Opinia, septembrie 1933 (Anul 29, nr. 7907-7932)

1933-09-15 / nr. 7919

ANUL XXIX No. 7919 ABONAMENT p T, TVi indaţia „Regele Bucure ■y\ •’ 1 ' ii IAŞI,­­STR. lXpUŞNEANU 37 GUVERNUL OBLIGAT SA-SI VERIFICE SITUAŢIA Partitei se fragmenteaza in mod vertiginos puu-niu guv.ru.ilui ii de­venit, evident, mai dificilă în urma declaraţiilor d-lui Ion Mihalach­e M­şcarea„manistă" prezintă —şi încă prezintă— oarecare îndoială asupra întinderei sale„ încă nu se poate şti cu cine merge majoritatea arde­leană , iar d. Maniu nu mai ocupă, cel puţin pentru mo­ment, o situaţie preponderant­ă in partid. Şi încordarea Graida- Maniu datează de mai multe luni, în cunoştinţa partidului şi a ţârii. Ieşirea d-lui M­­alache, cu program personal, schimbă lucrurile. D. Mihalache este vice-pre­şedinte şi factor hotărâtor pen­tru ramura regăţeană a par­tidului. Demonit­aţia d-sale, alăturată de mişcarea ,,ma­­nistă“, complică lucrurile şi pune guvernul in situaţie de­licată. Ţara se întreabă: cu ce program conduce cabinetul Vaida ? Şi întrucât acest ca­binet mai reprezintă partidul ? Iar fără sprijinul partidului şi a majorităţii parlamentare, guvernul e lipsit de o condiţie esenţială care să-i permită rămânerea la cârmă. Pentru clarificarea lucru­rilor, d. V. Ida ar fi obligat să convoace cât mai repede parlamentul, sau să organi­zeze măcar o consfătuire a majorităţilor pentru a-şi sta­bili precis forţa numerică , apoi să avizeze. Se pare insă că guvernul nu-i prea grăbit să facă a­­ceastă verificare. Şi asta, tocmai din cauza carachiu-­ji­­lui fictiv al parlamentaris­mului nostru. Atitudinea d-lui dr. Lupu Faţă de mărturisirea pro­gramatică a d-lui Mihalache, cu însuşirea unor puncte e­­senţiale din programul lupist,­­ era indicat ca d. dr. Lupu să-şi spue cuvântul. Şi l-a spus: D. d. Lupu face o critică f stă d-lui Mihalache, sub­i­­niindu-i punctele reacţionare care nu se potrivesc cu ideo­­ogia democratică ţărănistă. Atâta tot. Noi credem că d. dr. Lupu trebuia să releve acele puncte principale şi de realizări ime­diate, care pot permite o co­laborare a forţelor ţărăniste pentru cârmuirea statului. Adică, d. dr. Lupu trebuia să facă un avans de apro­piere. S’a observat însă mai de mult câ dr. Lupu să complace intr’o ciudată izolare politică. A refuzat fuziunea cu parti­dul Iunian­ Stere. Iar acum nu-i d spus la o eventuală colaborare cu ţărăniştii re­gâţeni (nuanţa* Mihalach ) pe baza unui program mi­nimal. Probabil că are şi d. dr. Lupu socotelile lui. Dar ce anume urmăreşte ? Şi unde poate ajunge ?­­. ­i 1­N TOATA LUMEA ICO tinere perechi — Zia­rul „A. B. C." din Mad­id a­­nunţă următorul fapt inte­re­ant ! Patru tineri din capitala Spaniei au luat iniţiativa de a grupa 100 perechi, care vor să se căsătorească. Nun­ţile vor avea loc în acelaş local. Scopul acestui „blo matrimonial* este de a se obţine importante avantagii pe căile ferate, la tramvaie şi la vizitarea diferitelor mo­numente şi staţiuni,­­ avan­­tagii ce se acordă numai unui grup de 200 persoane. Cei patru tineri din Ma­drid au făcut o largă publi­citate în toată Spania. Şi până în prezent ei au găsit 34 perechi de logodnici, ca­re au aderat cu entuziasm la proectul propus. Iniţiatorii speră ca în maximum o lună de zile să adune cele 100 perechi şi să organizeze o nuntă uriaşă, cum nu s’a mai pomenit în Spania. A­­poi cu un tren special, ti­nerii căsătoriţi vor pleca să viziteze toată ţara. Ei îşi vor lua obligaţia ca în fiecare an să se întrunească laolaltă, pentru a serba ziua nunţii. Cine ştie însă, dacă respec­tivii vor mai veni la come­morare ?..