Opinia, decembrie 1947 (Anul 39, nr. 368-391)

1947-12-02 / nr. 368

A La Prefectura­­de Judeţ a avut loc Sâmbătă la ora 11 dim, o conferinţă administra­tivă, prezidată de d. prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, Ministrul Justiţiei. Au participat şefii tuturor autorităţilor, precum şi pre­torii din judeţ. Erau de faţă d-nii­­ prefect de judeţ Const. Bordeianu, deputat Ion Niculi, prim preşedinte al Curţii de Apel Păun, g-ral Precup, g-ral Ignat, Aţotronea secre­tarul jud. P. C. R., ajutor de primar Anton Paluga, pr. ar­himandrit Teoctist Arăpaşu din partea Mitropoliei Mol­dovei, Const. Rusu, inspector Furtună, chestor Berlescu, subprefect Ion Prică, Damian Cocimaru, dr. Spânu, P. Co­­valciuc, cpt. Mihailescu, etc. Scopul vizitei D. Ministru Lucretiu Pă­­trăşcanu, luând cuvântul, a­­nunţă scopul vîrstei d-sale la Iaşi, anume, cercetarea la faţa locului a conditiunilor în care funcţionează judecătoriile şi stabilirea definitivă a acestor instanţe judecătoreşti în cele mai potrivite centre ale ju­deţului. Aminteşte că, unul din principiile care stau la baza reformei şi reorganizării jus­tiţiei din ţara noastră, este de a se veni, în cea tot­ largă măsură, în sprijinul ţîranilor pe­­ o parte şi a idecâtorilor pe de alta. Apa­itul judecătoresc trebu­e să Id­e» mai mult apropiat de masa populară. Cere apoi pretorilor sâ*şi «pună părerea in..ce priveşte stabilirea instanţelor de jude­cată în regiunea laşilor, ţî­­r.ânduise seama de posibilită­ţile de transport ale ţăranilor împricinaţi, precum şi de tran­sportul, găzduirea şi întreţi­nerea judecătorilor. Fixarea sediilor Ju­decătoriilor in Jude laţi După lămuririle date de d. prefect de judeţ Const. Bor­­deianu şi a pretorilor de plasă d. ministru Lucreţiu Pătrăş­canu stabileşte funcţionarea judecătoriilor în județul Iași, după cum urmează: Judecătoria din Tg. Frumos rămâne pe loc ca sediu prin­cipal, deservind comunele : Buznea, Brăești, Lungani, Răs­­boieni, Belcești, Băiceni și Tg. Frumos. Se înființează un se­diu secundar In comn. Bădeni, de care sunt legate comunele*, Ceplenica, Cotnari, Cârjoaia, Coarnele Capri şi Bădeni. Judecătoria din corn. Şipote rămâne ,pe loc. Ea va deservi comunele : Plugari, Fântânele Vlădeni, Andrieşeni, Glăvă­­neşti şi Şipote. Această jude­cătorie nu are sediu secun­dar. Judecătoria din Ţigănaşi trece în comuna Popricani şi deserveşte compunele: Ţigă­naşi, Vânători, Sculeni şi Probota. Un sediu secundar se înfiinţează la Bivolari, de care depind comunele: Iri­­feşti, Hermeziu şi Roşcani. In com. Voineşti se înfiin­ţează o judecătorie­­ care vă deservi comunele: Mogoşeşti, Mironeasa şi Hârleşti, Judecătoria I Mixta Iaşi ră­mâne sediu principal, CU co­munele: Rediu Tatăl, Aro­­neanu, Holboca şi Copou­, Se­diul secundar la Bosia, cu co­munele: Golăeştî, Ţuţoră şi Bosia. Judecătoria II Mixtă IaŞi, sediul principal, de care de­pind comunele : Miroslava, Grajduri- Uricani, Leţca­ni, Bucium, Tomeşti, Ciu­rea şi Corneşti. Se înfiinţează un sediu secundar la Poeni cu corn. Pocreaca şi alt sediu secundar la Osoi cu comunele Prisacani, Costuleni, Osoi. Judecătoria din Podu Iloaie rămâne pe loc şi va deservi comunele: Dumeşti, Erbiceni, Româneşti, Podu Iloaie. Sediu secundar Nr. 1 în com.