Opinia, septembrie 1933 (Anul 29, nr. 7907-7932)
1933-09-15 / nr. 7919
ANUL XXIX No. 7919 ABONAMENT p T, TVi indaţia „Regele Bucure ■y\ •’ 1 ' ii IAŞI,STR. lXpUŞNEANU 37 GUVERNUL OBLIGAT SA-SI VERIFICE SITUAŢIA Partitei se fragmenteaza in mod vertiginos puu-niu guv.ru.ilui ii devenit, evident, mai dificilă în urma declaraţiilor d-lui Ion Mihalache Mşcarea„manistă" prezintă —şi încă prezintă— oarecare îndoială asupra întinderei sale„ încă nu se poate şti cu cine merge majoritatea ardeleană , iar d. Maniu nu mai ocupă, cel puţin pentru moment, o situaţie preponderantă in partid. Şi încordarea Graida- Maniu datează de mai multe luni, în cunoştinţa partidului şi a ţârii. Ieşirea d-lui Malache, cu program personal, schimbă lucrurile. D. Mihalache este vice-preşedinte şi factor hotărâtor pentru ramura regăţeană a partidului. Demonitaţia d-sale, alăturată de mişcarea ,,manistă“, complică lucrurile şi pune guvernul in situaţie delicată. Ţara se întreabă: cu ce program conduce cabinetul Vaida ? Şi întrucât acest cabinet mai reprezintă partidul ? Iar fără sprijinul partidului şi a majorităţii parlamentare, guvernul e lipsit de o condiţie esenţială care să-i permită rămânerea la cârmă. Pentru clarificarea lucrurilor, d. V. Ida ar fi obligat să convoace cât mai repede parlamentul, sau să organizeze măcar o consfătuire a majorităţilor pentru a-şi stabili precis forţa numerică , apoi să avizeze. Se pare insă că guvernul nu-i prea grăbit să facă această verificare. Şi asta, tocmai din cauza carachiu-jilui fictiv al parlamentarismului nostru. Atitudinea d-lui dr. Lupu Faţă de mărturisirea programatică a d-lui Mihalache, cu însuşirea unor puncte esenţiale din programul lupist, era indicat ca d. dr. Lupu să-şi spue cuvântul. Şi l-a spus: D. d. Lupu face o critică f stă d-lui Mihalache, subiniindu-i punctele reacţionare care nu se potrivesc cu ideoogia democratică ţărănistă. Atâta tot. Noi credem că d. dr. Lupu trebuia să releve acele puncte principale şi de realizări imediate, care pot permite o colaborare a forţelor ţărăniste pentru cârmuirea statului. Adică, d. dr. Lupu trebuia să facă un avans de apropiere. S’a observat însă mai de mult câ dr. Lupu să complace intr’o ciudată izolare politică. A refuzat fuziunea cu partidul Iunian Stere. Iar acum nu-i d spus la o eventuală colaborare cu ţărăniştii regâţeni (nuanţa* Mihalach ) pe baza unui program minimal. Probabil că are şi d. dr. Lupu socotelile lui. Dar ce anume urmăreşte ? Şi unde poate ajunge ?. i 1N TOATA LUMEA ICO tinere perechi — Ziarul „A. B. C." din Madid anunţă următorul fapt intereant ! Patru tineri din capitala Spaniei au luat iniţiativa de a grupa 100 perechi, care vor să se căsătorească. Nunţile vor avea loc în acelaş local. Scopul acestui „blo matrimonial* este de a se obţine importante avantagii pe căile ferate, la tramvaie şi la vizitarea diferitelor monumente şi staţiuni, avantagii ce se acordă numai unui grup de 200 persoane. Cei patru tineri din Madrid au făcut o largă publicitate în toată Spania. Şi până în prezent ei au găsit 34 perechi de logodnici, care au aderat cu entuziasm la proectul propus. Iniţiatorii speră ca în maximum o lună de zile să adune cele 100 perechi şi să organizeze o nuntă uriaşă, cum nu s’a mai pomenit în Spania. Apoi cu un tren special, tinerii căsătoriţi vor pleca să viziteze toată ţara. Ei îşi vor lua obligaţia ca în fiecare an să se întrunească laolaltă, pentru a serba ziua nunţii. Cine ştie însă, dacă respectivii vor mai veni la comemorare ?..