Opinia, noiembrie 1946 (Anul 38, nr. 40-65)

1946-11-01 / nr. 40

2 I AZ! 1 0 drt||iî| puUruic» ia. «ad« ul si Ibatic al muntilor LH TRIANON Cr i m CLOPOTARULUI CS O R T I L E Un is©u film i­amet producil« t»4© ca licita S«!, Beim Faufe, Ftrsaca Mm .i SEI) Gtlatiu Hinti Complectate: JURNAL Z­ILM 2 JF C A I­M P­I T O L Festivalul Dansurilor (Technicolor) Şi SOSEŞTE POLIŢIA su­ă I MM c, C R E A şi GSORGS BANCROFT FISTES 2000 Tot lașul fredonează noile șlagăre mazl­in SJiSsaS care Ie Un. C asr^es CSyatar^fcâzi’cĂui«,,«' PanSKtfli csira câniâ si dsi^seas* Nimic nu mai cade! Capn d'oporn cinemetografles moderne “ cSSrotAN Herma si Marline SiN-(iis»ie P?e ITe Msi la Cinezma 00lPHOEiNlJ£sg ­3u1 Isofte şoptesc Asta seară «?« fine pe «een# Teatrului Wsl­oaa! locti coaiemorarta S»i)j jumătăţi de veac*, dela sroaitsft lui Matei Mil­lo» Spectacolul «»prinde două lucrări ale «dretuaturgului Matei Millo, momente semnificativ» ale evoluţiei literaturii noastre­­dramatice. „Un poet romantic* va­ fi foloaitft ca »lever de bucurându-se de di* facţia de scenă a lui M. Ah Foca­ţi de următoarea dis­tribuţiei Mihai Grosariu, Ra­ft» Mircea Râţ**cu, George tina Un şi Liana Büdesed. 83atsa Hârca'1* opereta da mar# fsrîalS In sublitul ieşea«,, va forma mmshi dramatic al specta­­colului prin cadrul di­­as­­tuos şi distractiv. Ipn ft,­iatatha semnează cu versificată «ompo’­tită direcţia de scenă a acestei operete. In vreme ce George Basen asigură muzicală. Distribuţia cuprinde aceeaş echipă «are a asigurat succesul a­­neste*­piei», formată din: Paul Varduca, Const, Sava, Const, Protopoposeu, Const Cadeschi, Any Braeschi și Virgin­ica Bălănescu. Cisuluiul comamorativ despre Matei Milic va fi rostit de dl. asistent univ. G. Aga­­naoaiei, membru in comitetul de lectură al Tea- trului. Mucenicia sectoriSfii ieşeni de care vor­­bia de prof. univ. N. I. Popa in cuvântul introductiv ros­tit la ultima premieră a Na­ţionalului se pare că va lua sfârşit prin faptul că insta­laţiile de calorifer vor sosi in localitate foarte curând, dând astfel slujitorilor sce­nei noastre condiţii omeneşti de realizare artistică. „Frumoasa amifiluri“ viitoarea premieră a Na­ţionalului nostru, va trece pe afiş la 14 Noembrie. A­­ceastă apreciabilă distanţă dintre premiere îşi găseşte explicaţia în faptul că Di­recţiunea Teatrului scontează seria mai lungă de repre­zentaţii piesei lui Eugen O’NeiilsPatim­a de subtulmi" ținând seama de buna pri­­nvire pe ea"ii publicul a fă­cut-o aestui spectacol al scenei noastre. AR­LEO IHN 9 o ser. „PONTSÁBA!!" Iubire și mândrie Pierre Blanchar finny Ducaux Maici Millo (Urmare dîn pag. l­a) li«« moldovenești, ci a prac­ticat cu egală pasiune Înde­letnicirile de autor dramatic şi de actor in 1848 i se prezintă ope­reta vrăjitorească „Bal­a Hâr­ca“ primită cu un entuziasm de nedescris de publicul ie­­re»»« Ca actor Millo devine in­terpretul favorit al pieselor lui Alecsandri, mai ales al „Chiriţei“ in care realizează o creaţie cu adevărat mag­­nifică. Neastâmpărul specific firi­lor de artist îl va îndruma spre Bucureşti, în­tăi subt forma unui