Opinia, noiembrie 1946 (Anul 38, nr. 40-65)
1946-11-01 / nr. 40
2 I AZ! 1 0 drt||iî| puUruic» ia. «ad« ul si Ibatic al muntilor LH TRIANON Cr i m CLOPOTARULUI CS O R T I L E Un is©u film iamet producil« t»4© ca licita S«!, Beim Faufe, Ftrsaca Mm .i SEI) Gtlatiu Hinti Complectate: JURNAL ZILM 2 JF C A IM PI T O L Festivalul Dansurilor (Technicolor) Şi SOSEŞTE POLIŢIA suă I MM c, C R E A şi GSORGS BANCROFT FISTES 2000 Tot lașul fredonează noile șlagăre mazlin SJiSsaS care Ie Un. C asr^es CSyatar^fcâzi’cĂui«,,«' PanSKtfli csira câniâ si dsi^seas* Nimic nu mai cade! Capn d'oporn cinemetografles moderne “ cSSrotAN Herma si Marline SiN-(iis»ie P?e ITe Msi la Cinezma 00lPHOEiNlJ£sg 3u1 Isofte şoptesc Asta seară «?« fine pe «een# Teatrului Wsloaa! locti coaiemorarta S»i)j jumătăţi de veac*, dela sroaitsft lui Matei Millo» Spectacolul «»prinde două lucrări ale «dretuaturgului Matei Millo, momente semnificativ» ale evoluţiei literaturii noastredramatice. „Un poet romantic* va fi foloaitft ca »lever de bucurându-se de di* facţia de scenă a lui M. Ah Focaţi de următoarea distribuţiei Mihai Grosariu, Raft» Mircea Râţ**cu, George tina Un şi Liana Büdesed. 83atsa Hârca'1* opereta da mar# fsrîalS In sublitul ieşea«,, va forma mmshi dramatic al spectacolului prin cadrul diastuos şi distractiv. Ipn ft,iatatha semnează cu versificată «ompo’tită direcţia de scenă a acestei operete. In vreme ce George Basen asigură muzicală. Distribuţia cuprinde aceeaş echipă «are a asigurat succesul aneste*piei», formată din: Paul Varduca, Const, Sava, Const, Protopoposeu, Const Cadeschi, Any Braeschi și Virginica Bălănescu. Cisuluiul comamorativ despre Matei Milic va fi rostit de dl. asistent univ. G. Aganaoaiei, membru in comitetul de lectură al Tea- trului. Mucenicia sectoriSfii ieşeni de care vorbia de prof. univ. N. I. Popa in cuvântul introductiv rostit la ultima premieră a Naţionalului se pare că va lua sfârşit prin faptul că instalaţiile de calorifer vor sosi in localitate foarte curând, dând astfel slujitorilor scenei noastre condiţii omeneşti de realizare artistică. „Frumoasa amifiluri“ viitoarea premieră a Naţionalului nostru, va trece pe afiş la 14 Noembrie. Această apreciabilă distanţă dintre premiere îşi găseşte explicaţia în faptul că Direcţiunea Teatrului scontează seria mai lungă de reprezentaţii piesei lui Eugen O’NeiilsPatima de subtulmi" ținând seama de buna prinvire pe ea"ii publicul a făcut-o aestui spectacol al scenei noastre. ARLEO IHN 9 o ser. „PONTSÁBA!!" Iubire și mândrie Pierre Blanchar finny Ducaux Maici Millo (Urmare dîn pag. la) li«« moldovenești, ci a practicat cu egală pasiune Îndeletnicirile de autor dramatic şi de actor in 1848 i se prezintă opereta vrăjitorească „Bala Hârca“ primită cu un entuziasm de nedescris de publicul iere»»« Ca actor Millo devine interpretul favorit al pieselor lui Alecsandri, mai ales al „Chiriţei“ in care realizează o creaţie cu adevărat magnifică. Neastâmpărul specific firilor de artist îl va îndruma spre Bucureşti, întăi subt forma unui turneu apoi răpindu-i defenitiv Iaşului. • Succesul pe diure-i obţine la Bucureşti este atât de categoric încât i se oferă un angajament la Teatrul cel Mare în condiţii excepţionale „pentru onoarea şi prosperitatea scenei române1*. gDupă câţiva ani de activitate în capitala « lui tentinomei» moldoveanului Millo căpită un prestigiu atât de rome încât este nmeit director al Teatrului *1 Mare* Reformele artiştic şi arîministr* ve săvârşite in topul directocatului dela laşi sunt introduse acum fi în viaţa teatrul muntenesc. Neinţelegând să izoleze arta actorului într’un turn de filcş, Matei Miile o Icniveşte un repertoriu de largă circulaţie în massa spectatorilor, urmând recomandata estetică a lui Moliere din „Şcoala femeilor“ că „cea mai bună piesă