* Casete de bani cu gaze — Un nou tip de casete de ier s-a pus în vânzare la New-York. In pereţii casetei sânt aşezate pungi cu gaze lacrimogene, strămutătoare şi somnifere. Când hoţii sparg caseta, inevitabil strică şi pungile. Gazele se împrăştie violent şi tâlharii încep să lăcrimeze şi să strănute, iar peste câteva clipe adorm. Continuarea operaţiunii este astfel imposibilă. Decât un lucru: bandiţii americani cum sânt atât de bine organizaţi, ar putea veni la lucru cu măşti contra gazelor!..* Durere de dinţi, motiv de sinucidere — O sinucidere cu un motiv puţin obişnuit s-a înregistrat la Strassbourg (Franţa). O femeie anume Cénne Schlumberger, un etate de 34 ani, suferea de o puternică durere de măsele. Pacienta s'a dus la medic, dar intervenţia n’a avut efect grabnic. Torturată de durerile ascuţite, femeia a fost cuprinsă la un moment dat de un acces de furie nebună. Ea a deschis fereastra camerei de la etajul 3, unde locuia, şi s’a aruncat în stradă. In drum spre spital, nefericita a încetat din viaţă. * Profesorul de distracţii — La liceul „Lincoln“ din Filadelfia (Statele Unite) s-a introdus o inovaţie interesantă în fiecare zi câte o oră de distracţii. Un profesor special aranjează diverse jocuri pentru elevi, potrivite după vroşii lor. Dascălul aduce adesea un patefon şi în ritmul muzicii dansează împreună cu şcolarii. Alteori joacă împreună cu dânşii şah, foot-ball, tenis, etc. Această inovaţie s’a dovedit foarte salutară. Ora de distracţie aduce o destindere pentru elevi şi după ceasul de amuzament şi veselie, toţi vin cu mai multă poftă la învăţătură. §Mfr- ACTUALITATi POLITICE VICONGRESUL CATOLIC DIN VIENA SI 5 * La Viena s’a desfăşurat marele congres catolic, cu delegaţii din toate ţările care au populaţie sub autoritatea spirituală a Sf. Scaun. Papa de la Roma a fost reprezentat de cardinalul La Fontaine (în stânga), primit în gară de arhiepiscopul Wienel dr. Innitzer (în dreapta) și de cancelarul Dollfuss (la mijloc). O stradă-tunel subt Mont-Blanc O comisiune mixtă francoitaniană studiază în prezent mijloacele de a construi un tunel subt Mont-Blanc. In acest scop s’au făcut cercetări pe teren și s’a constatat că proectul e posibil. Tunelul ar pomi de la Savoya până la Val d’Aosta, pe subt Mont-Blanc și ar avea aspectul unei străzi spaţioase, la permanenţă luminată electric. Această şosea subterană ar avea două porţiuni: una largă pentru automobile şi alta mai îngustă pentru pietoni. Atât Italia cât şi Franţa s-au arătat dispusă să contribuie în măsură egală la realizarea acestei opere. 2 (doi) lei exemplarul ZIAR POLITIC COTIDIAN VINERI 15 SEPTEMBRIE 1933 A N U N C I U R I , se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37 Telefoane Redacţia*391 Administraţia 394 Serviciul de noapte 367 Expresia In cifre a congresului zionist D. Man, directorul departamentului pentru organizarea ongresului zionist, a întocmit o statistică interesantă. Au participat la acest congres 13 mii persoane. S’a pus la dispoziţia congresiştilor două oficii poştale cu toate chişeele respective. S’au primit în total 48 223 scrisori şi s’a expediat un număr dublu de scrisori. Clădirea în care s’a ţinut congresul posedă 120 camere (cu hoiturî, amfiteatre etc.) Biroul congresului s’a servit de 72 maşini de scris, iar la 11 maşini se acria în limba ebraică. Stenografiştii au scos 30 mii exemplare care reproduceau toate desbaterile, conferinţele şi rezoluţiile. Şase maşini electrice au stat la dispoziţia stenografiştilor. Localul de consum la care mâncau delegaţii congresului, făcea un dever de 500 