turneu apoi ră­­pindu-i defeni­tiv Iaşului. • Succesul pe diure-i obţine la Bucureşti este atât de ca­tegoric încât i se oferă un angajament la Teatrul cel Mare în condiţii excepţionale „pentru onoarea şi prospe­ritatea scenei române1*. gDupă câţiva ani de activi­tate în capitala « lui ten­ti­­nomei» moldoveanului Millo căpită un prestigiu atât de rome încât este nmeit direc­tor al Teatrului *1 Mare* Reformele artişti­c şi arî­­ministr* ve săvârşite in­­ to­pul direc­tocatului dela laşi sunt introduse acum fi în viaţa teatrul­­ muntenesc. Neinţelegând să izoleze arta actorului într’un turn de filcş, Matei Miile o Icn­­iveşte un repertoriu de largă circulaţie în massa specta­torilor, urmând recomanda­ta estetică a lui Moliere din „Şcoala femeilor“ că „cea mai bună piesă este aceea c­­re place publicului“. Luptă neîncetat pentru îmbunătăţirea condiţiilor şo­cate ale actorilor, preconi­zând etatizarea profesiunii de actor, cu drept de persie ca orice alt funcţionar. Cere să se dea spectacolului tea­tral un conducător în per­soana director­­ui de scenă şi agită ideea «mii învăţă­­i. A­lt dramatic organizat pe baze solide. Dezideratele lui Matei Mi­llo încep lu so înfăptuiască pe rând. Anul 1964 îi aduce numi­rea ca profesor de mimită şi diclamente la Conserva­­torul proaspăt înfiinţat de V. Creţulescu. In 1860 Dogidatorul sem­nează o lege prin care i sa acordă o recompensă naţio­nală de 600 lei noi pe lună pentru activitatea sa artis­tică excepţională. Odată cu oficializarea Tea­trului celui mare şi trans­formarea lui mai târziu, în Teatrul Naţional. Millo pă­răseşte conducerea acestui tea­tru. Activitatea sa dramatică pendulează ntre turneele or­ganizate In Moldova şi spec­tacolele de beneficiu date in Bucureşti. Ducea o existenţă destul de grea. „Recompensa naţio** nalâ“ n’o mai primea proba­bil de vreme ce recurge la trucul de a răspândi vestea că a murit, pentru a primi un ajutor de 2000 de ori de la minister n­ecesar cheltuie­lilor de înmormântare. Tragică soartă pentru o fire sensibilă ş* mândră ca „Eu mă duc, mă prăpă­desc“ „Ca un cântec bătrânesc“. Cu un an mai târziu, Mi­llo se sfingea din viaţă, într’o zi da început de toam­nă lăsând viitorime­ icoana luminoasă a unui deschiză­tor de noi orizonturi artis­tice, iar nouă moldovenilor mândria de a se fi născut din neamul nostru. OPINIA Un ciudat prezicător al tehnicei moderne şi al - Cuvinte despre mar®*» Str. G. wells N­. G. Wells, marele scrii­tor englez decedat de curând, a avut o copilărie plină de lipsuri. Tatăl său fusese un mic băcan, iar maică-sa lu­cra, ca femee de serviciu, in casele bogate. Wells, încă copil, şi-a în­ceput viaţa ca băiat de pră­vălie. Dar simţea i­tr’îosul o chemare naturală spre preocupări superioare, şi a depus sforţări uimi­tore spre a-şi complecta studiile şi a frecventa cursurile univer­­sitâţii din Londra. încă foarte tânăr, a obţinut o catedră la un liceu londonez şi a început sâ se ocupe cu scri­sul. la primul rând, s'a adre­sat gazetelor, având atracţie pentru meseria de gazetar, insă la început n’a prea fost apreciat din pricina