Opinia, octombrie 1932 (Anul 28, nr. 7629-7654)

1932-10-01 / nr. 7629

OPINIA ­Cea mai bună desinfectare a hainelor este curăţirea lor radicală la Martin Buchholzer unica întreprindere în aceasta branşă ce Spală cu benzină fierbinte Degresează complect Desinfectează Extrage praful radical Preţuri reduse, liceul de vieţi Şcoala Uoivercişti Superioară Cursul Serai Comercial JL RCgilu­lSilu­j“ în Iaşi INTERNAT - EXTERNAT Cursuri complecte cu 7 clase, 4 clase şi 3 clase. Se primesc elevii în toate clasele cu mari reduceri de taxe. In clasa l-a de liceu se primesc elevi fărâ concurs şi cu taxe reduse ca la sfat. Orele de înscriere dela 9—1 și dela 3—7 în fiecare zi. Director, TITUS PATRICIU­SSA» ELECTRICE garantate, Rornul fest­IUI S a T­oate voltageîe mărcile TUNGSRAM, PHILIPS, WOLF­RAM, OSRAM etc­ Cumpăraţi cu preţurile fabrice! la Depozitar Beneral XaBaria W&î&s; Piaţa Unirei t­ribunalul jud. laşi secţ. 3-a Publicaţi® 'i® Vânzare No. 5841 din 27 Septemb. 1932 La cererea Inreg. la No. 17285 / 1932 a d-nelor Elena Popovici şi Maria dr. Ţapov, neprofesio­­nista, autorizate da soţii lor Jean Popovici, avocat şi Dr. D. Ţapov medic, toţi cu domiciliul ales în Iaşi bulevardul Elisabeta, cartie­­ml C.F.R. acest i­teunal prin jur­­nalul No. 5761 şi adresa No. 9152 din 1932, a autorizat cor­pul portăreilor trib. Iaşi sat efec­tueze in baza jurnalului No. 6609 / 1982 a trib. Iaşi secţ. I, forme­le de vânzare prin licitaţie publi­­că pentru ieşire din indiviziune a imobilelor : Via situata in corn. Copou, clasa Codru, jud. Iaşi şi moşia denumită „Cernaia“ din com. Cernaia, plasa Motru, jud. Mehedinţi, avere rămasă pe urma defunctului Dr. Sergiu Cernoianu, proprie­atea actuala a sus numi­telor petiţionare in indiviziune cu pârâţii minorii Sorin şi Rodica lonescu, rămaşi pe urma defunc­tei Dr. Ionescu şi reprezentaţi prin tatăl şi fetorele lor legal Dr. Şte­fan Ionescu, medic la spitalul din comuna Podul Iloaei, jud. leş . Conform actului de expertiza de la dosar, imobilele scoase în vân­zare au situaţia următoare : 1) Via din com. Copou, plasa Co­dru, jud. Iaşi, în întindere de cir­ca 2 hectare, pe care se află con­struită o casă de zid, cu atenan­te, megieşindu-se la sud cu Alela I Grigore Ghika Vedin, la nord cu drumul satului Copou, la est pl proprietatea soţilor Gafencu şi la e­st cu proprietatea Institutului Agricol Iaşi, imobilul fiind dobîn­­dit prin actul de vindere-cumpă­rare autentificat de trib. Iași s. 8, sub No­ 2087 I 1919 și transcris la No. 2175 I 1910. 2) Moşia din com. Cernaiî­, denumi­t „Cernaia“ din pia a Motru jud. Mehadin­­ţ, impreuni c cu conacul situat pe ea in întindere totală de circa 20 hectare, me­­gieşindu-se la est cu proprietatea Bi­eri­­cei Comănaşti, la vest cu moşia proprie­tatea Nae Râdulescu, la sud cu drumul Ba­iei şi la nord cu râul Motru, dobând­it prin succesiune de la autorii defunctului şi prin actul de vindere-c­upărare auten­tificat de trib. Mehedinţi secţia I-a sub No. 830/1­928 şi transcris la No. 2713/1988. Exper­ţi evalu­ază primul imobil la suma de 150.000 lei şi cel de al doilea la suma de 