Opinia, iunie 1934 (Anul 30, nr. 8132-8156)

1934-06-10 / nr. 8139

° P­O­N­­­Ă o zidepârată, am înfHorătivire a gurii prin spuma bogată a pastei de dinţi KALO­­DONT! Spălatul dinţilor se impune ca şi spălatul măi­­pilor! PASTA DE DINŢI SPUMOASA Stimată Doamnă, Nu uitaţi ! Întrebuinţa şi în timpul chl­­duriior mult apreciata şî nevătămătoarea Crema Gelée Malattine Dr. DKALLE Pici a Dv. va fi totdeauna frumoasă şi catifelată. De vânzare la Dro­ierii, Farmacii şi Parfumerii. GÂNDACII VĂ PRODUC NEPLĂCERI ? Presăraţi peste tot19PO­STOL «fi ŞOBOLANII VĂ NIMICESC TOTUL? Distrugeţi-i cu ^­RINICID Stabilimentele industriale Moskowits S. A. Oradea De vânz. la farmacii, drogherii, sau prăvălii de­­specialitate. Ciorapul „ABY •fical. I­ a, bagheta brodată, vinde cu preț de sold . Lei 190 perechea MAG. „FAVORIT“ STRADA CUZA-VODA No. 5l ervbsitor Preturile C e s s a r i n i sunt cele mai eficace în toate cazurile de epilepsie, neurastenie si in toate boalele nervoase. DILVjEPJ­CMMJtlMI Călătorie colectivă dăla 24 lunia până la 23 iulie cm­. DIN CERNĂUŢI SPRE: Kartstad, Franzensbad, Martea bas, Joacfkimsffiusi Preţul de participare dus şi întors inclusiv vizele nece­are cu rapidul special 2»S£&­ le;. Călătoria intr’o singu­ă direcţie: t&î. Cură pauşală în Karlsbad, Franzensbad sau Ma­rienbad. (28 zile complecte) cuprinzând masă excelen­tă, locuinţă de primă calitate, băi minerale, consultaţii medicale, taxa de cură, impozite urbane, bacşişuri etc. şi călătoria tour şi retour total TS,0&& le f. Alegere după plac a restaurantului şi hotelului contractant, precum şi a medicului. Paşapoartele valabile trebuie trimise pentru­ procurarea vizelor necesare sect­ei de voiaj al ziarului „Czernowit­­zer Allgemeine Zeitung“, Cernăuţi. Ultimul termen de înscriere: 10 Iunie a. c. ţ DURERI DE CAP L® NEVRALGII !* MIGRENĂ COMBATE JAWOL Cînematograful Phaeaix prezintă astăzi Tanenbero Baia de sânge dela lacurile Mazuriene Ucigătoarea luptă dintre Ruşi şi Germani comandată de ma­reşali Hindenburg, Renen­­­kampf, Samsonov In rolurile principale apar Hans Stuwe și Victor de Kowa Al doilea film Un vis în cu Martha Eggerth, Junkerman și Werebes BĂILE I (altitudine 804 m.) pentru boli de inimă (Hypertensiune, Arte­­rioscleroză), boli de fe­mei, Reumatism, Gută, Băi de acid carbonic, feruginoase (Stahlba­­der), nămol, hidrotera­­pie, mecanoterapie (Zander Herz). Cura complectă înce­­pând de la Lei 7.500. Hoteluri: „Balnear“ „Traian" și altele de I rang, Cinema, Muzică mili­tară, Teniss, Plaje, Excursiuni, etc. Sezon 1 Iunie-30 Sept. Taxe de băi reduse în lunile Iunie și Sept. Reducere pe c.f.r. 50% Informaţiuni şi pros­pecte gratuite prin Co­misia Balneară Vatra- Dornei şi la toate Birourile de Voiaj iar pentru cura com­plectă la administraţia Hotelului „Traian“. ÎNAINTE ACUM O adevărată­­ vindecare pentru bolnavi de nervii O astfel de schimbare uimitoare în relativ scurtf I timp,—chiar­­în câteva săptămâni) ara efect preparatul nostru nutritiv. Gratis şi franco de orice speze] I trimitem tuturor cari ni se adresează o trosură­ I detailată a acestui remediu nutritiv.­­ Numărul acelora cari au urmat poviţila noastre şi­­ au scăpat astfel de suferinţe, este extrem de mare.