru, de unde a primit telefonic aprobarea,— ca vitele sătenilor sinistraţi să aibă libertatea de a paşte pe terenurile Statului. In acest sens s’au transmis circulări telegrafice conducătorilor de plăşi.* Totodată prefectul de judeţ a dat ordine ca primarii comunelor să ia măsuri imediate, prin mij­loacele pe care le vor crede de cuviinţă, pentru refacerea podu­rilor de legătură dintre sate, pre­cum şi pentru o reparare provi­­zorie a şoselelor. Ordinele indică ca materialul să se obţină pe credit, iar lucrul să-l facă sătenii, cheltuelile urmând să se achite după ce se va face re­partiţia fondurilor pe care centrul le va aloca pentru sinistraţii Ia­şului. In deosebi, s’au cat dispoziţiuni să se facă practicabile drumurile care duc spre localurile de vot, deoarece alegerile nu se pot a­­mâna. p. grancea Spectacalele zsilei Cin­­e mergem astăzi?.. 30 Iunie Teatrul Naţional.— Belache. Teatrul Cinema Trianon. — „ Coniţa şi şoferul ei“ cu Charlotte Suza şi Felix Bressart. „Femeea despre care se vorbeşte“ cu Mady Christians, Hans Stuve Szőke Szakai şi Otto Wallburg. Jurnal sonor Paramount, Grădina şi sala cinema Siddle Matineu „Vaiglon“ cu Lyon Dey­­ers, Alfred Abel, Eugen Burg, Walter Edhofes, Regia Turjanski: „Furtună într’un pahar cu apă Jurnal sonor Fox cu Catastrofa vasului Phiilipar şi Călătoria M. S. Regelui Carol II pe Dunăre. In pauze, câinele Rin-Tin-Tin şi ni­­cul Pim Pi (program schimbat). Seara, spectacolul celebrului ac­tor evreo-aerican Morris Schwartz, secondat de Viola Philo. Pianist: Boris Kogan. Teatru-Cinema Phoenix. — Belache. Cinema Ghelter.—„Dr. Jekili“ cu John Barrimore. „Nataşa, fa­vorita Ţarului“ cu Lya de Puy. In antracte: Roata morţii Grădina Pomul Verde. — „ Verlangt a Chusen“ cu Hyman Prizant, Sara Fi­ler şi micul Iţkel. Strandul Iaşului, (strada ha­lat). Distracţii in aer liber: cano­­taj, tenis, dans, exerciţii gimnas­tice. Bufet bine asortat. Curieri sovietici surprinși lângă Săracă Soroca 30.— Grănicerii noştri au surprins noaptea 4 curieri so­vietici care debarcaseră cu bagaje pe malul Nistrului. S’a produs o luptă, bolșevic*' atacând cu granate. Trei indivizi au reușit să dis­pară , însă al patrulea a fost prins. In cele 4 lăzi aduse de peste Nistru, s’au găsit manifeste sub­versive, tipărite în limba română, pentru a servi comuniștilor în cam­pania electorală.

Next