190.000 lei. La termenul de 22 Septembrie 1932, trbunalul prin jurnalul No. 8218/1832 a amânat vânzarea la 3 No­mbrie 1832. S® încunoştiinţează că vânzarea şi ad­judecarea aceestor imobile vor avea loc la pretoriul tribunalului Iaşi, secţia 8, la ziiua de 3 Noembrie 1982 ora 13, în­­cepându-se licitaţiile publice de la suma de 150.000 Iei, pentru imobilul descris mai sus la No. 1 şi de la suma de­­90.000 iei pentru cel descris la No. 2 conform e­­va­luărilor expertului. Dosar No. 874 | 1982 1 Preşedinta: M. Eşianu Şef Portărel, V. Stănescu . Bătăturile te înlăturaţi sigur ca „Cori­col“. Depozit : Farmacia Polta, str. Ştefan cel Mare. MULŢUMIRE Noi poporării Bisericii Sf. Gheor­­ghe­ Lozonschi, care am fost i­­nundaţi aducem din toată inima ; cele mai mari mulţumiri adevă­ratului păstor, Părintelui N. Savin, care în moment­ de grea cumpănă, ne-a încurajat şi sfătuit umblând din casă în casă, ne-a ajutat, pe unii materialiceşte, iar pe alţii ne- a adăpostit şi ne adă­posteşte în a sa locuinţă până le vom termina pe ale noastre. D-zeu să nu-l ţie sănătos ani mulţi. Urmează semnăturile Publicaţiune Comitetul şcolar al liceului Na­ţional din Iaşi str. Academiei No. 4 aduce la cunoştinţă că va ţine licitaţie publică în ziua de 22 oc­tombrie 1932 ora 9 a. h­. în can­celaria liceului pentru : 1) Dar,­a in întreprindere a bufetului din curtea liceului. 2) Vinderea une cantităţi de tablă veche. 3) Pro­curarea de pâ­ne, carne, colonia­le, brânzeturi, legume, zarzava­turi şi fructe necesare căm­iului acestui liceu pentru anul şcolar 1932 - 1933. Cartele de sarcini precum şi orice alte informaţiuni se vor ob­ţine în orele de birou la secretariat. Articolele 88—110 din Legea Contabilităţii Publice şi 31—53 din regulamentul Oficiului Cen­tral de Licită­ţii se apl­iă la a­ceastă licitaţie. COMITETUL „Cucoana Chiriţa“ la Ungheni (Basarabia) Potrivit hotărârilor luate de dl. Ionel Teodoreanu, Teatrul Na­ţional continuă în fiecare Dumi­necă să ofere câte­ un spectacol in centrele din imediata apropiere a Iaşului. Duminică 2 Oct., o echipă care numără pe toţi creatorii rolurilor din­­piesa muzicală, „Cucoana Chiriţa în provincie“, se depla­sează la Ungheni (Basarabia). Populaţia orăşelului va avea deci ocazia să vadă un spectacol prezentat în aceleaşi condiţiuni ca şi pe scena Teatrului Naţional ieşan. livrei ! Procuraţi-vă un Mahzor com­­­plect, tradus în româneşte de Şef rabin Dr. M. Thenen. —Roş Haşa­­na şi l­in-Kipur, într-un singur volum de 530 pagini, elegant ti­părit şi legat. Rugăciunile aranja­te în şir, fără nevoie de răsfoire La Iaşi cartea se află de vânza­re la: Libr. Socec str. Cuza-Vodă Lbr. Hachatte str. Lăpuşneanu, D. Herzberg, str. C. Negri şi Hers Starck, str. Stihi 14, „Librăria Universală* str. Ştefan cel Mare 8 COMPLICAŢIE CURIOASA in jurul unei sinucideri din Botoşani Am anunţat că la Botoşani s’a sinucis d-şoara Aglaia Hriţcu, fostă „Miss Munca“. Cadavrul ei a fost carbonizat cu prilejul incendiului ce s’a de­clarat în odaia unde era aşezată moarta. Autorităţile au primit acum un denunţ prin care se arată că focul ar fi fost pus special, deoarece a doua zi urma să se facă au­topsia cadavrului. Şi cu acest prilej s’ar fi constatat că sinuci­gaşa rămăsese însărcinată de pe urma relaţiilor avute cu o rudă a ei. Se fac cercetări. Lucrările Parlamentului Cazul Titulescu şi tratativele cu Rusia CAMERA.