este aceea cre place publicului“. Luptă neîncetat pentru îmbunătăţirea condiţiilor şocate ale actorilor, preconizând etatizarea profesiunii de actor, cu drept de persie ca orice alt funcţionar. Cere să se dea spectacolului teatral un conducător în persoana directorui de scenă şi agită ideea «mii învăţăi. Alt dramatic organizat pe baze solide. Dezideratele lui Matei Millo încep lu so înfăptuiască pe rând. Anul 1964 îi aduce numirea ca profesor de mimită şi diclamente la Conservatorul proaspăt înfiinţat de V. Creţulescu. In 1860 Dogidatorul semnează o lege prin care i sa acordă o recompensă naţională de 600 lei noi pe lună pentru activitatea sa artistică excepţională. Odată cu oficializarea Teatrului celui mare şi transformarea lui mai târziu, în Teatrul Naţional. Millo părăseşte conducerea acestui teatru. Activitatea sa dramatică pendulează ntre turneele organizate In Moldova şi spectacolele de beneficiu date in Bucureşti. Ducea o existenţă destul de grea. „Recompensa naţio** nalâ“ n’o mai primea probabil de vreme ce recurge la trucul de a răspândi vestea că a murit, pentru a primi un ajutor de 2000 de ori de la minister necesar cheltuielilor de înmormântare. Tragică soartă pentru o fire sensibilă ş* mândră ca „Eu mă duc, mă prăpădesc“ „Ca un cântec bătrânesc“. Cu un an mai târziu, Millo se sfingea din viaţă, într’o zi da început de toamnă lăsând viitorime icoana luminoasă a unui deschizător de noi orizonturi artistice, iar nouă moldovenilor mândria de a se fi născut din neamul nostru. OPINIA Un ciudat prezicător al tehnicei moderne şi al - Cuvinte despre mar®*» Str. G. wells N. G. Wells, marele scriitor englez decedat de curând, a avut o copilărie plină de lipsuri. Tatăl său fusese un mic băcan, iar maică-sa lucra, ca femee de serviciu, in casele bogate. Wells, încă copil, şi-a început viaţa ca băiat de prăvălie. Dar simţea itr’îosul o chemare naturală spre preocupări superioare, şi a depus sforţări uimitore spre a-şi complecta studiile şi a frecventa cursurile universitâţii din Londra. încă foarte tânăr, a obţinut o catedră la un liceu londonez şi a început sâ se ocupe cu scrisul. la primul rând, s'a adresat gazetelor, având atracţie pentru meseria de gazetar, insă la început n’a prea fost apreciat din pricina fanteziei sale ciudate şi cu totul neobişnuite pentru mediul ziaristic. Abea după vreme mai îndelungată a putut pătrunde ca redactor permanent la „Pall Mall Gazette“. In acest timp însă, marele vizionar îşi deschidea locul strălucit în literatura engleză, căpătând repede un renume mondial. La vârsta de 27 luni şi-a publicat primul roman, iar după puţin timp devenise marele romancier a cărui imaginaţie uimitoare şi previziune technico-ştiinţifică a Încântat toate categoriile de cetitori. Cunoscător al claselor sărace şi al lumii necăjite In mijlocul căreia a trăit şi el de mic, H. G. Wells a fost un iubitor al dezmoşteniţilor soartei şi a nutrit toată viaţa idei avansate politico-sociale. El a fost un adept al democraţiei, combătând la orice prilej regimul monarhic şi bisericaia special catolicismul. Ca ziarist, avea totuşi contact cu conducători de state şi cu capete încoronate. A fost singurul ziarist străin pe care Lenin l-a primit la Kremlin, în anul 1923. In numeroasele şi captivantele sale scrieri, a prevăzut invenţia avionului, a tancului, a rachetelor aeriene şi chiar... a bombei atomice ! Amai imaginat putinţa călătoriei In lună şi posibilitatea ca planeta Marie să fie locuită şi chiar ca marţienii să facă război Pământului ! Astăzi lumea ştiinţifică vorbeşte, într’adevăr, de pregătiri serioase pentru voiajul in lună. Şi cine ştie dacă într’o zi nu ne vom pomeni şi cu semne materiale din planeta Marte, aşa cum şi-a închipuit Wells ? Vorbind de viaţa omului, Wells atrăgea insistent atenţia