Opinia, aprilie 1940 (Anul 37, nr. 9909-9931)

1940-04-02 / nr. 9909

ANUL XXXVII No. 9909 1 180Î 1 L­E II ABONAMfîNTS: U 1" i l . n* Lei *pJ f- - \ .pe un an 1 1 1 l . 6 lunî 1 §0j f t 2 ?, 3 luai V * 85 J « » - - „ 1 Urnai 1 vmi i »Instituții publica­t iar popular cotidian MARTI 2 APR ira Na 1299 1299 1436 1533 si Administrația LAPUȘNEANU 37 Director C. R. CHIIULM Atelierele tipografice „Opinia" IASI STR. LAPUŞNEANU 37 Fapte ii legătura cu suiam emeriă dr. DM­­i­narii Asigurarea păcii în sud-estul Europei Părerea cercurilor din Berlin Berlin­­ (Pr. S.)—Explicaţiile d-lui Molotov pri­vitoare la chestiunea Basarabiei au fost aci în mod special accentuate, arătându-se că această chestiune n’ar fi un motiv pentru un război între Rusia şi Ro­mânia. Germania şi-a arătat adeseori dorinţa de a se menţine pacea în sud-estul Europei şi nu se poate aştepta ca în chestiunea Basarabiei să se facă o ex­cepţie. Referitor la acest punct a fost arătat şi dorit în unanimitate absolută de Germania şi Italia, ca pro­blemele politice rămase deschise în Europa sud-estică nu pot fi rezolvate pe calea armelor. Desigur, acesta este un rezultat al consultărilor de la Brennero în care pacea în sud-estul Europei a fost asigurată. Turcia satisfăcută de declaraţiile d-lui Holotov Ank­ara­­ (A. O. T)—Discursul rostit de dl. Mo­lotov în ţaţa sovietului suprem, a f­ost aşteptat cu vă­dit interes la Ankara. Pasagiul din discurs referitor la relaţiile ruso­­turce au provocat o impresie excelentă în cercurile turceşti. Ziarele arată că acest discurs diferă mult de cu­vântarea ţinută acum­ 5 luni de dl. Molotov, Reynaud şi Daladier, generalul Weygand a avut o con­ferinţă militară cu generalissimul Gamelin. Obiectul discuţiei a fost starea trupelor din O­­rientul apropiat. Şi Itania are o linie Roma­­ S­efani)—Linia „Maginot“ italiană, numită aici »Fortificaţiile alpine Licteur" a fost complect terminată. Formată din lucrări betonate in tot lungul frontierei ita­liene, ea se întinde de la coasta de Azur la marea Adria­­tică, ia­r­tarele cu Franţa, Elveţie, Germania şi Iugoslavia. Lungimea sa totală este da 1500 km. Noi restricţii în Italia Belgrad­­ (Avala).—Ziarele iugoslave anunţă că guver­nul italian a hotărât sâ introducă încălţăm­ntea integrală. Se va pune In vânzare încălţăminte de tip udrc. In felul acesta sa face economie de materii prime şi se poate controla preţul. Semn distinctiv pentru poloneji Zurich­­ (A. T. E.)—Monitorul Oficial al Reichului pu­blică un decret semnat de d. H­emier, prin care bârbiţii şi temelie polone din Reich sunt obligaţi să poarte insignă, spre a fi cunoscuţi că sunt polonezi. Insigna are litera P,­in mijlocul unui patrat. Nerespectarea acestei dispoziţii aduce amendă şi în­chisoare. Normalizarea legăturilor aviatice ruseşti I1PZ. Zurich­­ (A. T. E.)