­­­­ Soriţi încă azi la adresa de mai jos: Postsammelstelle: Ernst. Pasternack BERLIN 80, Michaeikirchplatz 13 Abt. 191, noi Bisrapi... (Continuare din pag. Da) in tren Cinema KIDŐLI ASTĂZI Primul film realizat de Para­mount La Joinoille Madona TE EAST Superb film cu muzică şi cân­tece divine cu Liana Hald Victor de Kowa, Fritz Schulz, Trude Berliner şi Paul Otto Al dodea fi­m Deserter ni­lela Fortul Hoietd Mare dramă de aventuri cu Victor Jong şi Lorata Joung Complectate: ai sonor Faramouat Dr. GANCEVICI consultă ELE$ DE PIEPT în str. Lăpușne­nu No. 19 între orele 1—4 p. m. Plastica ju­ană contin­uare din pagina i-a) — In tăcere... ________ x Comandaţi clisele U ziarul „Opinia“, d-lui Cineva îi povestea Păstorel Teodoreanu : — Am văzut un scamator, care scotea trei feluri de stea­guri din aceiaş st­elă. J — As­a-i moft, răspunse Păstorel. Eu am văzut un cîr­­ciumar, care scotea 20 feluri de vin din acelaş butoi... Amenințare — Coniţă, Ionel nu vrea să doarmă cu niciun preţ... — Bine, atenei am să îl­ă duc eu să-i cînt ceva. — Degeaba, coniţă­­, cu asta l-am amenințat și eu... R­hnsar^a nevestei — Dragă, eu îmi invit toţi prietinii şi cunoscuţii la masă, ca să guste din bucatele gă­tite de nevastă-mea. — Şi nu-i prea costisitor ? — Dimpotrivă , a doua oară nu mai vine nimeni... Clipe vasele — conaşule, a­venit un domn. — Spune-i să aştepte şi dă-i un scaun. — Nu-i ajunge un scaun, conaşule. E creditorul d­vs. — Se spune că cele mai bune femei sínt acele despre care se vorbeşte puţin. — Eu cred că cele mai bune femei sínt acele care vorbesc puţin. La frizer: — Domnul meu, cum vreţi să vă tai părul ? Se spun® că acum câteva zi­e d. avocat Camil Gârc*­neanu se afla un vagon*restau* rant la masă cu un pasager cam nervos. Avocatul ieşan, bine dispus și cu belşug de spirit ca deobicei, făcea glu­me amuzante. La un moment dat, călăto­rul nervos se ridică* — Domnule, te rog... — Dar cne ești d-ta ? — Eu sânt Vasile Lupu. — încântat, răspunde conu Camil. Eu sânt Ştefan­ cel Mare. Scamatorie­ti­că, însuşi sufletul poporului român. Eruditul între ale artei — Neculae Ior­ga , a recunoscut în manifestările tânărului Cos­­tică Agafiţei, toate semnele unui talent ce n'aşteaptă decit cunoaşterea mijloacelor de rea­lizare , şi a hotărât acordarea unei burse spre a-l trimite în străinătate, împrejurările fiind vitrege, toată oblăduirea marelui no­stru istoric, nu i-a folosit la nimic. Rămas in Iaşi, şi-a con­tinuat activitatea, muncind din greu pentru cucerirea tainelor naturii. Agafiţei, are stofă de mare Pictor, ce se va impune prin conştiinţa lui artistică, prin munca,—şi vigoarea unui ta­lent de-o luminoasă originali­tate. Portretele lui simt ade­vărate sinteze,—desvăluirea u­­nui caracter şi a unei senzibi­­lităţi, în atitudinele lor cele mai expresive De aceea întâlnim în toate portretele lui, o transfigurare a modelului, cu care pictorul şi-a înfrăţit sufletul. Eliminând mijloacele vul­gare de asemănare, Agafiţei tinde spre expresiunea senti­mentului total al modelului, —singură în stare să desvălue şi cea mai tainică asemănare, — cea sufletească. Dacă ţinem seama şi de ex­poziţiile precedente putem a­­firma cu toată certitudinea că Agafiţei are oroare de repe­tiţie. Inventivitate lui crea­toare a zămislit atâtea for­­mute dint­e care cel puţin jumătate, exploatate cu me­todă, ar fi susţinut, fiecare în parte, un succes de-o viaţă. Lucrul este obişnuit altor pic­tori, care şi-au creiat un ni­mic cu o singură paletă şi un singur tablou multiplicat în sute de variante. Agafiţei urăşte tipizarea". In pleiada pictorilor eşeni de azi, este artistul închinat desăvâr­şitei libertăţi. In pic­orul Aga­fiţei văd o îndoită dăruire na­turală, cumpănită înţelept in­tre voinţă şi puterea de a cre­a. , In Agafiţei simţi un elan te­luric, ce nu se repetă, dar care progresează, dând fiecă­rui an artistic o primăvară nouă