dolari zilnic (N. R. 700 mii lei). Agentura telegrafică evreeascâ a transmis prin telegraf 100 mii cuvinte. La biroul agenţiei de presă au lucrat un mare număr de ziarişti, care s'au folosit de comunicaţii moderne: radio, telefon, telegraf. S’au transmis ştiri cu dări de seamă despre desfăşurarea desbaterilor, în presa din America, Europa și Africa. Ordinea a fost ținută de organizațiile „Makaby* și „Brith Trumpeldor*. DUMINICA tragerea premiilor LA SIDOLI începe seria nouă LUNI INSTITUTUL DE RADIOLOGIE ŞI RADIOTERAPIE — De sub direcţiunea d-lui profesor Doctor Emil Radu De câteva luni—mai exact, din Ianuarie a. c.—a început să funcţioneze un noul pavilion construit în acest scop de către actuala Epitropie a Casei Sf. Spiridon şi datorită perseverenţei d-lui profesor doctor V.Râşanu,—„Institutul de Radiologie şi Radioterapie“, pus sub conducerea d-lui profesor doctor Emil Radu care este medicul acestei noui secţiuni spitaliceşti. Pavilionul se află situat in curtea spitalului central, în dreptul porţii din dos, având intrarea principală pe strada Universităţii. Aparatele de radiologie şi radioterapie, cu toate instalaţiunile electrice, au costat suma de patru milioane lei, în afară de construirea pavilionului şi de garderoba spitalicească.* Zilnic se perindă în acestInstitut de Radiologie şi Radioterapie* numeroşi suferinzi, care sunt trimişi în tratament de pe la toate secţiile medicale ale spitalului central. Sunt bolnavi cari neputând fi opuşi operaţiunilor chirurgicale (paralitici, canceroşi, venerici, etc.) sunt trataţi prin această nouă intervenţiune a ştiinţei care este radiologia (raze X, diatermie) considerată ca şi chirurgia, o ştiinţă positivă. In afară de bolnavii din spitale, se perindă o lume imensă, pavilionul respectiv fiind organizat ca şi o policlinică. Bogaţi sau săraci, femei, bărbaţi, copii — toată lumea primeşte aceiaş bună şi părintească îngrijire medicală şi ospitalieră, iar rezultatele admirabile ce resultă de pe urma tratamentului, îi dau dreptul acestei secţii spitaliceşti să se întituleze „pavilonul tămăduiţii*. D. profesor dr. Emil Radu este secondat de d. doctor S. Acherman şi de d-ra doctor T. mofte, conducătorul technic al instalaţiunilor radiologice fiind d. M. Neumann, care ara o bogată şi solidă experienţă în această ramură. Atât bolnavii interni cât şi pacienţii cari se perindă zilnic la şedinţele radiologice, au cuvinte de mulţumire şi pentru d-na Elena Cuza, directoara administrativă a pavilionului medical, REP. CRONICA cinematograficA După cum arată titlurile, o respectabilă colecţie de filme interesante, în care ideia şi technica rivalizează cu aptitudinile artistice remarcabile ale interpreţilor. Cu toate acestea noi ne vom îngădui să vorbim mai întâi despre filmulmedical, ce rulează acum la „Sidon", deși pe program acesta figurează ca...„al doilea*. Aceasta nu pentru că primi n’ar fi ntr’adevăr remarcabil (mai a vale vom sublinia tocmai însușirile deosebite aie „Raziei") ci pentru că, consecvenți principiului nostru noi credem, că e mai importantă fi primează deci relevarea unei realizări artistice cu substrat educativ şi luminător al marelui public. Aşa câ, ridicând la rangul de film prim, unul prezentat ca „al dolea“, revenim la subiect. La dreptul vorbind (să nu se supere editorii) titlul filmului pe lângă că nu e just, dansai ara şi o notă cam vulgară. Mai potrivit, mai eloquent şi mai—In subiect, ar h fost: Maternitate. Lumina şi umbra, acestei misiuni sublime a femeiei, misiune azi din nefericire, cam căzută in