—Dl. Ivan Molotov, fratele primu­lui ministru sovietic, care este conducătorul aviaţiei civile din Rusia, a făcut declaraţii, arătând că Rusia va redesch­­de toate liniile sale aviatice comerciale şi de pasageri. Totodată avioanele vor fi întrebuinţate în agricultură la stropitul viilor şi al fructelor. Dl. Surite călătoreşte prin România Bucureşti­­. — Dl. Suritz, fostul ambasador al Rusiei la Paris, a plecat precum se ştie spre Moscova cu trenul. Azi d­i­neaţa d-sa a intrat la ţara noastră, venind din Jugoslavia. Dl. Suritz va trece mă departe in Rusia, via Bucu­­reşti-Iaşi-Chişinău. In Iugoslavia, fostul ambasador a refuzat să facă de­claraţii ziariştilor. Statei® neutre fii vor apăra neutralitate® Roma 1 (Ştefani)—zvonurile cu privire la inten­sificarea activităţii diplomatice franco-engleze în ţările scandinavice şi cele b­acanice, a produs îngrijorare în statele neutre. Aceste state sunt decise să-şi apere neutralitatea, mai ales după exemplul Poloniei şi Finlandei. In ţările nordice se observă unele pregătiri pen­tru afirmarea neutralităţii împotriva oricărei încercări britanice. Germanii voesc sa transforme Europe Zurich 1 (A. T. E.)—­Cunoscutul fruntaş german Alfred Rosenberg a ţinut ori un discurs la Ludwigshafen. Oratorul a arătat că războiul nu este altceva decât re­­acţiunea unor puteri împotriva instaurării regimului naţional­­socialist în Germania. Anglia şi Franţa au avut prilejul de a creia o nouă Eta­pă, în 1919, dar nu au făcut-o. Situaţia de azi nu le va mai da acest prilej. Naţional-socialismul este acela care ▼a transforma Europa. • Bismark şi d. Hitler Berlin­­ (D. N. B.) —­ Ziarele germane comemorează împlinirea a 150 ani de la moartea lui Bismark, comparând du-1 pe cancelarul die fer cu d. Hitler. Ziarele arată că ceia ce n’a putut realiza Bismark in mod desăvârşit, a făcut d. Hitler, unirea tuturor germanilor. Se citează de asemenea cuvintele lui Bismark: „Cine se va atinge de Germania, îşi va arde degetele“. Generalul Weygand la Paris Paris­­ (Havas) — După întrevederile cu d-nii + Zdrobiţi de durere şi in veci □emângătaţi: Dumitru soţ, Gri­­gore fiu, Jeana Jora cu copiii traian şi Deciu nepoţi, Eliza soră, Constantin şi Dumitru Iraţi, împreună cu familiile în­rudite anunţă pierderea aceleia care a fost o soţie bună, mamă scumpă şi devotată Zemfira Păstravanu de 63 ani Stinsă din viaţă fulgerător în noaptea de Vineri 20 Martie 1940, înmormântarea va avea loc mâne Marţi 2 Aprilie ora 3 p.iu. la Cimitirul Eternitatea, in a cărei Biserică este depusă. Dri dimineaţă, in p. esenţa unui mare număr de aeponari, la „Prima Soc. de Economie" a avut loc ad­unarea generală. A fost desemnat mai întâiu biroul adunărei, în următoarea formaţie : d-nii prof. Emil Di­ac­­onescu—preşedinte, profesor Vasile Lung­i vicerpreşedinte iar secretari d-nii­­. Dodon şi Grigore Şerbănescu. Intrându-se in ordinea de zi, adunarea a dat descărcare Consiliului, aprobând proectul de buget. Cu acest prilej, d-nii Hagiau şi căpitan în rezervă Al. Şirban a luat cuvântul, cerând unele lămuriri, care le-au fost date de d. prof. E. Diaconescu—preşedintele con­siliului de administraţie—şi fl. Gheorghiu şeful Serviciu­lui Contabilităţii. Dl. deputat N. Gheorghiade, a adus apoi elogii activităţii acestei vechi instituţii şi fi­lată rolul de prim ordin ce-l va avea in viaţa economică a acestei regiuni. După s­­easta, d. deputat Th. Zipa a dat o serie de explicaţii gos­podăreşti, asigurând că se va lărgi ra­za de înlesnire a mas­­selor, prin acordarea de cre­dite a