Opinia, decembrie 1947 (Anul 39, nr. 368-391)
1947-12-02 / nr. 368
A La Prefecturade Judeţ a avut loc Sâmbătă la ora 11 dim, o conferinţă administrativă, prezidată de d. prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, Ministrul Justiţiei. Au participat şefii tuturor autorităţilor, precum şi pretorii din judeţ. Erau de faţă d-nii prefect de judeţ Const. Bordeianu, deputat Ion Niculi, prim preşedinte al Curţii de Apel Păun, g-ral Precup, g-ral Ignat, Aţotronea secretarul jud. P. C. R., ajutor de primar Anton Paluga, pr. arhimandrit Teoctist Arăpaşu din partea Mitropoliei Moldovei, Const. Rusu, inspector Furtună, chestor Berlescu, subprefect Ion Prică, Damian Cocimaru, dr. Spânu, P. Covalciuc, cpt. Mihailescu, etc. Scopul vizitei D. Ministru Lucretiu Pătrăşcanu, luând cuvântul, anunţă scopul vîrstei d-sale la Iaşi, anume, cercetarea la faţa locului a conditiunilor în care funcţionează judecătoriile şi stabilirea definitivă a acestor instanţe judecătoreşti în cele mai potrivite centre ale judeţului. Aminteşte că, unul din principiile care stau la baza reformei şi reorganizării justiţiei din ţara noastră, este de a se veni, în cea tot largă măsură, în sprijinul ţîranilor pe o parte şi a idecâtorilor pe de alta. Apaitul judecătoresc trebue să Ide» mai mult apropiat de masa populară. Cere apoi pretorilor sâ*şi «pună părerea in..ce priveşte stabilirea instanţelor de judecată în regiunea laşilor, ţîr.ânduise seama de posibilităţile de transport ale ţăranilor împricinaţi, precum şi de transportul, găzduirea şi întreţinerea judecătorilor. Fixarea sediilor Judecătoriilor in Jude laţi După lămuririle date de d. prefect de judeţ Const. Bordeianu şi a pretorilor de plasă d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanu stabileşte funcţionarea judecătoriilor în județul Iași, după cum urmează: Judecătoria din Tg. Frumos rămâne pe loc ca sediu principal, deservind comunele : Buznea, Brăești, Lungani, Răsboieni, Belcești, Băiceni și Tg. Frumos. Se înființează un sediu secundar In comn. Bădeni, de care sunt legate comunele*, Ceplenica, Cotnari, Cârjoaia, Coarnele Capri şi Bădeni. Judecătoria din corn. Şipote rămâne ,pe loc. Ea va deservi comunele : Plugari, Fântânele Vlădeni, Andrieşeni, Glăvăneşti şi Şipote. Această judecătorie nu are sediu secundar. Judecătoria din Ţigănaşi trece în comuna Popricani şi deserveşte compunele: Ţigănaşi, Vânători, Sculeni şi Probota. Un sediu secundar se înfiinţează la Bivolari, de care depind comunele: Irifeşti, Hermeziu şi Roşcani. In com. Voineşti se înfiinţează o judecătorie care vă deservi comunele: Mogoşeşti, Mironeasa şi Hârleşti, Judecătoria I Mixta Iaşi rămâne sediu principal, CU comunele: Rediu Tatăl, Aroneanu, Holboca şi Copou, Sediul secundar la Bosia, cu comunele: Golăeştî, Ţuţoră şi Bosia. Judecătoria II Mixtă IaŞi, sediul principal, de care depind comunele : Miroslava, Grajduri- Uricani, Leţcani, Bucium, Tomeşti, Ciurea şi Corneşti. Se înfiinţează un sediu secundar la Poeni cu corn. Pocreaca şi alt sediu secundar la Osoi cu comunele Prisacani, Costuleni, Osoi. Judecătoria din Podu Iloaie rămâne pe loc şi va deservi comunele: Dumeşti, Erbiceni, Româneşti, Podu Iloaie. Sediu secundar Nr. 1 în com. Sineşti, cu comunele : Popeşti, Mădârjae şi Sineşti. Sediul secundar Nr. 2 în com. Focuri, care va deservi comunele: Movileni, Gropnica şi Focuri. întreţinerea judecătoriilor caca In sarcina prefecturii şi a primăriilor După fixarea judecătoriilor d. Ministru a dat o serie de instrucţiuni în ce priveşte amenajarealocalurilor, procurarea mijloacelor de transport ale judecătorilor până la sediile secundare, unde vor activa 10 zile în fiecare lună găzduirea şi asigurarea hranei. Judecătoriile, a spus d. Ministru, nu vor putea funcţiona tribund conditiuni dacă autoritatile administrative nu-şi vor da contribuţia. Planul prevedea că abia