—D. A. C. Cuza de­clară că nu votează legea con­versiunii. Deputaţii Robu şi Adam sunt excluşi de la 10 şedinţe, votul Ca­merei fiind 111 pentru, 49 contra . D. Goga vrând să facă o in­terpelare primului ministru, se pro­duce tumult. Şedinţa se suspendă, iar la redeschidere d. dr. Lupu cere explicaţii asupra evenimen­telor externe. Intrându-se în ordinea de zi vorbesc la legea conversiunii d-nii Argetoianu, Mişa Vasiescu şi Isac. Tot timpul se produc incidente. D. dr. Lupu este trimis în jude­cata comisiei disciplinare, împre­ună cu alţi deputaţi ai opoziţiei. * D-nii Goga, dr. Lupu, George Brăteanu, Victor Antonescu, Ar­getoianu, Zelea Codreanu şi alţii cer explicaţii pe chestia demisiei d-lui Titulescu şi a tratativelor cu Rusia. D. Vaida Voevod răspunde că nu crede că demisia d-lui Titu­lescu s'ar datori nemulțumirii pentru felul cum se duc tratati­ve e cu Rusia. Crede că motivele ar fi mult mai adânc. Promite că va veni mai târziu cu lămuriri complecte. D. Vaida închiie spunând că e bine și necesar să se ajungă la normalizarea raporturilor cu Rusia.* SENATUL votează proeetu­l de lege al plantării viilor și al Came­relor de Muncă, după care ia în discuție legea măsurilor finan­ciare, amendată de Cameră. 29 Septembrie INCLNDik­ Moartea tragică a unui comerciant die Tg. From.cs Sinucidere sau crimă ? Tg. Frumos 30. — Un comer­ciant din orăşelul nostru, venind aseară din Roman, a observat cum în apropiere de Tg. Frumos o căruţă staţiona pe câmp, ală­turi de şosea. Cazul părându-i suspect, co­merciantul s’a apropiat de vehicul şi cu groază a constatat că înă­untru zăcea cadavrul unui om in vârstă cam de 45—50 ani. După cât se pare omul din că­ruţă era mort de câteva zile. Ajuns la Tg. Frumos, comer­ciantul a înştiinţat autorităţile, care au deschis imediat o anchetă, stabilind următoarele: Cadavrul aparţine lui Leiba Droj­­dierul din Tg. Frumos. Acesta fusese pe vremuri un om mai avut. Dar în ultimul timp sărăcise complect, trăind intri® mizerie cumplită.* De curând Leiba Drojdierul şi-a părăsit familia, plecând la un frate al său care locuia la Bacău, spre a-i solicita un ajutor. El era aşteptat să se reîntoarcă pentru sărbători, la Tg. Frumos. Din primele cercetări se p&w că el s’ar fi sinucis, deoarece nu putuse obţine ajutorul ce-l soli,«­citase. Dar autorităţile continuă an­cheta spre a se vedea dacă Leiba Drojdierul n’a căzut cumva vio»­lima unor criminali. Albert I­nniwMifflingame^RMiipnnii ■iiiiw Spectacolele zilei Cincie m­ergem 30 Septembrie Teatrul Naţional.— Belache. Teatrul Cinema Trianon. — „Munţii în flăcări“ cu Claus Clausen şi Lissi Anna ; „Slujba-i slujbă“ cu Ralph Arthur Roberts, Fritz Schulz etc.; şi un jurnal sonor Paramount. Cinema Sidon­.