celora ce merită a fi încurajaţi. După epuizarea ordinei de zi, d. prof. E. Diaconescu, a relevat unitatea de vederi şi sprijin a tuturor acţionarilor, la care se adaugă munca fără preget ce o vor depune proe­minentele personalităţi, ce compun consiliul de adminis­traţie al acestei societăţi,pre­văzând rolul ce-l va avea a­­ceasta instituţie atât pentru Iaşi, cât şi pentru Moldova. La urmă, d-sa a adus elo­gii tuturor acelora ce au mun­cit pentru redresarea „Primei Soc. de Economie", relevând la special pe colaboratorii consiliului: d-nii Ih. Gheor­­ghiu şeful contabilităţii, Mihai Ciucă casier general şi 1, Vulpe contabil. După aceasta, adunarea a procedat la alegerea noului consiliu de administraţie, care de data aceasta s -a mărit numărul cu încă doui membri in urma modificărei statutelor. D-nii prof. Emil Diaconescu— preşedinte—deputat Th. Zipa —vice-preşedinte—preot pro­topop Gh. Niculea, iar d-nii Alexandrina şi Vasile Voischi cu co­pii, Antoaneta şi Const. Costinescu cu copiii, fiice, gineri şi nepoţi ; familiile: Maria Rohr, Ferdinand, Iozefina, Matei Hanrieta şi Victor Fati, Emilia Heiban, surori şi fraţi, precum şi familiile în­rudite, au durerea de a anunţa înce­tarea din viaţă a scumpei lor Janeta Antinescu în etate de 68 ani înmormântarea va avea loc în ziua de Marţi, 2 Aprilie orele 4 după a­­mează la cimitirul Eternitatea. Serviciul religios se va oficia la capela Catolică. Adunarea generală a „Primei Societăţi de economie“ Discuţiile.—Votarea bugetului.­Alegerea noului consiliu de administraţie* deputat N. Gheorghiadi (di­rectorul general al Creditului Urban) şi Camil Molăş expert contabil, ca noui membrii. Cenzori au fost aleşi d-nii I. Popovici, expert contabil, N. Păun şeful contabilităţii Soc. Comunale de Electricitate, cpt. in rezervă Al. Şerban şi su­pleanţi d-nii prof. univ. 11 ie Minea,Cristea Drăghici şi prof. Vasile Lungu. După ridicarea şedinţei, consiliul a desemnat ca din consiliul de direcţie a „Pri­mei Soc. da Economie" să angajeze banca—ca procurişti — d-nii prof. E. Diaconescu, Camil Motăş, Th. Gheorghiu şi Mihai Ciucă. Ceiace e o chezăşie de prosperitate a cel­ui mai vechiu aşezământ ban­car din Moldova. C. DAM, Autonomia Croaţiei Belgrad 1 (Avaia)— Con­siliul de miniştri întrunit aseară a discutat chestiu­nea autonomiei Croaţiei. S’a hotărât ca această provincie să se bucure de autonomie administrativă şi uscată. O serie de impozite vor fi incasa e de adminis­traţia Canovinei. Holeră In vidii Londra 1 (Reuter).­Din Calcuta se anunţă că din cauza grevei măturătorilor de stradă, a isbucnit epi­demie de holera. In prima zi au murit 10 persoane. De la Camera de muncă Se aduce la cunoştinţa tu­turor funcţionarilor particulari, meseriaşi şi lucrători, că în­­cepând dela 15 Aprilie 1940, se deschide, la Camera de muncă, un curs de muzică in­strumentală. înscrierile se fac în fiecare seară de la ora 6­ 7.30 la se­cretariat. Persoanele înscrise se vor prezenta la cursuri cu instrumentele respective. • Elevii de la şcolile de uce­nici No. 1 şi No. 2, care au fost aleşi pentru cor, sunt ru­gaţi să se prezinte de urgenţă la Camera de muncă. DOMElviUK­ARE Eri a avut loc