* Casete de bani cu gaze — Un nou tip de casete de ier s-a pus în vânzare la New-York. In pereţii casetei sânt aşezate pungi cu gaze lacrimogene, străm­utătoare şi somnifere. Când hoţii sparg caseta, inevitabil strică şi pungile. Gazele se împrăştie violent şi tâlharii încep să lăcrimeze şi să strănute, iar peste câte­va clipe adorm. Continuarea operaţiunii este astfel impo­sibilă. Decât un lucru: bandiţii americani cum sânt atât de bine organizaţi, ar putea veni la lucru cu măşti contra ga­zelor!..* Durere de dinţi, motiv de sinucidere — O sinuci­dere cu un motiv puţin obiş­nuit s-a înregistrat la Strass­­bourg (Franţa). O femeie a­­nume Cé­­nne Schlumberger, un etate de 34 ani, suferea de o puternică durere de măsele. Pacienta s'a dus la medic, dar intervenţia n’a avut efect grabnic. Torturată de durerile as­cuţite, femeia a fost cuprinsă la un moment dat de un ac­ces de furie nebună. Ea a deschis fereastra camerei de la etajul 3, unde locuia, şi s’a aruncat în stradă. In drum spre spital, nefe­ricita a încetat din viaţă. * Profesorul de distracţii — La liceul „Lincoln“ din Filadelfia (Statele­ Unite) s-a introdus o­­ inovaţie intere­santă­­ în fiecare zi câte o oră de distracţii. Un profe­sor special aranjează diverse jocuri pentru elevi, potrivite după vroşii lor. Dascălul a­­duce adesea un patefon şi în ritmul muzicii dansează împreună cu şcolarii. Alteori joacă împreună cu dânşii şah, foot-ball, tenis, etc. Această inovaţie s’a do­vedit foarte saluta­ră. Ora de distracţie aduce o destindere pentru elevi şi după ceasul de amuzament şi veselie, toţi vin cu mai multă poftă la învăţătură. §Mfr- ACTUALITATi POLITICE VICONGRESUL CATOLIC DIN VIENA S­I 5 * La Viena s’a desfăşurat marele congres catolic, cu delegaţii din toate ţările care au populaţie sub autoritatea spirituală a Sf. Scaun. Papa de la Roma a fost reprezentat de cardinalul La Fontaine (în stânga), primit în gară de arhiepiscopul Wienel dr. Innitzer (în dreapta) și de cancelarul Dollfuss (la mijloc). O stradă-tunel subt Mont-Blanc O comisiune mixtă franco­­itaniană studiază în prezent mijloacele de a construi un tunel subt Mont-Blanc. In a­­cest scop s’au făcut cerce­tări pe teren și s’a constatat că proectul e posibil. Tunelul ar pomi de la Sa­voy­a până la Val d’Aosta, pe subt Mont-Blanc și ar avea aspectul unei străzi spaţioase, la permanenţă luminată elec­tric. Această şosea subterană ar avea două porţiuni: una largă pentru automobile şi alta mai îngustă pentru pietoni. Atât Italia cât şi Franţa s-au ară­tat dispusă să contribuie î­n măsură egală la realizarea a­­cestei opere. 2 (doi) lei exemplarul ZIAR POLITIC COTIDIAN VINERI 15 SEPTEMBRIE 1933 A N U N C I U R I , se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37 Telefoane Redacţia*391 Administraţia 394 Serviciul de noapte 367 Expresia In cifre a congresului zionist D. Man, directorul depar­tamentului pentru organizarea ongresului zionist, a întoc­mit o statistică interesantă. Au participat la acest con­gres 13 mii persoane. S’a pus la dispoziţia con­­gresiştilor două oficii poştale cu toate c­hişeele respective. S’au primit în total 48 223 scrisori şi s’a expediat un nu­măr dublu de scrisori. Clă­direa în care s’a ţinut con­gresul posedă 120 camere (cu hoiturî, amfiteatre etc.) Biroul congresului s’a ser­vit de 72 maşini de scris, iar la 11 maşini se acria în lim­ba ebraică. Stenografiştii au scos 3­0 mii exemplare care reprodu­ceau toate desbaterile, con­ferinţele şi rezoluţiile. Şase maşini electrice au stat la dispoziţia stenografiştilor. Localul de consum la care mâncau delegaţii congresului, făcea un dever de 