—„Musca Spa­niolă" cu Betty Byrd şi Fritz Schulz; şi un film de război „ O noapte pe front". Complect are un jurnal sonor Mowietone. Cinema Ghelţer. — „ Ţar şi Rasputin” cu Gadarov şi Chmara şi „Misterele Indiei". Teatrul Phönix. — Belâche. Circul Kludsky—(str. Uzinei colţ cu Său eseu). — Reprezenta­ţie de gală, cu menajerie extra­ordinară» Grădina Picadily. — Circul „Leontini*. Strandul Iaşului, (strada Pa­lat). Distracţii in aer liber: cano­taj, tenis, dans, exerciţii gimnas­tice. Bufet bine asortat. Reclăm­aţie de viol Orhei 30.— Ţaranca Ecaterin* Rotaru din corn. Bocşani, jud. Orhei, a reclamat parchetului local pe Ion Frum­uzache, șeful postu­lui de jandarmi, pentrucă acesta .ar fi violat-o... în urmă cu două anL întrebată, de ce și-a adus așa târziu aminte, reclamanta a de­clarat că suszisul jandarm, pre­cum şi nevasta acestuia ar fi ţi­nut-o tot timpul sub teroare, ne­­lăsând-o să părăsească satul. Numai în urma cu două zii ș­i-a reuşit să fugă de acasă pen­­tru a putea cere sprj­nul colog în drept. Se cercetea­zii._____ _ Parchetul tie Vaslui a primi reclamaţia sătenilor Ion Simion şi Th. Prisacariu din Pungeşti prin care se plâng că ar fi fost arestaţi pe nedrept de şeful jan­darmilor din Pungeşti. m R­OMANUL GRANDIOS AL COMBUSTIBILULUI LICHID (Continuarea din pagina l-a) a câtorva. Din cauza asta, pe­trolul a provocat și va provoca încă lupte foarte aprige. Vom arăta în ceie ce urmează cum un mic băcan, care a des­coperit însemnătatea petrolului, care a pus mâna pe zăcămintele cele mai bogate , care a fost un general fără armată; capul unei cete de speculanţi­—devine omul care înfiinţează azi universităţi, susţine importante instituţiuni, o­­mul pe care fiecare ii cunoaşte din revistele ilustrate, cum devine omul cel mai bogat din lume. * John D. Rockefeller facu negoţ cu toate, începând deja coloniale şi terminând cu fierării. Avu o prăvălie ca toate prăvăliile. Avu însă şi un m­iros mai desvoltat. El n’a dispreţuit petrolul pentru mirosul său urât, ci şi-a dat sea­ma de parfumul unor combina­tions grand­oase. Prin anul 1869 el părăsi toate celelalte afaceri şi Începu să se ocupe numai cu pe­trol, învestindu-şi toată averea, cam vreo 5000 de dolari. O ducea insă greu din cauza concurenţii, căci făceau şi alţii aceiaş negus­torie. Şi atunci Rockefeller imagi­nează un plan îndrăzneţ. Lucrează zece ani, unificând întreprinderi, contopind sonde, dar cu mare greutate reuşeşte abis, ca sindicatul creiat de el „Stan­dard Oii", să deţie patru la sută din întreaga producţie de petrol a Statelor Unite. Rezultatul e cât se poate de slab. A­nul ar fi renunţat la luptă. Ro­kr­teller abia începe. Convoacă pe marii capitalişti, bancari, posesori de cale ferată. Harriman nu vrea să asculte, Vanderbilt nu vrea să rişte. Roc­kefeller roagă, ameninţă, se încă­păţânează, scoate la iveală cifre, cifre.