comemora­rea d-rilor N. 0.hs şi Ed. Marqu­ies la Spitalul Israelit. Dl. Rab­u Dr. I. Şafran de­­plânga moartea acestor dis­tinşi medici. Dr. I. Poper face biografia d-rului 0.hs. Dl. Carol Dri­­tner expune amănunt­­ viaţa d-nului E. Margulies ca me­dic, consilier comunal, vice­preşedinte la comunitatea evreilor din Iaşi, membru la Societatea „B-nei Brith", etc. Dr. Dr. Segal-Caritas în nu­mele colegiului medical de la Spitalul Israelit vorbeşte de activitatea prodigioasă a de­funcţilor d-nn O-ha şi Mar­­gulies. INFORMAŢII x Se anunţă o a doua con­ferinţă a d-lui profesor dr. Niculescu-Petruş. De astă dată, distinsul profesor va vorb despre „viaţa şi opera regre­tatul­ui scriitor dr. Mironescu. Conferinţa va atrage, tot la­şul intelectual.­­ ACT P103.~Din iniţia­tiva „Ligei de Est" se va a­­şeza la mo­­mântul acelui care a fost Ticu Stavăr o placi comemorativă. Iniţiativa a fost luată de acei cari l-au avut în mijlocul lor pe Ticu Stavir, ca unul care a fost un mare susţinător al sportului ieşan. x Se ştie că Prima Socie­tate de economie sie trans­format in societate anonimă pe acţiuni. Se dă ca sigură numirea d-lui Motăş, ca director gene­­al al Băncei.­­ La primărie s-a celebrat căsătoria civilă a d-lui Carol Culcu grefier la tribunalul ie­­şan, cu d-na Nataliţa Teodo­­rescu. DE INCt­lRIAT o cameră mobilată cu sau fără pensiune. A s® adresa la Magazinul Marinarii Str. Anastasie Panu (vis-a-v­i de Farm. Receanu­). DE ÎNCHIRIAT una, două şi 3 camere, fiecare cu antret bucătărie, aţ­ă, canal şi lumină in Stradela Albă No. 2. Vizi­­bile 11—1 şi 3—5. u stiri poliţieneşti INCENDII.—Un Început, de incendiu s'a declarat la locu­inţa d-lui dr. Hurmuzache din str. Lăpuşneanu 20. Focul a fost localizat de pompieri. — Un alt incendiu s'a de­clarat la locuinţa d-nei Agafia Colasmiov d­e str. Trancu 33. — Un început de incendiu s'a declarat la Casa Asigură­rilor Sociale. Focul a fost localizat de oamenii de serviciu ai insti­tuţiei. MUŞCATĂ DE CÂNE — A fost internată în stare extrem de gravă la spitalul „Sf. Spiridon", femeia Maria Stănescu, care pe când tre­cea pe str. Mutu, a fost ata­cată de un câine, trântită jos, m­uşcându-i nasul şi rănind-o a obraz.* FURTURI.—­Hoţii necunos­cuţi au jefuit locuinţa d-nei Ecaterina Ieniceanu din fun­­dacul Tănăsescu 10. — D-na Adela Goldstein a reclamat poliţiei că i s'au fu­rat din casă 5 costume băr­băteşti. — D-lui loan Maxim din str. Ion Creangă 62, pe când mergea în tramvaiul de Aba­tor, i s'a sustras di® buzunar suma de 1700 lei. — S'a comis un furt de păsări la d. Const. Eşanu din şoseaua Holbo­a 38. Tablou Nr. 1 Pentru ostaşii concentraţi Obiectele confecţionate pen­tru ostaşii concentraţi şi pre­date unităţilor prin Prefectu­rile de judeţ®, din fondurile puse la dispoziţie de Ţinut. Judeţul: Vaslui Reg. 25 Infanteria 1452 ciorapi 528 flanele, Baia Reg. 16 Infante­rie 1617 ciorapi 1019 flanele, 50 mănuşi 19 mânecuţei Iaşi Reg. 13 Dorobanţi 100 ciorapi 285 flanele, Iaşi Reg. 53 In­fanterie 100 ciorapi 185 lla­nele, Iaşi Reg. 24 Artilerie 101 ciorapi 185 flanele, Iaşi Reg. 7 Roşiori 100 ciorapi 237 fla­nele, Iaşi Reg. 2 Transmisiuni 400 ciorapi 200 flanele 100 mânuşi 50 mânecuţe, Iaşi Reg. 12 Calaraşi 163 ciorapi 79 flanele 50 mănuşi 36 mâne­­cuţe, Neamţ Reg. 15 Doro­banţi 730 ciorapi 770 flanele, Total Ţinut 4763 ciorapi 3488 flanele 200 mănuşi 105 mâ­­necuţe. A căzut din tren Mare incendiu O impresionantă nenorocire s'a petrecut In apropiere de staţia Ungheni. In dreptulKm. 