fante­ziei sale ciudate şi cu totul neobişnuite pentru mediul ziaristic. Abea după vreme mai îndelungată a putut pătrunde ca redactor perma­nent la „Pall Mall Gazette“. In acest timp însă, marele vizionar îşi deschidea locul strălucit în literatura en­gleză, căpătând repede un re­nume mondial. La vârsta de 27 lu­ni şi-a publicat primul roman, iar după puţin timp devenise mar­ele romancier a cărui imaginaţie uimitoare şi previziune technico-ştiin­­ţifică a Încântat toate cate­goriile de cetitori. Cunoscător al claselor să­race şi al lumii necăjite In mijlocul căreia a trăit şi el de mic, H. G. Wells a fost un iubitor al dezmoşteniţilor soartei şi a nutrit toată viaţa idei avansate politico-sociale. El a fost un adept al demo­craţiei, combătând la orice prilej regimul monarhic şi biserica­­ia special catolicis­mul­.­­ Ca ziarist, avea totuşi con­tact cu conducători de state şi cu capete încoronate. A fost singurul ziarist străin pe care Lenin l-a primit la Kremlin, în anul 1923. In numeroasele şi capti­vantele sale scrieri, a pre­văzut invenţia avionului, a tancului, a rachetelor aeri­ene şi chiar... a bombei ato­mice ! A­­mai imaginat putinţa călătoriei In lună şi posibi­litatea ca planeta Marie să fie locuită şi chiar ca mar­ţien­ii să facă război Pămân­tului ! Astăzi lumea ştiinţifică vorbeşte, într’adevăr, de pre­gătiri serioase pentru voia­jul in lună. Şi cine ştie dacă într’o zi nu ne vom pomeni şi cu semne materiale din planeta Marte, aşa cum şi-a închipuit Wells ? Vorbind de viaţa omului, Wells atrăgea insistent a­­tenţia asupra felului cum neglijăm funcţiile inimei. Această neglijenţă e cauza principală a deceselor. Ciu­datul vizionar a declarat, la un moment dat, că şi el va »’■uri de inimă, în vârstă de 79 ani. Şi chiar aşa s’a întâmplat I proprii romancier englez Sărbătorirea independent! cehoslovace (Urmată din pag. l­a)­ tenă ne l-a dat cu prilejul ultimei lupte pe care Româ­nia a purtat o la Conferinţa din Paris pentru apărarea drepturilor sale. Nu vom putea uita şi nu vom uita niciodată acest a­­jutor. Tuturor le-a mulţumit d. J. Kraus, ministrul Cehoslo­vaciei la Bucureşti. A urmat apoi un concert dat de orchestra Filarmoni­cei care a executat Simfonia V-a de Dvorak. Concertul a fost dirijat de cunoscutul dirijor ceh Zdenek Folprecht. Dri la amiază membrii coloniei cehoslovace au fost primiţi la legaţie­ de dl. mi­nistru Kraus. Seara a avut loc în sa­loanele legaţiei o recepţie la care au fost invitaţi mem­brii guvernului, ai corpului, diplomatic, etc.« Ln cadrul festivităţilor de ziua „Independenţei cehoslo­vace“ a avut loc ori d. a. un spectacol de gală la Ci­nema „Scala“, dat sub aus­piciile Asociaţiilor Româno- Cehoslovace „Dr. Eduard Rereş“ şi „Thomas Masaryk“ (Arce­d). Festivitatea a fost pusă sub patronajul d-lui P. Be­jen, ministrul Industriei şi Comerţului._______ DOCTOR JOSES BIjELBIrflS Medic de Spital BOLI Şl OPERAŢIUNI CHIRURGICALE BOLI DE FEMEI Consult. 