peste un an, localurile să intre în sarcina Ministerului de Justiţie. Până atunci,urnizarea şi întreţinerea lor revine judeţului şi comunelor. Este de dorit ca, judecătorul să facă deplasarea la sediul secundar în bune condiţiuni, iar odată ajuns în sat să nu fie silit să-şi caute singur locuinţă şi hrană. El trebue pus în afara grijilor materiale, pentru că numai în felul acesta rezultatele vor fi cele aşteptate. Dl. ministru cere tuturor să considere organizarea justiţiei ca o sarcină principală care trebueşte sprijinită. A răspuns d. prefect de județ Const. Bordeianu. D-sa a dat asigurări d-lui ministru că, va acorda întreaga atenţie şi tot sprijinul, pentru că instanţele judecătoreşti să nu sufere cu nimic în bunul lor mers, prezenţa d-lui ministru Pătrăşcanu a avut loc Fixarea şi organizarea judecătoriilor în jud. Iaşi importanta conferinţă administrativă de la Prefectură Vt. Ecranul și oamenii lui In cursul acestei luni au început la Budapesta importante negocieri pentru realizarea unei companii franco-ungare. Principalul comanditar va fi Rene Rosier. Un sărut care costă 100.000 dolari! acesta e unul dintitlurile de glorie ale filmului american Forever Amber. Pentru a specula la maximum acest moment „artistic“, regizorul Preminger a repetat de 57 de ori scena. Nu se poate spune că americanii nu dovedesc seriozitatea „Nastrafimi Hogea“ popularul ,erou atât de viu interpretat de Lev Sverdlin în „Emirul din Buhara” ține de multă vreme afişul ecranelor budapestane, fiind foarte apreciatde publicul ungar, care a arătat de altfel acelaşi interes şi pentru romanul lui Soloviev după care a fost adaptat filmul. Un corase copil „Les rose de bois“, e la baza filmului „Vizitatorul“, realizat de Jean Dreville. Acelaşi cor dăduse replica lui Noel Noel în „La cage aux résignol“. De data aceasta actorul princi pal e Pierre Fresnay. Tamara Macarova apreciata actriţă sovietică, a declarat că rolurile sale cele mai simpatice au aparţinut repertorului clasic. După creaţia din „Mascarada“, Macarova spera să obţină un succes de prestigiu similar intr’un romantic film inspirat după Puşkin. Marcel Carne speră să fie angajat în Anglia, unde rulează de săptămâni „Porţile nopţii“ ultimul său film. Regizorul N. Erik cunoscut în lumea întreagă prin marea sa realizare „Drumul vieţii", studiază actualmente proectul unui scenariu care tratează eroismul comsomolitor în timpul războiului purtat contra fascismului. Un regizor romancier Este vorba de F. Ermler, care a repurtat o mare biruinţă cu „Cotitura cea mare“. După un roman pacifist scris în colaborare, Ermler va închina operei de recostrucție siberiene un nou roman. Irasema Danan, ingenua care s’a lansat în Italia și a plecat în America, se întoarce în Europa pentru a turna în studiourile franceze. Democratizarea Japoniei se face și pe plan cinematografic. Numai că americanii înţeleg să o facă in felul lor şi în locul celor 800 de filme cu teme din mitologia sau istoria şovină a Japoniei , pe care le produceau studiourile finanţate în mare parte de familia Mitsui fac filme de serie finanţate de trusturi, pentru a-şi procura un nou debuşeu comod. Maria Soldați va fi regizorul viitorului film al Măriei Menichelli, proaspăta descoperire a studiourilor Cines, menită să o înlocuiască pe Alida Valii — dacă va fi în stare ••• „Calendarul" romanul poliţist hipic al lui Edgar Wallace, e pretexta unui film în care Artur Rank vrea să speculeze popularitatea recentă a Gertei Green. Cum vedem noi viitorul laşului (Continuare din pagina i-aţ ţ*-' de nefast asupra posibilităţii lui de desvoltare, căci de fiecare dată s’a început dela capăt şi pe altă linie. Am fost în situaţia unui vad de prăvălie al cărui stăpân dacă A dat faliment In branşa sticlăriei, a încercat manufactura pentru ca în cele din urmă să se transforme în cafegiu sau cârciumar. Dacă