de fome şi culori stră­­luc­toare. Aş mai insista asupra lucră­rilor pictorului în care văd cu toată tinereţa mea, un poet­ colorist al sufletului român­sc, dar simt că n'am la îndemână vocabularul în stare să exprime toate fineţele culorii şi varie­tăţile de efecte ale formei..., transcripţia caldă a specificu­lui nostru naţional. Mă mulţu­mesc cu aceste simple consta­tări, lăsând viitorului verifica­rea unor an­icipări sincere. Termin această cronică cu ur­mătoarele cuvinte : Bucură-te maestre Băncilă, că’n această primăvară­ poţi admira primăvară unui fiu su­fletesc al tău : Costică Aga­­fiţei !... Griguş Charlie Chaplin s’a lăsat de cinematograf? De aproape trei ani de z­le Charlie Chaplin n'a mai tur­nat un film nou. Cunoscutul comic e un adversar al filmu­lui sonor, iar filmele mute nu mai au nici o căutare. Deaceia celebrul actor stă în pasivitate. Un ziar din Hollywood re­latează că în repetate rânduri Chaplin a fost solicitat să tur­neze din nou, dar el a refu­zat categoric. Se pare astfel că renumitul artist ar fi hotă­rât să se lase definitiv de ca­riera cinematografică. Și de­­­­sigur ar fi o mare pierdere pentru arta ecranului. nmmmn mm ura emu Se va fixa până unda se întindă oraşul In viitoarea şedinţă a dele* p^ii ani de la data provocărei gamiei permanente a primăriei , urmează a se pune din nou In discuţie chestiunea delimU tăr­i oraşului spre comuna Copou. După cum se ştie, între pri­măria municipiului Iaşi şi pri­măria comunei Copou, există de multă vreme un litigiu de propietate. Municipiul Iaşi pre­tinde că propietatea sa se în­tinde până la Udraşcu, pe când primăria corn- Copou, susţine că marginea teritoriu­­lui ei este grădina Copou. De aici vii discuţii şi neîn­ţelegeri. Litigiul nu a putut fi aplanat nici până azi, deşi au trecut patru ani de la data provocărei ei. Din această cauză primă­­ria Iaşi nu-şi poate continua lucrările ce şi-a propus să le facă pe porţiunea de teren dintre grădina Copou şi Vi­er­eşcu. S-au trimes proteste şi la Bucureşti, dar toate au rămas fără rezultat. Actualmente se așteaptă răs­punsul ministerului de interne, ca urmare la o nouă adresă trimisă de primărie. Se dă mai mult ca sigur, că de data aceasta răspunsul va fi favorabil municipiului Iași, astfel că lucrările își vor putea continua cursul lor. V. g. Se instalează bustur la scolii® nrtmane Din ordinul primarului,­­ a început lucrarea de amenajare a unui loc plantat în faţa şco­lii primare „Spiru Haret“ (Sf. Haralambie) în mijlocul căruia urmează a fi aşezat bustul lui Spiru Haret. De asemenea, peste câteva zile, se va începe şi amenaja­rea unui alt loc în faţa şcolii primare „C. Negri", în mila­Chişinău 9 . Acum câtva timp a fost concediat d­e ser­viciu funcţionarul poliţienesc Ion Volisciuc. El s’a îmbolnă­vit de tuberculoză. Cu prilejul vizitei miniştri­lor la Chişinău, Volisciuc a­cul căruia se va aşeza bustul lui C. Negri. După cum se vede, iniţia­tiva d-lui Racovitză, e­ruda­­bilă şi se precizează că în foarte scurt t­mp toate şcolile primare din loca­ltate, vor a­­vea în faţa lor, busturile ace­lora cărora le poartă numele. A­prezentat o cerere de reinte­grare in slujbă. Alaltăeri, Volisciuc a înce­tat din viaţă, iar peste câteva ceasuri, familia a fost înştiin­ţată că a sosit decretul de re­integra­r, tragedia poliţistului Vojisciuc Reîntegrat după câteva ore de la moarte Sinuciderea unui soldat Chişinău 9.