­­ Si­­neşti, cu comunele : Popeşti, Mădârjae şi Sineşti. Sediul secundar Nr. 2 în com­. Focuri, care va deservi comunele: Movileni, Gropnica şi Focuri. întreţinerea jude­cătoriilor caca In sarcina prefecturii şi a primăriilor După fixarea judecătoriilor d. Ministru a dat o serie de instrucţiuni în ce priveşte amenajarea­­localurilor, pro­curarea mijloacelor de tran­sport ale judecătorilor până la sediile secundare, unde vor activa 10 zile în fiecare lună găzduirea şi asigurarea hranei. Judecătoriile, a spus d. Ministru, nu vor putea fun­cţiona tri­bund conditiuni dacă autoritatile administra­tive nu­-şi vor da contribuţia. Planul prevede­a că abia peste un an, localurile să intre în sarcina Ministerului de Justiţie. Până atunci,­ur­­nizarea şi întreţinerea lor re­vine judeţului şi comunelor. Este de dorit ca, judecătorul să facă deplasarea la sediul secundar în bune condiţiuni, iar odată ajuns în sat să nu fie silit să-şi caute singur lo­cuinţă şi hrană. El trebue pus în afara gri­jilor materiale, pentru că nu­mai în felul acesta rezultatele vor fi cele aşteptate. Dl. ministru cere tuturor să considere organizarea jus­tiţiei ca o sarcină principală care trebueşte sprijinită. A răspuns d. prefect de județ Const. Bordeianu. D-sa a dat asigurări d-lui ministru că, va acorda întreaga aten­ţie şi tot sprijinul, pentru că instanţele judecătoreşti să nu sufere cu nimic în bunul lor mers, prezenţa d-lu­i ministru­ Pătrăşcanu a avut loc F­ixarea şi organizarea judecătoriilor în jud. Iaşi importanta conferinţă administrativă de la Prefectură Vt. Ecranul și oamenii lui In cursul acestei luni au început la Budapesta importante negocieri pentru realizarea unei companii fran­­co-ungare. Principalul comanditar va fi Rene Rosier. Un sărut care costă 100.000 dolari! acesta e unul din­­titlurile de glorie ale filmului american Forever Amber. Pentru a spe­cula la maximum acest mo­ment „artistic“, regizorul Pre­minger a repetat de 57 de ori scena. Nu se poate spune că ame­ricanii nu dovedesc seriozi­tate­a „Nastrafimi Hogea“ popularul ,erou atât de viu interpretat de Lev Sverdlin în „Emirul din Buhara” ține de multă vreme afişul ecra­nelor budapestane, fiind foarte apreciat­­de publicul ungar, care a arătat de altfel acelaşi interes şi pentru romanul lui Soloviev după care a fost a­­daptat filmul. Un cor­ase copil „Les rose de bois“, e la baza filmului „Vizitatorul“, realizat de Jean Dreville. Acelaşi cor dăduse replica lui Noel­ Noel în „La cage aux résignol“. De data aceasta actorul princi­­ pal e Pierre Fresnay. Tamara Macarova apreciata actriţă sovietică, a declarat că rolurile sale cele mai simpatice au aparţinut repertorului clasic. După creaţia din „Masca­rada“, Macarova spera să ob­ţină un succes de prestigiu similar intr’un romantic film inspirat după Puşkin. Marcel Carne speră să fie angajat în An­glia, unde rulează de săptă­mâni „Porţile nopţii“ ultimul său film. Regizorul N. Erik cunoscut în lumea întreagă prin marea sa realizare „Dru­mul vieţii", studiază actual­mente proectul unui scenariu care tratează­­ eroismul com­­somolitor în timpul războiului purtat contra fascismului. Un regizor roman­cier Este vorba de F. Ermler, care a repurtat o mare biru­inţă cu „Cotitura cea mare“. După un roman