500­ dolari zilnic (N. R. 700 mii lei). Agentura telegrafică evre­­eascâ a transmis prin tele­graf 100 mii cuvinte. La biroul agen­ţiei de presă au lucrat un mare număr de ziarişti, care s'au folosit de comunicaţii moderne: radio, telefon, telegraf. S’au trans­mis ştiri cu dări de seamă despre desfăşurarea desbate­­rilor, în presa din America, Europa și Africa. Ordinea a fost ținută de organizațiile „Makaby* și „Brith Trumpeldor*. DUMINICA tragerea premiilor LA SIDOLI începe seria nouă LUNI INSTITUTUL DE RADIOLOGIE ŞI RADIOTERAPIE — De sub direcţiunea d-lui profesor Doctor Emil Radu De câteva luni—mai exact, din Ianuarie a. c.—a început să funcţioneze un noul pavi­lion construit în acest scop de către actuala Epitropie a Casei Sf. Spiridon şi datorită perseverenţei d-lui profesor doctor V.Râş­a­nu,—„Institu­tul de Radiologie şi Radio­terapie“, pus sub conducerea d-lui profesor doctor Emil Radu care este medicul aces­tei noui secţiuni spitaliceşti. Pavilionul se află situat in curtea spitalului central, în dreptul porţii din dos, avâ­nd intrarea principală pe strada Universităţii. Aparatele de radiologie şi radioterapie, cu toate instala­­ţiunile electrice, au costat suma de patru milioane lei, în afară de construirea pavi­lionului şi de garderoba spi­talicească.* Zilnic se perindă în acest­­Institut de Radiologie şi Ra­dioterapie* numeroşi suferinzi, care sunt trimişi în tratament de pe la toate secţiile medi­cale ale spitalului central. Sun­t bolnavi cari neputând fi opuşi operaţiunilor chirur­gicale (paralitici, canceroşi, venerici, etc.) sunt trataţi prin această nouă intervenţiune a ştiinţei care este radiologia (raze X, diatermie) conside­rată ca şi chirurgia, o ştiinţă positivă. In afară de bolnavii din spitale, se perindă o lume i­­mensă, pavilionul respectiv fiind organizat ca şi o poli­clinică. Bogaţi sau săraci, femei, bărbaţi, copii — toată lumea primeşte aceiaş bună şi pă­rintească îngrijire medicală şi ospitalieră, i­a­r rezultatele admirabile ce resultă de pe urma tratamentului, îi dau drept­ul acestei secţii spitali­ceşti să se întituleze „pavi­lonul tămăduiţii*. D. profesor dr. Emil Radu este secondat de d. doctor S. Acherman şi de d-ra doctor T. mofte, conducătorul technic al instalaţiunilor radiologice fiind d. M. Neumann, care ara o bogată şi solidă ex­perienţă în această ramură. Atât bolnavii interni cât şi pacienţii cari se perindă zil­nic la şedinţele radiologice, au cuvinte de mulţumire şi pentru d-na Elena Cuza, di­­rectoara administrativă a pa­vilionului medical, REP. CRONICA cinematograficA După cum arată titlurile, o respectabilă colecţie de filme interesante, în care ideia şi technica rivalizează cu apti­tudinile artistice remarcabile ale interpreţilor. Cu toate acestea noi ne vom îngădui să vorbim mai întâi despre filmul­­medical, ce rulează acum la „Sidon­", deși pe program acesta figu­­rează ca...„al doilea*. Aceasta nu pentru­ că prim­i n’ar fi ntr’adevăr remarcabil (mai a vale vom sublinia tocmai însușirile deosebite aie „Ra­ziei") ci pentru­ că, consec­venți principiului nostru noi credem, că e mai importantă fi primează deci relevarea unei realizări artistice cu substrat educativ şi lumină­tor al marelui public. Aşa­ câ, ridicând la rangul de film prim, unul prezentat ca „al do­lea“, revenim la subiect. La dreptul vorbind (să nu se supere editorii) titlul filmului pe lângă că nu e just, da­nsai ara şi o notă cam vulgară. Mai potrivit, mai eloquent şi mai—In subiect, ar h fost: Maternitate. Lumina şi um­bra, acestei misiuni sublime a femeiei, misiune azi din ne­fericire, cam căzută in