oamenii economiei ieşene ar fi dat mai puţină importanţă comerţului sau industriei bazată pe materie primă importată, industrie capabilă de a fi mutată ogunde, şi ar fi căutat să evice la Iaşi o industrie care să valorifice şi astfel să stimuleze, producţia noastră agricolă, din imediată apropiere, desigur că niciodată oraşul nostru n’ar fi trebuit să apeleze la Centru pentru „propăşirea" lui. El ar fi trăit pe picioare proprii şi în orice col din lume s’ar fi refugiat în vremurile de restrişte locuitorii lui, ei s’ar fi reîntors oricând cu averea lor aici, pentru că ar fi simţit că aici e rostul lor. Insă lucrul acesta nu s’a putut concepe într’un regim economic bazat pe profitul provenit din camătă, comision sau suprapreţ conjuctural. Cine a citit Cu atenţiune discursul d-lui ministru Traian SăvucescU ţinut recent în Parlament, un discurs care face cinste epocii noastre parlamentare, şi-a dat seama câtă importanţă se dă astăzi politicii agrare româneşti care se bazează pe micii proprietari de pământ până la 1 ha. şi care reprezintă 67 la sută din suprafaţa ţării. Problema pe care o pline d. ministru Săvuleicu este de a face din aceşti oameni cu un nivel scăzut de producţie şi standard de viaţă, cetăţeni civilizaţi ai capitalei să se bucure de tot ceia ce progresul ne pune la dispoziţie. Totodată d. ministru a subliniat faptul că multe din fermele și proprietățile mari scutite de expropriere n’au dat randament dovedind lipsă de gospodărie. Oriaşul nostru este situat într’o regiune Unde micii proprietari de pământ amintiți măiăuâ abundă și este Inconjurat de muite VII şi grădini care de la Râzboi încoace degenerează din cauză că stăpânii respectivi nu au capacitatea materială şi poate că nici pofta să le productivizeze. In această situaţie, oraşul nostru poate şi trebue să devie un centru regional important de stimulare a producţiei agricole intensificate, ieşenii care nu mai găsesc nici un viitor în comerţ sau funcţiuni publice şi particulare comprimate, trebue să se gândească să-şi utilizeze capitalurile şi capacităţile lor creatoare, în regenerarea viilor decăzute, în refacerea livezilor, în stimularea cu capital şi iniţiativă a ţăranilor de a-şi mări inventarul animal, de a da mai multă importanţă culturilor de legume, fermajului de psari, porci etc. pentru ca în concomitenţă sâ se creeze aici la Iaşi industriile de prelucrare a produselor respective. Desigur că toate lucrurile acestea sunt prevăzute în planul general de reconstrucţie a ţării şi la timpul oportun guvernul va da mai multă atenţiune regiunea noastre. Insă noi ieşenii nu trebue neapărat să aşteptăm această atenţiune şi să ne grăbim să netezim drumul marilor realizări. Ştiu că există în mijlocul nostru foarte mulţi ieşeni pregătiţi pentru călătorie pe alte meleaguri, gata să facă mari sacrificii pentru a-şi construi în condiţiuni infinit de mult mai grele un cămin şi un viitor pentru ei şi copiii lor. Aceştia nu-şi dau seama cât de mult aport şi-ar aduce lor şi implicit oraşului dacă ar părăsi aceste iluzii şi dacă ar căuta să realizeze aici c cela ce cred ei că pot face acolo. Aportul lor este important, pentru că important este aportul oricărui ieşan care se strădueşte să înţeleagă măreţia timpurilor prin care trecem şi cât de mult putem apropia de noi viitorul frumos ce ni-l propunem, dacă fiecare din noi vom contribui la înfăptuirea lui. In modul acesta Iaşul îşi va căpăta un rost economic, locuitorii lui în majoritate pe vremuri funcţionari sau negustori, vor deveni producători efectivi, permanenţi şi capabili de a-şi întreţine cât se poate de uşor şi demn oraşul străzile, instituţiile şi locurile de reconfortare. Pentru ca toate lucrurile astea să se facă, se cere unirea tuturor ieșenilor în gând şi in faptă. o Pi . „Săptămâna copilului“ O frumoasă iniţiativă a Apărării Patriotice Toată lumea cunoaşte acţiunile măreţe şi dezinteresate duse de organizaţiile patriotice din ţara noastră pentru salvarea copiilor orfani, victime ale unui război crud şi nemilos. Ceia ce au făcut în cursul iernii trecute C.A.R.S.