pacifist scris în colaborare, Ermler va în­china operei de recostrucție siberiene un nou roman. Irasema Dan­an, ingenua care s’a lansat în Italia și a plecat în America, se întoarce în Europa pentru a turna în studiourile franceze. Democratizarea Japoniei se face și pe plan cinema­tografic. Numai că americanii înţeleg să o facă in felul lor şi în locul celor 800 de filme cu teme din mitologia sau is­toria şovină a Japoniei , pe care le produceau studiourile finanţate în mare parte de familia Mitsui fac filme de serie finanţate de trusturi, pentru a-şi procura un nou debuşeu comod. Maria Soldați va fi regizorul viitorului film al Măriei Menichelli, proaspăta descoperire a stu­diourilor Cines, menită să o înlocuiască pe Alida Valii — dacă va fi în stare ••• „Calendarul" romanul poliţist hipic al lui Edgar Wallace, e pretexta unui film în care Artur Rank vrea să speculeze popularita­tea recentă a Gertei Green. Cum vedem noi viitorul laşului (Continuare din pagina i-aţ ţ*-' de nefast asupra posibilităţii lui de desvoltare, căci de fie­care dată s’a început dela ca­păt şi pe altă linie. Am fost în situaţia unui vad de pră­­vălie al cărui stăpân dacă A dat faliment In branşa sticlă­riei, a încercat manufactura pentru ca în cele din urmă să se transforme în cafegiu sau cârciumar. Dacă oamenii economiei ieşene ar fi dat mai puţină importanţă comerţului sau industriei bazată pe ma­terie primă importată, indus­trie capabilă de a fi mutată ogunde, şi ar fi căutat să ev­ice la Iaşi o industrie care să valorifice şi astfel să sti­muleze, producţia noastră a­­gricolă, din imediată apro­piere, desigur că niciodată o­­raşul nostru n’ar fi trebuit să apeleze la Centru­ pentru „propăşirea" lui. El ar fi trăit pe picioare proprii şi în orice col­ din lume s’ar fi refugiat în vremurile de restrişte lo­cuitorii lui, ei s’ar fi reîntors oricând cu averea lor aici, pentru că ar fi simţit că aici e rostul lor. Insă lucrul a­­cesta nu s’a putut concepe într’un regim economic bazat pe profitul provenit din ca­mătă, comision sau suprapreţ conjuctural. Cine a citit Cu atenţiune discursul d-lu­i ministru Tra­­ian SăvucescU ţinut recent în Parlament, un discurs care face cinste epocii­­ noastre parlamentare, şi-a dat seama câtă importanţă se dă astăzi politicii agrare româneşti care se bazează pe micii proprie­tari de pământ până la 1 ha. şi care reprezintă 67 la sută din suprafaţa ţării. Problema pe care o pline d. ministru Săvu­leicu este de a face din aceşti oameni cu un nivel scă­zut de producţie şi standard de viaţă, cetăţeni civilizaţi ai capitalei să se bucure de tot ceia ce progresul ne pune la dispoziţie. Tot­odată d. ministru a subliniat faptul că multe din fermele și proprie­tățile mari scutite de expro­priere n’au dat randament dovedind lipsă de gospodărie. Ori­­aşul nostru este situat într’o regiune Unde micii pro­prietari de pământ amintiți măi­­ăuâ abundă și este In­­conjurat de muite VII şi gră­dini care de la Râzboi încoace degenerează din cauză că stă­pânii respectivi nu au capa­citatea materială şi poate că nici pofta să le productivizeze. In această situaţie, oraşul nos­tru poate şi trebue să devie un centru regional important de stimulare a producţiei a­­gricole intensificate, ieşenii care nu