des­­netudine. In unele cercuri cel puţin, tocmai în acelea, in care împrejurările nu sunt vitrAi-up şi ar intra păs­­tra rangul ce li se cuvine. Filmul e alcătuit din două părţi. Prima, cea umbroasă, arătă primej­diile (căci sunt multe), la care e expusă fe­meia, când caută să înlăture mersul natural şi fiziologic al creştere! şi desvoltării fruc­tului in devenire. Cu alte cu­vinte, e vorba de chestiunea avortului. Chestiunea aceasta, atât de aridă în aparenţă, a fost şi este Încă subiectul multor discuţii. Uni pro, alţii contra. Oa­menii luminaţi, in special me­dicii, sunt de pârăre—în marea lor majoritate (adică excep­ţie făcând aceia, care trag foloase de pe urma îngrădi­rilor legei) că avortul trebue lăsat liber. Cu condiţiunea natural, să fie executat în mod ştiinţific, la lumina zilei, în cadrul tuturor mijloacelor pe care ştiinţa medicală, a­(Continuarea în pag. II-a) de Wrattstavlus şi DOLI: „Durerea şi fericirea femeiei“ Sidon­ şi Roxy: Două filme cu Préjean şi Annabella Trianon: Army Ondra şi Lupe Velez ­ASUL MEDICAL 6 milioane lei pentru jocuri de şah La Londra a încetat din viaţă bogătaşul Sir Wiliam Dupree, cunoscut ca unul din cei mai pasionaţi şahişti din capiala Angliei. Prin testament defunctul a lăsat suma de zece mii lire, adecă şase milioane lei, în scopul de a se organiza jocuri de şah şi a se acorda anual câteva premii importante. In acelaş testament Sir Dupree precizează că se simte obligat să lase un ast­fel de legat, întrucât şahul i-a adus tot succesul in viaţă. Prin acest joc a învăţat ce este calculul şi răbdarea. O universitate Internaţională de chirurgie pentru cercetări şi operaţii excepţionale Un renumit chirurg olandez dr. Esser a trimis celor mai cunoscuţi colegi din diferite ţări o scrisoare, prin care propune să se înfiinţeze în­­tr’un centru european, o uni­versitate internaţională de chi­rurgie. Această instituţie ar avea rolul să intreprindă cer­cetări asupra bolilor dificile mai ales asupra cancerului­ şi să facă operaţii grele In cazuri cu totul excepţionale. In plus, profesorul oland­z mai propune ca la universi­tatea proectata să fie aduşi acei invalizi din război, care mai suferă încă și astăzi de pe urma rănilor primite pe front. Specialiştii din toată lumea ar examina aceste ca­zuri şi de comun acord s’ar găsi remediul cel mai bun. Rămâne de văzut dacă a­­cest plan interesant se va în­făptui. Începe şcoala şi odată cu aceasta, se aglomerează şi grijile pe seama părinţilor, ca şi a copiilor. Altă dată copilul începă­tor de şcoală, dacă avea un frate mai mare, învăţa în cărţile acestuia, sau, în alt caz, putea să-şi procure o carte mai veche pe un preţ mai redus, făcând astfel în­semnate economii părintelui nevoiaş, destul de împovărat. Acuma insă, deşi vremu­rile sunt din ce in ce mai crit­ie, elevii, indiferent din ce categorie socială fac parte, aduc la cunoştinţa părinţilor că nu li se permite să frec­venteze şcoala cu cărţi „vi­zate“, trebuind fiecare sa-şi aibă cartea sa, nou-nouţă. Separat de asta, in şcolile primare se percep taxe până şi copiilor săraci, cu toate că legea prevede pentru a­­cest învăţământ, instruirea gratuita şi obligatorie. Franţa, care are o popu­laţie mai puţin săracă ca a noastră şi care nu cunoaşte analfabetismul, a acordat gra­tuitatea până şi pentru şco­lile superioare. Austria, a adus alte î­nles­­niri părinţilor nevoiaşi, cari nu-şi pot întreţine copiii de şcoală , pe lângă că înzes­trează elevii săraci cu uni­forme şi rechizite, mai în­grijeşte ca aceşti copii să fie serviţi, în fiecare dimi­neaţă şi la fiecare recreaţie, cu câte­ un