5—6 p. m­. lași, str. Căpțian Păun 13 Din activitatea Filarmonicei „Moldova“ Concertul simfonic de duminică. Orchestra de promenada pentru muncitori. Comemorarea Siti Matei Mutlos Cosferinte Experim­ept­ie Duminică a avut loc al 4-ei concert simfonic, d­ii­­jat de d. Ionel Gluga, profe­sor la Conservatorul din Bu­cureşti şi dirijor la Radio. D­si este un distins muzi­cian, ieşan de origin®, cu a­­leastă pregătire, având la ac­tivul său o frumoasă şi bo­gată activitate. D. 11of. Ghiga a prezen­tat un program muzical da Înaltă ţinută, redat cu toată competenţa. Nervul şi sub­tilitatea muzicei mozai­tiene au fost firul conducător al realizării uverturii „Flautul fermecat“ n’a lipsit nici vi­goare în partea fi­nlă. Deosebit de impresionant a fost preludiul „Lohengrin“ a cărui redare face cinste dirijorului şi orchestrei. „Pas­torala ,a prilejuit d-lui I. Ghiga, evidenţierea unei con­cepţii muzicale superiore, lipsita de exagerările sau deformările curente cauzate de un elan prea romantic. Orchestra, a cărei compo­nenţă a suferit la începutul stagiunii din cauza câtorva demisii, se află pe calea re­dresării, se mai simte lipsa violoncelelor. Pentru noi ie­şenii, dl. Ghiga rămâne a­­celaş muzician desăvârşit In cea mai înaltă accepţiune a cuvântului. Deşi frig în sală, publicul a ascultat cu satisfacţie, in­terpretarea adecvată a diri­jorului şi orchestrei, cea a lui MTV. In 1895 se urcă pentru ul­tima oară pe una und «certe­le Bucureştiului pent­ru a în­gâna acele cuvinte ale erou­lui Alexandri atât de potri­vite cu existenţa ce o ducea Millo acum . Cărturi» ftrasS&Klă Ii’â mass® Consecventă programului, direcţia filarmonicei »Mol­dova“ con­tin­ua seria con­certelor orchestrei de big­­m­enadă cu care face cultura muzicală a masselor largi.­ Duminică d. a. orchestra, sub conducerea d­lui Pod­­lovschi, a concertat la uzina de electricitate şi tramway. Un mare număr de munci­tori şi funcţionari ai insti­tuţiei au urmărit progra­mul DL prof. Ch. Pascu, «!!• rectorul »Marmosik­ei, în cu­vântul rostit a lămurit scopul cultural-artistic al a­­cestor m­an­ifestâri cu carac­­■ er muzical şi c­are am au altă menire decât sa .amaaa» rizezft pe cei necunoscâtorî, cu frumuseţi!« muzicii. După concert d. Vasile Fl­­işcu, In numele muncitorilor a adus vai mulţumiri con­duceri filarmonice’, pentru momentele de plăcută des­fătare sufletească produse a­­cestora. Asistenţa şi-a manifestat entuziasmul prin repetate şi insistente aplauze şi prin cererea stăruitoare calfilarmo­­nica să mai revie în mijlo­cul muncitorilor, reilice d. prof. Paşca a primis, din toată inima. Comemorare La apelul d-lui prof. N. I Popa,directorul teatrului Na­ţional, filarmonica „Moldo­va“ s-a alăturat iniţiativei de a comemora pe Matei Millo. La reprezentaţia fes­tivă, orchestra filarmonicei va executa „Uvertura Naţio­nală“ de Fiechtenmacher com­pusă în 1846 şi cântată la inaugurarea actualului palat al teatrului ieşan. Orchestra, sub conducerea d-lui prof. Pascu, va susţine acompaniamentul muzical al operei „Baba Hârca“. Prin această manifestare, se vădeşte colaborarea strân­să dintre instituţiile ieşene de artă. In ce priveşte conferinţele experimentale, ele vor fi re­luate în cursul lunii Noem­­brie, în două cicluri. Prima conferinţă din primul ciclu va fi „Mozart“, iar din al doilea ciclu „Muzică şi dra­goste“. * AL. N. Citiți si răspândiți „OPINIA** d .