mai găsesc nici un viitor în­ comerţ sau funcţiuni publice şi particulare compri­mate, trebue să se gândească să-şi utilizeze capitalurile şi capacităţile lor creatoare, în regenerarea viilor decăzute, în refacerea livezilor, în sti­mularea cu capital şi iniţia­tivă a ţăranilor de a-şi mări inventarul animal, de a da mai multă importanţă culturi­lor de legume, fermajului de p­sari, porci etc. pentru ca în concomitenţă sâ se creeze aici la Iaşi industriile de pre­lucrare a produselor respec­tive. Desigur că toate lucrurile acestea sunt prevăzute în pla­nul general de reconstrucţie a ţării şi la timpul oportun guvernul va da mai multă a­­tenţiune regiunea noastre. Insă noi ieşenii nu trebue neapă­rat să aşteptăm această aten­ţiune şi să ne grăbim să ne­tezim drumul marilor realizări. Ştiu că există în mijlocul nostru foarte mulţi ieşeni pre­gătiţi pentru călătorie pe alte meleaguri, gata să facă mari sacrificii pentru a-şi construi în condiţiuni infinit de mult mai grele un cămin şi un vii­tor pentru ei şi copiii lor. A­­ceştia nu-şi dau seama cât de mult aport şi-ar aduce lor şi implicit oraşului dacă ar părăsi aceste iluzii şi dacă ar căuta să realizeze aici c cela ce cred ei că pot face acolo. Aportul lor este important, pentru că important este aportul orică­rui ieşan care se strădueşte să înţeleagă măreţia timpurilor prin care trecem şi cât de mult putem apropia de noi viitorul frumos ce ni-l propu­nem, dacă fiecare din noi vom contribui la înfăptuirea lui. In modul acesta Iaşul îşi va căpăta un rost economic, lo­cuitorii lui în majoritate pe vremuri funcţionari sau negus­tori, vor deveni producători efectivi, permanenţi şi capa­bili de a-şi întreţine cât se poate de uşor şi demn oraşul străzile, instituţiile şi locurile de reconfortare. Pentru ca toate lucrurile astea să se facă, se cere uni­rea tuturor ieșenilor în gând şi in faptă. o P­i . „Săptămâna copilului“ O frumoasă iniţiativă a Apărării Patriotice Toată lumea cunoaşte ac­ţiunile măreţe şi dezintere­­s­a­t­e duse de organizaţiile patriotice din ţara noastră pentru salvarea copiilor or­fani, victime ale unui război crud şi nemilos. Ceia ce au făcut în cursul iernii trecute C.A.R.S.-ul şi Apărarea Patriotică pentru salvarea acestor copii a de­venit un fapt cunoscut şi de lumea din afara hotarelor ţării. Mii de copii au fost smulşi din ghiarele morţii, ei au fost redaţi societăţii şi poate mâine vor deveni oa­meni din cei mai folositori pentru întreaga colectivitate românească. Prin grija aces­tor societăţi a luat naştere şi la Iaşi căminul de orfani „Ilie Pintilie“ în care un număr de 80 copii, victime ale războiu­lui hitlerist şi a secetei sunt îngrijiţi şi educaţi. Aceşti copii capătă toate îngrijirile necesare. Aceasta însă nu e de-ajuns. Ei au ne­­voe de căldură sufletească, ei au nevoe şi de o apropiere părintească care să le vină din afara căminului în care stau. Toţi oamenii de bine, toate instituţiile ieşene ar trebui să fie mobilizaţi în ju­rul lor. Unele instituţe! Ideale ca P.T.T., B.N.R., Administraţia Financiară se află de multă vreme în jurul acestor mi­cuţi, patronând un număr dintre ei. Prin patronarea unui orfan aceste instituţii nu numai că au grijă de această contri­­buţie bănească necesară pen­­tru