pahar de lapte, sau alt element hrănitor. (Învăţăceii săraci ai şcoli­lor noastre, au norocul să simtă gustul laptelui numai atunci când se decretează „ziua laptelui *•••) Copilul sărman al săteanu­lui, sau al orăşanului, in timpul vacanţei şcolare, nu numai că nu este îngrijit ca să se întremeze, dar e pus chiar să-şi întrebuinţeze timpul liber, muncind, pentru ca şi el să aducă „folos* fa­miliei din care face parte. Reîntorcânduse la şcoală mai surmenat şi mai rupt decât înainte de „vacanţa repauzatoare*, acest cop­­, ca să nu umble desculţ în vreme de iarnă şi ca să nu ajungă un client al spitalelor, trebue îmbrăcat şi hrănit bi­ne ; şi asta tot şcoala ar a­­vea datoria s’o facă, pentru­­că părinţii, oricâtă dragoste i-ar purta, din necazuri şi din sărăcie n’o să-i poată confecţiona o hăinuţă, sau să-i pregătească de ale mân­­cării Educaţia şcolară nu poate fi perfectă, atâta timp cât e­­levul lipsit de mijloace e ne­voit să absenteze dela cursuri, oridecâteori i se cere plata fax­ă, sau când — în vreme friguroasă n’are cu ce se îm­brăca... Aceste absenţe, care nu sunt „serioase“ şi deci „ne­motivate“, creiază şcolarului respectiv o situaţie rea, ne­­fiind bine privit atât de pr­fesori cât şi de colegii săi nevitregiţi de soartă... Pentru a se veni in ajuto­rul acestei categorii de şco­lari, noi am propune perce­perea unor taxe în plus de la copiii ai căror părinţi sunt mai avuţi, urmând ca din sumele adunate astfel, să se creieze un fond care să ser­vească la : 1) Predarea a­biol­ut gra­tuit­ a învăţăturei elemen­tare. 2) Dăruirea de cărţi şi alte rechizite. 3) Imbrăcarea copiilor şi 4) înfiinţarea de cantine şi băi. Făcându-se asemenea lu­cruri pentru şcolarii neavuţi, pe lângă că se vor înpuţina repetenţii şi va dispare ne­fasta modă a sinuciderilor printre „cei mici*, dar se va mai ivi încă o parte bună: copilul sărac, care vine îi şcoală flămând, cu veştminte neprimenite, abătut de lipsu­rile de acasă şi predispus la boli, acest copil căpătând încurajarea şi îngrijirea ne­cesară, prin realizarea celor 4 puncte expuse mai sus, nu numai că va fi mai harnic la învăţătură (va avea puterea fizică să înveţe mai mult), ci va avea şi şansa să fie mai puţin expus la îmbolnă­vire... Macar acest motiv tre­bue să deschidă ochii părin­ţilor bogaţi, ai căror copii vi­n în contact, in şcoală, cu acei din „clasa de jos*. Con­tribuind cu bani la buna în­treţinere a elevilor săraci, părinţii cu stare îşi feresc in­direct proprii lor copii !... L S. Barat VOCI DIN PUBLIC ÎNCEPE ŞCOALA. ÎNCEP GRIJILE ! Cărţile.-Taxete.-Calvarul copiilor săraci Comicul Chaplin trece la tragedie? Ziarul american „The Va­riety“ a reuşit să obţină o convorbire de la marele ac­tor de cinema Charlie Cha­plin. „La întrebarea­­ „de ce n’a mai turnat niciun fi­m de câţiva ani ? —celebrul comic a răspuns: — Vreau să fac o surpriză. Lui verific posibilităţile artis­tice, pentru încercare ce de­sigur o să pară curioasă. In­­chipuiţi-vă că intenţioneaz să părăsesc genul comediei şi să trec la tragedii şi drame. In acest scop mi-am pregă­tit un scenariu special, care însă nu mă mulţumeşte com­plect. II voiu mai reface şi când totu va fi terminat, a­­tunci imi voiu pune planul în aplicare. Vă asigur că cel mai curios dintre toţi sânt eu, aşteptând cu nerăbdare pri­mul meu film tragic şi atitu­dinea publicului faţă de a­­ceastă schimbare". Se pare însă că ar fi vor­ba de un truc. Charlie Chal­­pin prepară un film în genul său obişnuit, dar pentru o mai reuşită reclamă, a făcut declaraţia intrigantă de mai sus. In pag. 4-a: ULTIMA ORA telegrafică și telefonică

Next