desnetudine. In unele cercuri cel puţin, tocmai în acelea, in care împrejurările nu sunt vitrAi-up şi ar intra păstra rangul ce li se cuvine. Filmul e alcătuit din două părţi. Prima, cea umbroasă, arătă primejdiile (căci sunt multe), la care e expusă femeia, când caută să înlăture mersul natural şi fiziologic al creştere! şi desvoltării fructului in devenire. Cu alte cuvinte, e vorba de chestiunea avortului. Chestiunea aceasta, atât de aridă în aparenţă, a fost şi este Încă subiectul multor discuţii. Uni pro, alţii contra. Oamenii luminaţi, in special medicii, sunt de pârăre—în marea lor majoritate (adică excepţie făcând aceia, care trag foloase de pe urma îngrădirilor legei) că avortul trebue lăsat liber. Cu condiţiunea natural, să fie executat în mod ştiinţific, la lumina zilei, în cadrul tuturor mijloacelor pe care ştiinţa medicală, a(Continuarea în pag. II-a) de Wrattstavlus şi DOLI: „Durerea şi fericirea femeiei“ Sidon şi Roxy: Două filme cu Préjean şi Annabella Trianon: Army Ondra şi Lupe Velez ASUL MEDICAL 6 milioane lei pentru jocuri de şah La Londra a încetat din viaţă bogătaşul Sir Wiliam Dupree, cunoscut ca unul din cei mai pasionaţi şahişti din capiala Angliei. Prin testament defunctul a lăsat suma de zece mii lire, adecă şase milioane lei, în scopul de a se organiza jocuri de şah şi a se acorda anual câteva premii importante. In acelaş testament Sir Dupree precizează că se simte obligat să lase un astfel de legat, întrucât şahul i-a adus tot succesul in viaţă. Prin acest joc a învăţat ce este calculul şi răbdarea. O universitate Internaţională de chirurgie pentru cercetări şi operaţii excepţionale Un renumit chirurg olandez dr. Esser a trimis celor mai cunoscuţi colegi din diferite ţări o scrisoare, prin care propune să se înfiinţeze într’un centru european, o universitate internaţională de chirurgie. Această instituţie ar avea rolul să intreprindă cercetări asupra bolilor dificile mai ales asupra cancerului şi să facă operaţii grele In cazuri cu totul excepţionale. In plus, profesorul olandz mai propune ca la universitatea proectata să fie aduşi acei invalizi din război, care mai suferă încă și astăzi de pe urma rănilor primite pe front. Specialiştii din toată lumea ar examina aceste cazuri şi de comun acord s’ar găsi remediul cel mai bun. Rămâne de văzut dacă acest plan interesant se va înfăptui. Începe şcoala şi odată cu aceasta, se aglomerează şi grijile pe seama părinţilor, ca şi a copiilor. Altă dată copilul începător de şcoală, dacă avea un frate mai mare, învăţa în cărţile acestuia, sau, în alt caz, putea să-şi procure o carte mai veche pe un preţ mai redus, făcând astfel însemnate economii părintelui nevoiaş, destul de împovărat. Acuma insă, deşi vremurile sunt din ce in ce mai critie, elevii, indiferent din ce categorie socială fac parte, aduc la cunoştinţa părinţilor că nu li se permite să frecventeze şcoala cu cărţi „vizate“, trebuind fiecare sa-şi aibă cartea sa, nou-nouţă. Separat de asta, in şcolile primare se percep taxe până şi copiilor săraci, cu toate că legea prevede pentru acest învăţământ, instruirea gratuita şi obligatorie. Franţa, care are o populaţie mai puţin săracă ca a noastră şi care nu cunoaşte analfabetismul, a acordat gratuitatea până şi pentru şcolile superioare. Austria, a adus alte înlesniri părinţilor nevoiaşi, cari nu-şi pot întreţine copiii de şcoală , pe lângă că înzestrează elevii săraci cu uniforme şi rechizite, mai îngrijeşte ca aceşti copii să fie serviţi, în fiecare dimineaţă şi la fiecare recreaţie, cu