­ La văzul lor, băncile şi căile ferate se închină. Mişcarea cea mare de încercuire începe. Pe de o parte reuşeşte ca produsele sale să fie transportate pe căile de fer, cu un tarif mai redus ca cele ale concurenţei, pe de altă parte el cumpără in tăcere şi cu ajutorul băncilor, acţiunile socie­tăţilor mici. Rezultatul este mai mulţumitor. După câţiva ani, Stan­dard Oii stăpâneşte 95 la sută din producţia de petrol, întraginap crescută. A­ reuşit să concentreze petrolul, planul lui Rock-Teller , la Sp­­alul Israelit din Bârlad Bârlad 30. „ Ieri noapte un puternic incendiu s’a declarat la nişte atenanse de la spitalul israe­lit din strada Esculap, din loca­litate. Trei camere situata în imediata apropiere a spitalului, au fost complect distruse de foc. Datorită intervenţiei pompieri­lor, clădirea principală a fost salvată. Pagubele ce urcă la suma de 100.000 lei. Clăd­rea distrusă de foc este asigurată la societatea „Prevede­rea* și din cercetările făcute până acum, se crede că focul a fost pus. Sandu devenit realitate, in anul 1882 el contopește întreprinderile de sub controlul său într’un singur mare trust, cu o avere de 75 milioane de dolari. Despre fondul secret al acestui trust, pot mai curând vorbi forţele politice care s'au lovit da el. Atât opinia publică americană cât şi cercurile oficiale nu pri­veau cu simpatie naşterea trus­tului Standard Oii. N’au consi­derat ca just, ca o asemenea in­­reprindere economică, (şi deci putere politică), să se concen­treze într-o singură mână. Ne­mulţumirile au început să devie publice şi iată că a şi pornit lupta politică între statul arm­rican şi Standard On­ Trust, luptă care a durat aproape treizeci de ani. Parlamentul a creat o lege pen­tru libertatea industriei, a comer­ţului, şi pe baza acestei legi, mai Întâi Statul Ohio, apoi alte state au dat trustul în judecată. Jude­cătorii au dat dreptate statelor, întreprinderea a făcut apel. Intre timp trustul a susţinut cu bani partidul republican, sperând că prin venir­e acestui partid la pu­tere, legea cartelului se va mo­difica. Dar în lupta pentru putere a câştigat partidul democrat, în frunte cu Roosevelt. Primul lucru a fost să voteze noi legi împotriva întreprinderii Rockefeller. — Judecaţi a dat o sentință definitivă, împotriva că­reia nu se mai putea apela, con­­siderând ca ilegală funcţio­narea trustului şi pronunţând dizolva­rea. Totodată i-a impus o amenda urlată. Lupta a încetat in 1911, trustul fiind în aparenţă învins. Dar nu trebuie să compătimim pe Rockefeller. Trustul se dizolvă, în schimb o întreprindere de sine stătătoare se crează in fiecare Stat unde există zăcăminte. — Ca dintr’o duioasă coincidenţă, majoritatea acţiunilor tuturor a­­cestor Întreprinderi intră In mâi­nile Societăţii Standard Oil of New Jersey, iar majoritatea aces­tei Societăţi aparţine lui Ro­ke­­feller. Puterea lui Rockefeller a rămas deci neclintită, şi în ce pri­veşte amenda, el a ştiut ce să facă pentru că să n’o plătească. In cursul acestor treizeci de ani şi rolul petrolului s'a schim­bat. El a fost scos aproape din uzul pentru iluminaţie, şi pus în serviciul motoarelor Diese. Pe urmă veniră autombliele, avioa­nele, tractoarele, tancurile, vasele moderne de comerţ şi de război, submarinele. Petrolul devine tot mai important şi de neînlăturat în viaţa economică a Statelor lumii întregi. Raţiunea luptei în­tre America şi Rockefeller dis­pare deci. La aceasta se