—In com­una Car­­piceni (jud. Lăpuşna) s’a sinucis soldatul Gh. Bănita. El şi-a tra­s un foc de revolver în tâmplă. Moartea i-a fost ful­gerătoare. Soldatul a lăsat o scrisoare, prin care roagă ca nime­eni să nu fie învinovăţit de moartea a. gr afMimm a-mi ki. i. rama D. Cega pentru modificarea Comstituliei Organizaţia Logistă din Bucu- Senatul să devină o institu­ţie corporativă care să ex­prime nevoile tuturor catego­riilor sociale". Apoi au mai vorbit şi alţi oratori. reşti a serbătorit pe d. prof. Ioan Petro­vici, cu prilejul nu­mirii d-sale ca membru al A­­cademiei române. Cu acest prilej d. QCr. Goga a rostit un lung d sen­s. Printre altele d. Goga a spus : „Enunţ necesitatea schim­bării constituţiei noastre. A­­na­lia nu poate fi oprită de­cât modificând pactul nostru fundamental. Trebue să reducem la jumă* tate numărul deputaţilor.____ x învăţătorul Ion Sava Fioa­rea din Botoşani, condamnat de tribunal la două luni în­chisoare pentru calomnie, a făcut ’apel la Curte. învăţătorul e acuzat că a calomniat pe d. Petre Irimescu, fostul prefect de Botoşan’’.­­ Parchetul a trimis In ju­decată pe fata Filofteia Tcaci din str. Baciu 5. Ea este acu­zată că şi a lăsat un copil de 3 luni la d. C. Prelipceanu din str. Păcurari 90. x Chetă.— Prin îngrijirea Comitetului societăţ­i culturale „Junimea Israelită", se va cheta Duminecă 10 Iunie în oraşul nostru, în vederea mă­­rirei fondurilor de întreţinere a Şcoalei „Junimea No. 1 “. Publicul ieşan este rugat a da binevoitorul său concurs. Preşedinte, Jacques Leibovici. D. I. Petrovici a mulţumit tuturor şi a terminat cu urmă­toarele cuvinte : „Nu poate fi aventură acolo unde e cultură. Ca să conduci o ţară, se cere în primul rând să ai cap. Şi nu poate fi om politic mare, fără să ie şi om de cultură“.­ ­ Curtea de apel a cond­am­­nat la o lună închisoare pe Gh. Tănase zis Glicherie din Rădăşeni*Baia. Tănase a fost călugăr la o o mănăstire din jud. Baia­­, fiind caterisit, a început să facă propagandă contra calen­darului.­­ Soţii Al. şi Elisabeta Cropa din Ciut­reşti-Rom­a, au făcut apel la Curte în con­­tra condamnării lor la câte 3 luni închisoare, pentru om­ucidere. Aceştia sunt învinuiţi că din neglijenţa lor, le-au mu­rit 3 copii. Plecând într-o noapte la o petrecere, şi-au ls­cat copii în­chişi în ca­p. Soba fiind prea timpuriu astupată, copiii au murit asfixiaţi. Procesul în apel se va ju­deca în curând. „ Administraţia financiară de încasări şi plăţi Iaşi, aduce la cunoştinţă publică că în con­formitate cu ordinul casei ge­nerale de depuneri şi consem­­naţiuni, toate efecte de Stat care se depun drept garanţia pentru diferite lucrări, fie la autorităţi fie la particulari sau chia­r pentru cauţiune, trebue să aibă ataşate atât taloanele cât şi foia de cupoane respec­tivă, care va purta neapărat cuponul semestrului în curs. Ca atare orice efecte pre­zentate la ghişeul acestei adiţii financiare pentru asemenea o­­peraţiuni şi care nu vor fi con­­forme cu cele de mai sus ară­tate, nu vor fi primite şi orie® intervenţiuni vor fi de prisos.­­­r. pr­of. Traian Ionaşcu, va conferenţia mâine Dumi­nică la orele 10 dimineaţă la clubul naţional-ţărănesc, des­pre legislaţia muncii. Conferinţa este în continuare, fiind organizată de secţia mun­citorească a organizaţiei na­ţional-ţărăniste.­­ Institutul medico-legal a primit din partea parchetului de Soroca un borcan cu vis­cere pentru anaLză. Viscerele aparţin femeii Ana Tcaci din Soroca, despre care se cred® că ar fi fost asasinată de fos­­tul ei stăpân, un cunoscut bo­gătaş dioaceloraş^_____ |Un film int&re&ant va rata gratuit la tragerea premiilor ziarului „OPINIA“ Duminică ăi mine a fii la TSUAMON IMF MM MTI U

Next