câte un pahar de lapte, sau alt element hrănitor. (Învăţăceii săraci ai şcolilor noastre, au norocul să simtă gustul laptelui numai atunci când se decretează „ziua laptelui *•••) Copilul sărman al săteanului, sau al orăşanului, in timpul vacanţei şcolare, nu numai că nu este îngrijit ca să se întremeze, dar e pus chiar să-şi întrebuinţeze timpul liber, muncind, pentru ca şi el să aducă „folos* familiei din care face parte. Reîntorcânduse la şcoală mai surmenat şi mai rupt decât înainte de „vacanţa repauzatoare*, acest cop, ca să nu umble desculţ în vreme de iarnă şi ca să nu ajungă un client al spitalelor, trebue îmbrăcat şi hrănit bine ; şi asta tot şcoala ar avea datoria s’o facă, pentrucă părinţii, oricâtă dragoste i-ar purta, din necazuri şi din sărăcie n’o să-i poată confecţiona o hăinuţă, sau să-i pregătească de ale mâncării Educaţia şcolară nu poate fi perfectă, atâta timp cât elevul lipsit de mijloace e nevoit să absenteze dela cursuri, oridecâteori i se cere plata faxă, sau când — în vreme friguroasă n’are cu ce se îmbrăca... Aceste absenţe, care nu sunt „serioase“ şi deci „nemotivate“, creiază şcolarului respectiv o situaţie rea, nefiind bine privit atât de prfesori cât şi de colegii săi nevitregiţi de soartă... Pentru a se veni in ajutorul acestei categorii de şcolari, noi am propune perceperea unor taxe în plus de la copiii ai căror părinţi sunt mai avuţi, urmând ca din sumele adunate astfel, să se creieze un fond care să servească la : 1) Predarea abiolut gratuit a învăţăturei elementare. 2) Dăruirea de cărţi şi alte rechizite. 3) Imbrăcarea copiilor şi 4) înfiinţarea de cantine şi băi. Făcându-se asemenea lucruri pentru şcolarii neavuţi, pe lângă că se vor înpuţina repetenţii şi va dispare nefasta modă a sinuciderilor printre „cei mici*, dar se va mai ivi încă o parte bună: copilul sărac, care vine îi şcoală flămând, cu veştminte neprimenite, abătut de lipsurile de acasă şi predispus la boli, acest copil căpătând încurajarea şi îngrijirea necesară, prin realizarea celor 4 puncte expuse mai sus, nu numai că va fi mai harnic la învăţătură (va avea puterea fizică să înveţe mai mult), ci va avea şi şansa să fie mai puţin expus la îmbolnăvire... Macar acest motiv trebue să deschidă ochii părinţilor bogaţi, ai căror copii vin în contact, in şcoală, cu acei din „clasa de jos*. Contribuind cu bani la buna întreţinere a elevilor săraci, părinţii cu stare îşi feresc indirect proprii lor copii !... L S. Barat VOCI DIN PUBLIC ÎNCEPE ŞCOALA. ÎNCEP GRIJILE ! Cărţile.-Taxete.-Calvarul copiilor săraci Comicul Chaplin trece la tragedie? Ziarul american „The Variety“ a reuşit să obţină o convorbire de la marele actor de cinema Charlie Chaplin. „La întrebarea „de ce n’a mai turnat niciun fim de câţiva ani ? —celebrul comic a răspuns: — Vreau să fac o surpriză. Lui verific posibilităţile artistice, pentru încercare ce desigur o să pară curioasă. Inchipuiţi-vă că intenţioneaz să părăsesc genul comediei şi să trec la tragedii şi drame. In acest scop mi-am pregătit un scenariu special, care însă nu mă mulţumeşte complect. II voiu mai reface şi când totu va fi terminat, atunci imi voiu pune planul în aplicare. Vă asigur că cel mai curios dintre toţi sânt eu, aşteptând cu nerăbdare primul meu film tragic şi atitudinea publicului faţă de această schimbare". Se pare însă că ar fi vorba de un truc. Charlie Chalpin prepară un film în genul său obişnuit, dar pentru o mai reuşită reclamă, a făcut declaraţia intrigantă de mai sus. In pag. 4-a: ULTIMA ORA telegrafică și telefonică