-ul şi Apărarea Patriotică pentru salvarea acestor copii a devenit un fapt cunoscut şi de lumea din afara hotarelor ţării. Mii de copii au fost smulşi din ghiarele morţii, ei au fost redaţi societăţii şi poate mâine vor deveni oameni din cei mai folositori pentru întreaga colectivitate românească. Prin grija acestor societăţi a luat naştere şi la Iaşi căminul de orfani „Ilie Pintilie“ în care un număr de 80 copii, victime ale războiului hitlerist şi a secetei sunt îngrijiţi şi educaţi. Aceşti copii capătă toate îngrijirile necesare. Aceasta însă nu e de-ajuns. Ei au nevoe de căldură sufletească, ei au nevoe şi de o apropiere părintească care să le vină din afara căminului în care stau. Toţi oamenii de bine, toate instituţiile ieşene ar trebui să fie mobilizaţi în jurul lor. Unele instituţe! Ideale ca P.T.T., B.N.R., Administraţia Financiară se află de multă vreme în jurul acestor micuţi, patronând un număr dintre ei. Prin patronarea unui orfan aceste instituţii nu numai că au grijă de această contribuţie bănească necesară pentru asigurarea unei hrane cât mai substanţiale a copilului, dar înţeleg în acelaş timp să creeze o legătură permanentă cu aceşti copii. Micuţul orfan găseşte în instituţia care-i patronează tot sprijinul părintesc de care a fost lipsit. Apărarea Patriotică din localitate a luat impativa de a forma echipe care vor vizita în cursul acestei săptămâni instituţiile şi oamenii de bine din oraşul nostru pentru a-i strânge în jurul orfanilor din căminul „Ilie Pintilie“. Desigur că toţi cei ce vor să sprijine efectiv această importantă acţiune umanitară şi vor să contribue efectiv la vindecarea rănilor războiului vor răspunde la apelul celora in a căror sarcină cade îngrijirea și educarea acestor copii orfani. 7. r Abonați-vă la OPINIA PROCUROR DE SERVICIU D-na Veronica Gorgos str. Gându Nr. 1 VARIETĂŢI Această stradă leagă oraşul Itaca de New-York, cu aerodromul său. Desigur ca starea străzii nu este pură, ci presărată întriun amestec adecvat. Acest amestec absoarbe umezeala aerului şi apa intemperiilor când sarea a ajuns să se cristalinzeze la suprafaţă,atunci nici o ploae nu mai poate să o dizolve. Derapările sunt cu mult mai rare pe strazile de sare decât pe cele obişnuite. Și iată lucrul cel mai curios: prețul unei străzi de sare este de trei ori mai mic decât acela al unei străzi de asfalt Electronii Dacă electronii ar putea fi cântăriți, ar fi nevoie de a«* proximativ 30 miliarde de miliarde de miliarde de elec* troni pentru a realiza greutat* tea unei uncii... Electronul este, In comp*« raţie cu vârful unui ac de gămălie, cu mult mai mic de* cât o picătură de apă In com parade cu cascada Niagara. Conştiinţa oamenilor Noel Coward, unul dintre cei mai mari regizori şi actori britanici, care este în acelaş timp un mare poznaş, a trimis într’o zi, unui număr de 20 oameni de frunte din Londra, următorul bilet: „Totul s’a aflat. Fugiţi atâta timp cât acest lucru mai este posibil“... Din investigaţiile ulterioare ale lui Noel Coward, a rezultat ca toţi 20 au părăsit în grabă oraşul Londra. Neagră mai e şi conştiinţa asta a oamenilor.. Străzi din sare Este foarte probabil că foarte curând vor fi construite drumuri şi străzi din... sate. De mai bine de 10 ani o astfel de stradă este în funcţiune şi s’a arătat că pentru vehiculele grele ea este mai bună decât străzile de asfalt. Ea a rezistat dealtfel mai bine timpului decât străzile din oricare alt material. Filarmonica „Moldova“ in mijlocul muncitorilor ceferişti de la Homan şi Bacău Iniţiativa conducătorilor ceferişti ieşeni şi a Filarmonicei „Moldova“, de a întreprinde o serie de concerte