* 1 Joi 31 Octombrie Ort. Sfântul Apostol Stabt« Cat. Sfântul Wolfgang Fhr. 6 I lesven s-). 7 ____ ^ Farmaciile de serviciu Farmacia Tomescu eu. Ști­fan cel Mare, 13 Farmacia Seile* str. Cuza-Vodă, 6. Farmacia Enghel str. Anaat» Panu, 64 Farmacia Aduce Pi­­ța Sf. Spindora­ ­ m RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13 00 : Concert de prânz. *330: Ora Naţiunilor Ver­gine. 14.00: Radio jurnal. 14.17: Revista presei 14.22: Carnelul Kaui­­t** cureştean 14.27: Orchestra Dumm­i­­trescu Corbea. 14.57 Buletin meteorologic 15 00: Rezumatul progra­mulu­i de a doua zi. 15.05 : In­ciderea emisiunii. 18.00: Ritmuri variate. 18.15: Orchestra de ha­­warare : Stiplos­­k 1845: Revista Revistelor de Ion M­hăileanu. RADIO ROMANIA iq.oo : Emisiune ia limba maghiară. RADIO BUCURESTI 19.00: Recital de violoncel: Mariana Iarosevici. RADIO ROMANIA SI RA­IO BUCUR­ETI ‘ 19-36 : Universitatea R­adio CHul „G­obul în actualitate „Egiptul de azi­ de A*. Baci« Î9-45 : Radio jurnal. f 19-55: Revista presei, ./ 20.00: Transmisii:ne «H» Ah n, ul Român. Concertul simfonic al Orchestei Radio, din j, de Astn NaWasso% |Prim dirijor al Operei d« Sofia, In pauză: Scriitorii noștri — ,EV”a Văcărescu ’» 80 ans41 de Barbu Breatan« 2.:.00 : Radio jurnal, 22.17 : Stiri in limba nat 22.22: Buletin sportiv. 22.26: Rezumatul prog*** m­ului de a doua zi. 22.30: Muzică de spemii, 23.00 : Concert de muzii variată și de dans. 23.30 : Radio jurnal, 23.35: Continuarea ccnet*­­îu­lui de muzică variată 0. de dans. 24.00­­ închiderea emisiunii Pe»­ni amatori! ii. muzică simfonică % 16.00 Londra; 19.0® SoHms 22.25 Londra. Pent u f maiori are muzică c*e Jazz? 18.45 Români® L’bedta 20.45 Londra; 20.30 S 23.15 Londra. Radio-ppogram címemé Veitsik­îP““ filmul Tehnicolor ce rule, a cinematograful Capi este unul şi acelaş film „Parada Sporturilor «I Moscova® film ce­a 1» premiul I la concursul inte­naţional de la Veneţia. Erie primul film tehnicia in plin aer, ştiindu­­că până acum aceste fala se făceau numai In stud­ii artiştii trebuiau machia într’iin anumit fel. Tehnica sovietică a izboa sa redea natural culorile 1 aetlaşî procedeu a fost lu­crat şi mareie Ilim „Floaren de piatra ce va vedea tei «1» rând lumina ecranelor ieşen­fe Mozisa de semeţi Concertele de cameră, or­ganizate de către Filarmonit* „Moldova“, vor începe »ap» tam­âna viitoare. Pr­imul co»­­etrt va fi diijat de câtre si, prof. Gh. Pascu» directoî’ul f’larmonicei. In program , Bocchetini, Eig»r și Sabi» Drăgoi. Al doilea concert de ea» mi­că va cuprinde un pror­gram variat, executat de for­r­maţiile d­e muzică de exumeră. Procuror de serviciu Dej» Î5 Octombrie până la 1 Noembre a. c. procuror de serviciu la Tribunalul lași este dl. procuror Gheor­­ghe Munteanu, cu domiciliu« In Iași, str. Dreaptă Nr. 61 ®t 9« Rățoiul** VA FI CEA MAI BUNĂ REVISTĂ H UMORISTICĂ Riţoiul** VA AVEA COLA­BORĂRILE CE­LOR MAI BUN! HUMORI­ȘTI, TOATĂ V­A LUMEA CETI •tR­ătoiu ft«

Next