asupra felului cum neglijăm funcţiile inimei. Această neglijenţă e cauza principală a deceselor. Ciudatul vizionar a declarat, la un moment dat, că şi el va »’■uri de inimă, în vârstă de 79 ani. Şi chiar aşa s’a întâmplat I proprii romancier englez Sărbătorirea independent! cehoslovace (Urmată din pag. la) tenă ne l-a dat cu prilejul ultimei lupte pe care România a purtat o la Conferinţa din Paris pentru apărarea drepturilor sale. Nu vom putea uita şi nu vom uita niciodată acest ajutor. Tuturor le-a mulţumit d. J. Kraus, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti. A urmat apoi un concert dat de orchestra Filarmonicei care a executat Simfonia V-a de Dvorak. Concertul a fost dirijat de cunoscutul dirijor ceh Zdenek Folprecht. Dri la amiază membrii coloniei cehoslovace au fost primiţi la legaţie de dl. ministru Kraus. Seara a avut loc în saloanele legaţiei o recepţie la care au fost invitaţi membrii guvernului, ai corpului, diplomatic, etc.« Ln cadrul festivităţilor de ziua „Independenţei cehoslovace“ a avut loc ori d. a. un spectacol de gală la Cinema „Scala“, dat sub auspiciile Asociaţiilor Româno- Cehoslovace „Dr. Eduard Rereş“ şi „Thomas Masaryk“ (Arced). Festivitatea a fost pusă sub patronajul d-lui P. Bejen, ministrul Industriei şi Comerţului._______ DOCTOR JOSES BIjELBIrflS Medic de Spital BOLI Şl OPERAŢIUNI CHIRURGICALE BOLI DE FEMEI Consult. 5—6 p. m. lași, str. Căpțian Păun 13 Din activitatea Filarmonicei „Moldova“ Concertul simfonic de duminică. Orchestra de promenada pentru muncitori. Comemorarea Siti Matei Mutlos Cosferinte Experimeptie Duminică a avut loc al 4-ei concert simfonic, diijat de d. Ionel Gluga, profesor la Conservatorul din Bucureşti şi dirijor la Radio. Dsi este un distins muzician, ieşan de origin®, cu aleastă pregătire, având la activul său o frumoasă şi bogată activitate. D. 11of. Ghiga a prezentat un program muzical da Înaltă ţinută, redat cu toată competenţa. Nervul şi subtilitatea muzicei mozaitiene au fost firul conducător al realizării uverturii „Flautul fermecat“ n’a lipsit nici vigoare în partea finlă. Deosebit de impresionant a fost preludiul „Lohengrin“ a cărui redare face cinste dirijorului şi orchestrei. „Pastorala ,a prilejuit d-lui I. Ghiga, evidenţierea unei concepţii muzicale superiore, lipsita de exagerările sau deformările curente cauzate de un elan prea romantic. Orchestra, a cărei componenţă a suferit la începutul stagiunii din cauza câtorva demisii, se află pe calea redresării, se mai simte lipsa violoncelelor. Pentru noi ieşenii, dl. Ghiga rămâne acelaş muzician desăvârşit In cea mai înaltă accepţiune a cuvântului. Deşi frig în sală, publicul a ascultat cu satisfacţie, interpretarea adecvată a dirijorului şi orchestrei, cea a lui MTV. In 1895 se urcă pentru ultima oară pe una und «certele Bucureştiului pentru a îngâna acele cuvinte ale eroului Alexandri atât de potrivite cu existenţa ce o ducea Millo acum . Cărturi» ftrasS&Klă Ii’â mass® Consecventă programului, direcţia filarmonicei »Moldova“ continua seria concertelor orchestrei de bigmenadă cu care face cultura muzicală a masselor largi. Duminică d. a. orchestra, sub conducerea dlui Podlovschi, a concertat la uzina de electricitate şi tramway. Un mare număr de muncitori şi funcţionari ai instituţiei au urmărit programul DL prof. Ch. Pascu, «!!• rectorul »Marmosikei, în cuvântul rostit a lămurit scopul cultural-artistic al acestor manifestâri cu carac■ er muzical şi care am au altă menire decât sa .amaaa» rizezft pe cei necunoscâtorî, cu frumuseţi!