asigurarea unei hrane cât mai substanţiale a copilului, dar înţeleg în acelaş timp să creeze o legătură permanentă cu aceşti copii. Micuţul orfan găseşte în instituţia care-i pa­tronează tot sprijinul părin­tesc de care a fost lipsit. Apărarea Patriotică din lo­calitate a luat im­pativa de a forma echipe care vor vizita în cursul acestei săptămâni instituţiile şi oamenii de bine din oraşul nostru pentru a-i strânge în jurul orfanilor din căminul „Ilie Pintilie“. Desigur că toţi cei ce vor să sprijine efectiv această im­portantă acţiune umanitară şi vor să contribue efectiv la vindecarea rănilor războiului vor răspunde la apelul celora in a căror sarcină cade în­­grijirea și educarea acestor copii orfani. 7. r Abonați-vă la OPINIA PROCUROR DE SERVICIU D-na Veronica Gorgos str. Gându Nr. 1 VARIETĂŢI Această stradă leagă oraşul Itaca de New-York, cu aero­­dromul său. Desigur ca starea străzii nu este pură, ci presărată întriun amestec adecvat. Acest ames­tec absoarbe umezeala aerului şi apa intemperiilor când sarea a ajuns să se cristalin­zeze la suprafaţă,­­atunci nici o ploae nu mai poate să o dizolve. Derapările sunt cu mult mai rare pe strazile de sare decât pe cele obişnuite. Și iată lucrul cel mai curios: prețul unei străzi de sare este de trei ori mai mic decât acela al unei străzi de asfalt Electronii Dacă electronii ar putea fi cântăriți, ar fi nevoie de a«*­ proximativ 30 miliarde de miliarde de miliarde de elec* troni pentru a realiza greutat* tea unei uncii... Electronul este, In comp*« raţie cu vârful unui ac de gămălie, cu mult mai mic de* cât o picătură de apă In com­ parade cu cascada Niagara. Conştiinţa oamenilor Noel Coward, unul dintre cei mai mari regizori şi actori britanici, care este în acelaş timp un mare poznaş, a tri­­mis într’o zi, unui număr de 20 oameni de frunte din Lon­­dra, următorul bilet: „Totul s’a aflat. Fugiţi atâta timp cât acest lucru mai este posibil“... Din investigaţiile ulterioare ale lui Noel Coward, a re­zultat ca toţi 20 au părăsit în grabă oraşul Londra. Neagră mai e şi conştiinţa asta a oamenilor.. Străzi din sare Este foarte probabil că foarte curând vor fi construite dru­muri şi străzi din... sate. De mai bine de 10 ani o astfel de stradă este în func­ţiune şi s’a arătat că pentru vehiculele grele ea este mai bună decât străzile de asfalt. Ea a rezistat dealtfel mai bine timpului decât străzile din ori­care alt material. Filarmonica „Moldova“ in mijlocul muncitorilor ceferişti de la Homan şi Bacău Iniţiativa conducătorilor ce­ferişti ieşeni şi a Filarmonicei „Moldova“, de a întreprinde o serie de concerte simfonice cu caracter educativ în ma­ri­e centre muncitoreşti cefe­riste din întreaga Regională a 8-a, este una dintre cele mai lăudabile. Este pentru prima dată când conducătorii de instituţii se gândesc la ri­dicarea nivelului cultural al muncitorului şi este pentru prima dată când o orchestră simfonică de stat se coboară în mijlocul celor ce trudesc din zori şi până în noapte fie în fabrici fie în ateliere, pen­tru a le desfată sufletul cu frumuseţile muzicei. Nu vă puteţi închipui cu câtă satis­facţie au primit muncitorii ve­nirea în mijlocul lor al artiş­tilor instrumentişti. După cele două concerte simfonice educative date la atelierele