simfonice cu caracter educativ în marie centre muncitoreşti ceferiste din întreaga Regională a 8-a, este una dintre cele mai lăudabile. Este pentru prima dată când conducătorii de instituţii se gândesc la ridicarea nivelului cultural al muncitorului şi este pentru prima dată când o orchestră simfonică de stat se coboară în mijlocul celor ce trudesc din zori şi până în noapte fie în fabrici fie în ateliere, pentru a le desfată sufletul cu frumuseţile muzicei. Nu vă puteţi închipui cu câtă satisfacţie au primit muncitorii venirea în mijlocul lor al artiştilor instrumentişti. După cele două concerte simfonice educative date la atelierele Paşcani, Filarmonica „Moldova“, face un al doilea popas la Roman şi Bacău, iarăşi două importante centre muncitoreşti. Primul concert a avut loc în sala de festivităţi a pre- Numiri în invăţătîmânt Cu ordinul Inspectoratului şcolar Iaşi, dl. Gh. Juncu a fost numit director al Gimnaziului Unic din Tazlău, pentru ca apoi, cu ordinul Nr. 3094 să fie transferat ca director al Gimnaziului Unic din Razboieni, unde a fost ales şi preşedinte al comitetului şcolar. Cu acelaş ordin al Inspectoratului şcolar, au fost numiţi profesori la Gimnaziul Unic Răsboieni, d-nii Neculai Enăchioiu, Niculai Popa, d-ra Elena Ghelasie şi Veronica Târâţă, lecturii, printr-o participare masivă a muncitorilor şi a publicului romaşcan. Dl. Pralea prefect de Roman, a adus mulţumirile sale şi ale întregei populaţii, membrilor filarmonicei, şi roagă că aceste vizite să fie cât mai dese. La Bacău, au avut loc, două concerte simfonice. Unul în oraş şi al doilea la fabrica de hârtie „Letea“, întreaga muncitorime şi-a manifestat cu acest prilej dragostea sa neţărmurită faţă de gestul făcut de conducătorii cefereului şi ai Filarmonicei „Moldova“, de a veni în mijlocul lor. Concertele au fost conduse de către dl. Broşteanu, iar solistă fiind d-na Broşteanu. Citiți „OPINI fi“ Intru iiiuili ani Stăpâne (Urmare din pag. 1a) încredere ce v’au acordat-o pentrucâ suntem siguri că nu-i vefi desminli. Energia, dinamismul, simțu! pracfic cu care V’a înzestrat Dumnezeu Cír — de bine ce-afi venit aice — sâ le valorificaji la maximum toate aceste calităţi, pentru câ Biserica noastră mai mult ca oricând are nevoe de o forţă care s'o dirijeze ; poporul are nevoie de un pastor care să-l înțeleagă şi să fie cât mai des în mijlocul sâu,‘ preoţimea şi cântâreţimea vrea un ierarh care să-şi plece înţelegător urechea la necazurile, plângerile, la durerile iar, iar etnu e cazul să trăiască împreună şi la recolta bucuriei lor de care au uneori fericirea să ie întâlnească aleşii Domnului în misiunea lor. Clerul moldovean aşteaptă dela I.P.S. Voastrâ oricare schimbare în castd Sau di-* nost a protopopilor, care a devenit aproape ereditară, şi aceasta o cere, întrucât foarte mulţi din C. C. lor sunt deprinşi — ireparabil— cu unele sisteme vechi, necorespunzătoare deloc cu canoanele moralei şi disciplinei noastre bisericeşti. De aceia, acum când aţi venit sâ ne conduceţi, noi clerul şi poporul moldovean ne punem toate speranţele în buna pricepere, înţelegere, şi dinamismul I.P.S. Voastre, şi Vă rugăm ca privind la figurile istorice ale înaintaşilor I.P.S. Voastre le veii urma faptele, planurile, disciplina şi că veţi rămâne pildă pentru cler şi pentru popor. Cu aceste zise, cu acest modest cuvânt, ne închinăm supuşi I.P.S. Voastre şi Vă urăm să fiţi între noi pe plaiurile Moldovei lui Ştefan şi să ne conducem pilduitor până în cela mai acinci bătrâneţi. Intru mulji ani I. P. S. Justinian noule Mitropolit. A 7* Luni 1 Decembrie 1947 Ort. Profet Naum Cat. Sf. Eligiu Ebr. 18 Kislev 5708 Farmaciile de serviciu Farmacia Werner Piața Unirii Farmacia Ochs str. Cizmăriei Farmacia Catrina str. I. C. Brătianu Vânzători de ziare Se angajează în condiţiuni avantajoase Doritorii se vor adresa la Oficiul de Difuzare.