« muzicii. După concert d. Vasile Flişcu, In numele muncitorilor a adus vai mulţumiri conduceri filarmonice’, pentru momentele de plăcută desfătare sufletească produse acestora. Asistenţa şi-a manifestat entuziasmul prin repetate şi insistente aplauze şi prin cererea stăruitoare calfilarmonica să mai revie în mijlocul muncitorilor, reilice d. prof. Paşca a primis, din toată inima. Comemorare La apelul d-lui prof. N. I Popa,directorul teatrului Naţional, filarmonica „Moldova“ s-a alăturat iniţiativei de a comemora pe Matei Millo. La reprezentaţia festivă, orchestra filarmonicei va executa „Uvertura Naţională“ de Fiechtenmacher compusă în 1846 şi cântată la inaugurarea actualului palat al teatrului ieşan. Orchestra, sub conducerea d-lui prof. Pascu, va susţine acompaniamentul muzical al operei „Baba Hârca“. Prin această manifestare, se vădeşte colaborarea strânsă dintre instituţiile ieşene de artă. In ce priveşte conferinţele experimentale, ele vor fi reluate în cursul lunii Noembrie, în două cicluri. Prima conferinţă din primul ciclu va fi „Mozart“, iar din al doilea ciclu „Muzică şi dragoste“. * AL. N. Citiți si răspândiți „OPINIA** d .* 1 Joi 31 Octombrie Ort. Sfântul Apostol Stabt« Cat. Sfântul Wolfgang Fhr. 6 I lesven s-). 7 ____ ^ Farmaciile de serviciu Farmacia Tomescu eu. Știfan cel Mare, 13 Farmacia Seile* str. Cuza-Vodă, 6. Farmacia Enghel str. Anaat» Panu, 64 Farmacia Aduce Pița Sf. Spindora m RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13 00 : Concert de prânz. *330: Ora Naţiunilor Vergine. 14.00: Radio jurnal. 14.17: Revista presei 14.22: Carnelul Kauit** cureştean 14.27: Orchestra Dummitrescu Corbea. 14.57 Buletin meteorologic 15 00: Rezumatul programului de a doua zi. 15.05 : Inciderea emisiunii. 18.00: Ritmuri variate. 18.15: Orchestra de hawarare : Stiplosk 1845: Revista Revistelor de Ion Mhăileanu. RADIO ROMANIA iq.oo : Emisiune ia limba maghiară. RADIO BUCURESTI 19.00: Recital de violoncel: Mariana Iarosevici. RADIO ROMANIA SI RAIO BUCURETI ‘ 19-36 : Universitatea Radio CHul „Gobul în actualitate „Egiptul de azi de A*. Baci« Î9-45 : Radio jurnal. f 19-55: Revista presei, ./ 20.00: Transmisii:ne «H» Ah n, ul Român. Concertul simfonic al Orchestei Radio, din j, de Astn NaWasso% |Prim dirijor al Operei d« Sofia, In pauză: Scriitorii noștri — ,EV”a Văcărescu ’» 80 ans41 de Barbu Breatan« 2.:.00 : Radio jurnal, 22.17 : Stiri in limba nat 22.22: Buletin sportiv. 22.26: Rezumatul prog*** mului de a doua zi. 22.30: Muzică de spemii, 23.00 : Concert de muzii variată și de dans. 23.30 : Radio jurnal, 23.35: Continuarea ccnet*îului de muzică variată 0. de dans. 24.00 închiderea emisiunii Pe»ni amatori! ii. muzică simfonică % 16.00 Londra; 19.0® SoHms 22.25 Londra. Pent u f maiori are muzică c*e Jazz? 18.45 Români® L’bedta 20.45 Londra; 20.30 S 23.15 Londra. Radio-ppogram címemé VeitsikîP““ filmul Tehnicolor ce rule, a cinematograful Capi este unul şi acelaş film „Parada Sporturilor «I Moscova® film cea 1» premiul I la concursul intenaţional de la Veneţia. Erie primul film tehnicia in plin aer, ştiinducă până acum aceste fala se făceau numai In studii artiştii trebuiau machia într’iin anumit fel. Tehnica sovietică a izboa sa redea natural culorile 1 aetlaşî procedeu a fost lucrat şi mareie Ilim „Floaren de piatra ce va vedea tei «1» rând lumina ecranelor ieşenfe Mozisa de semeţi Concertele de cameră, organizate de către Filarmonit* „Moldova“, vor începe »ap» tamâna viitoare. Primul co»etrt va fi diijat de câtre si, prof. Gh. Pascu» directoî’ul f’larmonicei. In program , Bocchetini, Eig»r și Sabi» Drăgoi. Al doilea concert de ea» mică va cuprinde un prorgram variat, executat de forrmaţiile de muzică de exumeră. Procuror de serviciu Dej» Î5 Octombrie până la 1 Noembre a. c. procuror de serviciu la Tribunalul lași este dl. procuror Gheorghe Munteanu, cu domiciliu« In Iași, str. Dreaptă Nr. 61 ®t 9« Rățoiul** VA FI CEA MAI BUNĂ REVISTĂ H UMORISTICĂ Riţoiul** VA AVEA COLABORĂRILE CELOR MAI BUN! HUMORIȘTI, TOATĂ VA LUMEA CETI •tRătoiu ft«