mai adaugă, că în Anglia, sub conducerea lui De­­terding, se crează concernul pe­trolifer european, care ameninţă egemonia mondială a lui Rocke­feller. Afacerea cea mare era în pericol, şi în acest pericol inte­resele Americei şi ale Soc. Stan­dard Oii erau identice. Ele s'au contopit deci militariceşte, econo­­miceşte şi diplomaticeşte. Cum se impărţeşte câştigul, cât de mare e partea lui Rockefeller şi cât e cea a Statului american, e o în­trebare la care nu se poate răs­punde. Dar Rock­feller domneşte. A tre­cut peste vârsta de 90 ani şi joacă golf în parcul palatului său, cum se poate vedea din ilustraţi­­uni. Crează instituţiuni şi donează milioane. II convine. Unui împărat numai Statul ii plăteşte—Rockfeler pri­meşte tributul lumii întregi. Acest tribut e cuprins în biletul de voiaj pe vapoarele mari de lux şi pe cele de clasa treia. E cuprins în preţul pentru care ţăranul îşi a­­prinde lampa afumată de petrol. Scaune împărăteşti se răstoarnă, arme de Stat se schimbă, regi mari şi mici suportă exilul. lohn, marele şi singurul lohn, şade încă , pe butoiul de păcura, care re­prezintă tronul său. V. Em­­ano I . Doctorul ORENER specialist m­amaş, boli de femei, consultații de la 2 până la 4 p. m. W­ MARILE MANEVRE REGALE încep mine, pe şesul Siretului.—Pregătiri am ă nunţi te. —S­osi rea Regelui la Rom­a­n Mâine încep manevrele regale pe teritorul judeţelor Baia, Roman şi Bacău. In acest scop la căile ferate s'au făcut intense pregătiri. Deoarece personalul ceferist nu era îndestulător, direcţia generală c. f. r. a dispus să se angajeze acari, frânări şi alţi funcţionari (care au fost in serviciul căilor ferate), pentru tot timpul cât vor ţine manevrele. Deasemenea s-au dublat şefii de gară, impiegaţii de manevre şi telegraficii la toate staţiile prin­cipale de pe liniile unde vor cir­cula trenurile u­­itare. Unii funcţionari de la birourile inspecţiei locale de mişcare c. f. r. au fost transferaţi ln gările Roman, Bacău, Paşcani etc. In tot cursul nopţii dl. Emil Niţescu, directorul regionalei c.f.r. Iaşi a dat instrucţiunile necesare. Şefii inspecţiei de mişcare din localitate, d-nii: Renescu, Ciugu­­lescu şi Herii au plecat pe linie, repartizaţi astfel: DL inspector Renescu la Roman, dl. Cugulescu la Bacău şi dl. Her­i la Paşcani. Până diseară se crede că toate trupele vor fi la Roman. Pregătiri la Roman Manevrele se vor desfăşura pe linia Litieni-Răcăciuni. Pe tot şesul Siretului s’au fă­cut tranşee şi bordee subterane. Câmpul 6 negru de trupe. Centrul de conducere a mane­vrelor este în oraşul Roman unda s'au înfiinţat două comisariate : unul al armatei şi altul al pala­tului regal. Deasemenea la Paşcani unde s'a instalat cartierul general. Pe câmpul de manevre s’au in­stalat telegrafe Hugues cu cen­trale în Roman şi Paşcani. Sos­iea Regelui Mâine dimineaţa cu un tren regal, va sosi în gara Roman M. S. Regele însoţit de d. General Samsanovici man­strul apărării na­ţionale şi de întregul stat major. Trenul regal va fi condus de d. ing. Pavelescu. După manevre, defilarea tru­pelor va avea loc la Focşani. Gr. Spira

Next