435la punc­tul El.sabeta, a fost găsit ca­davrul unui bărbat de vreo 35 ani. Incepându-se cercetările s'a stabilit că cel mort se numea Teodor Guţan, originar din Corn. Ciuguleni jud. Lăpuşna. Acesta a căzut din tren în apropiere de staţia Ungheni. În cădere şi-a fracturat baza craniană, murind pe loc. la Cabraşi (Ialomiţa) Călăraşi 1.­Un incendiu a isbucnit ori la imobilul locu­itorului Gh­et. Tita din str. Ath. Stoenescu. Focul s'a întins asupra unui întreg cartier. Au fost distru­se mai multe gospodării. In grajduri au ara­bile și păsări. Au intervenit pompierii şi armata, reuşind să localizeze acul. ORA 12 Contele Teleki a Infor­mat pe regentul Horty despre rezultatul vizitei In Italia Buda­i^sta 1 (A. T. . .J — Trenul special al primului ministru Teleki a trecut ieri după amiază graniţa, intrând pe teritoriul maghiar. La gara Szigetvar, premierul a fost întâmpinat de ministrul de externe contele Czaki, ministrul de interne şi autorităţile locale. Seara trenul ministerial a sosit la Buda-Pesta. Pe peron, se aflau autorităţile civile şi militare, mar­chizul Talamo ambasadorul Italiei la Buda-Pesta, precum şi un numeros public. Astăzi dimineaţă contele Teleki a fost primit în audi­enţă de regentul Horthy căruia i-a făcut un expozeu asupra întrevederii pr­ivute la Roma. Consiliul de miniştri a fost convocat pe după amiază cu următoare ordine de zi : 1) raportul primului ministru Teleki 2) expozeu al ministrului de externe Czaki 3) discu­ţia proectului de reformă al legei presei ş­i] constituirea nouei camere a presei. Cercurile politice sânt satisfăcute de rezultatul călăto­riei contelui Tekk. Acest rezultat accentuiază independenţa politică a Un­gariei şi hotărârea oficialităţii magh­are de a avea raporturi paşnice cu vecinii. Acţiunea Arhiducelui Otto în America Paris 1 (Est. R.)—Se telegrafiază din Wash­ngton di Dr. Sol Bloom, Preşedintele Comisiunei de Externe a Camerei, a anunţat că Arhiducele Otto de Habsburg va vorbi în faţa Comisiunei în ziua de 11 Aprilie, refe­­rîndu-se la situaţia europeană. America şi „Cartea albă“ germană Londra­­ (Reuter) — Ştiri primite in cursul nopţii din Washington, anunţă că, noua carte albă germană a fost pri­mită cu scepticism şi indignare în întreaga Americă. Ziarul „New­ York Herald Tribune" afirmă că, această carte albă, care este o compilare de aşa numite documente diplomatice găsite în arhivele ministrului de externa din Varşovia, e un mijloc grosolan de propagandă şi repre­zintă o inmixtiune in politica de stat americană, urmărind să lovească în prestigiul preşedintelui Roosevelt. In legătură cu cuprinsul acestei cărţi albe, dl. Cordell H­oll, a afirmat că nu atribui nici măcar o minimă exactitate celor publicate, deoarece nici d-sa şi nici colegii ambasa­dori la Londra şi Paris nu au scris şi nu au schimbat do­cumentele şi notele atribuite lor.

Next