Paşcani, Filarmonica „Moldova“, face un al doilea popas la Roman şi Bacău, ia­răşi două importante centre muncitoreşti. Primul concert a avut loc în sala de festivităţi a pre- Numiri în in­văţătîmân­t Cu ordinul Inspectoratului şcolar Iaşi, dl. Gh. Juncu a fost numit director al Gimna­ziului Unic din Tazlău, pentru ca apoi, cu ordinul Nr. 3094 să fie transferat ca director al Gimnaziului Unic din Raz­­boieni, unde a fost ales şi preşedinte al comitetului şco­lar. Cu acelaş ordin al Inspec­toratului şcolar, au fost nu­miţi profesori la Gimnaziul Unic Răsboieni, d-nii Neculai Enăchioiu, Niculai Popa, d-ra Elena Ghelasie şi Veronica Târâţă, lecturii, printr-o participare masivă a muncitorilor şi a publicului romaşcan. Dl. Pralea prefect de Roman, a adus mul­ţumirile sale şi ale întregei populaţii, membrilor filarmo­nicei, şi roagă că aceste vi­zite să fie cât mai dese. La Bacău, au avut loc, două concerte simfonice. Unul­ în oraş şi al doilea la fabrica de hârtie „Letea“, întreaga muncitorime şi-a manifestat cu acest prilej dra­gostea sa neţărmurită faţă de gestul făcut de conducătorii cefereului şi ai Filarmonicei „Moldova“, de a veni în mij­locul lor. Concertele au fost conduse de către dl. Broşteanu, iar solistă fiind d-na Broşteanu. Citiți „OPINI fi“ Intru iiiuili ani Stăpâne (Urmare din pag. 1­a) încredere ce v’au acordat-o pentrucâ suntem siguri că nu-i vefi desminli. Energia, dinamismul, simțu! pracfic cu care V’a înzestrat Dumnezeu Cír — de bine ce-afi venit aice — sâ le valorificaji la maximum toate aceste calităţi, pentru câ Bi­serica noastră mai mult ca oricând are nevoe de o forţă care s'o dirijeze ; po­porul are nevoie de un pastor care să-l înțeleagă şi să fie cât mai des în mij­locul sâu,‘ preoţimea şi cân­­târeţimea vrea un ierarh care să-şi plece înţelegător urechea la necazurile, plân­gerile, la durerile iar, iar etnu e cazul să trăiască împreună şi la recolta bu­curiei lor de care au uneori fericirea să ie întâlnească aleşii Domnului în misiunea lor. Clerul moldovean aşteaptă dela I.P.S. Voastrâ oricare schimbare în castd Sau di-* nost a protopopilor, care a devenit aproape ereditară, şi aceasta o cere, întrucât foarte mulţi din C. C. lor sunt deprinşi — ireparabil— cu unele sisteme vechi, ne­corespunzătoare deloc cu canoanele moralei şi disci­plinei noastre bisericeşti. De aceia, acum când aţi venit sâ ne conduceţi, noi clerul şi poporul moldovean ne punem toate speranţele în buna pricepere, înţelegere, şi dinamismul I.P.S. Voastre, şi Vă rugăm ca privind la figurile istorice ale înainta­şilor I.P.S. Voastre le veii urma faptele, planurile, dis­ciplina şi că veţi rămâne pildă pentru cler şi pentru popor. Cu aceste zise, cu acest modest cuvânt, ne închinăm supuşi I.P.S. Voastre şi Vă urăm să fiţi între noi pe plaiurile Moldovei lui Ştefan şi să ne conducem pilduitor până în cela mai aci­nci bătrâneţi. Intru mulji ani I. P. S. Ju­­­stinian noule Mitropolit. A 7* Luni 1 Decembrie 1947 Ort. Profet Naum Cat. Sf. Eligiu Ebr. 18 Kislev 5708 Farmaciile de serviciu Farmacia Werner Piața Unirii Farmacia Ochs str. Cizmăriei Farmacia Catrina str. I. C. Brătianu ­ Vânzători de ziare Se angajează în condiţiuni avantajoase Doritorii se vor adresa la Oficiul de Difuzare.

Next