Opinia, mai 1948 (Anul 40, nr. 492-514)
1948-05-01 / nr. 492
ANUL 40 I 11 L . B1BL107JK NIVHRSn ■ I A Ş 5 Nr; 492 HlHW'il- ABONAMENTE Lel 450 í j \ ! 'V J i 3 10 5.000 întreprinderi, autorităţi pe un an .... IAŞI, Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 4 Pagini 5 Lei Sâmbătă 1 Mai 1948 Redacţia şi Administraţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 52 TELEFOANE: Redacţia. . . Nr. 12 rv-Administrația t .b 2042 Serv. de noapte. $ " post Director C. R. GHIULEA Monumentele Iașului Palatul Administrativ văzut dinspre Ştrand 1 Mai,simbol de luptă a clasei muncitoare a trecut: teroarea palatului ad-tiv pus în slujba claselor dominante Astăzi 2 Ziua de sărbătoare a muncii şi a libertăţii 1 Mai. Simbol al unităţii şi lupteituturor celor ce muncesc. Prilej de trecere în revistă "a forţelor celora cârora le aparţine viitorul acelora, pe umerii cărora apasă responsabilitatea clădirii unei societăţi fără de clase şi fără de exploatare, eliberarea omului şi descătuşarea culturii. 1 Mai a fost întâmpinat totdeauna cu mare bucate de truditorii fabricei pr, uzinelor, de oamenii care la zeci de metri sub pământ se căznesc să scoată cărbunele, sângele locomotivelor. Şi cum lupta pentru eliberarea clasei muncitoare este în funcţie de lărgirea libertăţilor şi dreptului întregului popor, de la început vp-^ M*dea proletariatul român militând pentru legiferări democratice de care să,se bucure întregul norod. In 1 Mai 1890 proletariatul român manifestează pentru acordarea votului universal, direct și secret. Pentru acordarea votului universal, așa cum este el înțeles în țările burgheze. Fiindcă burghezimea noastră îşi trădase propria ei revoluţie şi, ajungând la un compromis cu moşierimea, renunţase la programul ei iniţial. 1 Mai a prilejuit întotdeauna manifestaţiuni puternice pentru libertatea presei, a întrunirilor şi a cuvântului, pentru libertăţile cetăţeneşti pe care constituţia de după primul războiu mondial, le proclama solemn, dar pe cere guvernanţii, exporienți ai claselor suprapuse exploatatoare, le calcau în picioare. Sub semnul zilei de 1 Mai, muncitorimea a antrenat massele populare în lupta pentru pace, împotriva războaielor imperialiste, în care familia Hohenzollern şi instrumentele lor încercau să ne antreneze. Sub semnul lui 1 Mai s'a luptat pentru împroprietărirea ţăranilor, pentru cele 3 opturi, pentru o viață mai bună. 1 Hai şi clasele exploatatoare Dacă întreg poporul aştepta cu nerăbdare și făcea intense pregătiri pentru a-l. L. Continuare în pag. 2-a Se studiază Reducerea tarifelor la electricitate,tramvai apă şi canal întreprinderile ieşene de electricitate, tramvai, apă, canal şi salubritate, au convocat un consiliu pentru a studia reducerea tarifelor la toate aceste servicii publice. Această măsură se ia în cadrul dispoziţiunilor de rftinire a vieții.^ Reconstrucția în Republica Populară Română Măsurile pentru ridicarea nivelului de traiu Pentru întâmpinarea zilei de 1 Mai, muncitori din Republica Populară Română şi-au întărit forţele pentru a produce cantităţi cât mai mari de mărfuri, pentru aridica industria noastră. La cifrele impozante cu care aceştia au întâmpinat sărbătoarea Muncii, guvernul a răspuns printr ’o măsură menită să mărească puterea de cumpărare a salariilor, să îmbunătăţească viaţa oamenilor muncii de la oraşe şi sate. S’au ieftenit preţurile în mod simţitor la produsele textile de largă întrebuinţare, la transporturile de mărfuri pe C.F.R., ceea ce va duce la o ieftenire a tuturor mărfurilor de consum. Subliniem de asemeni ieftenirea specialităţilor farmaceutice, a săpunului, lucru care va contribui la îmbunătăţirea situaţiei sanitare. Acesta este darul guvernului pentru 1 Mai, darul făcut oamenilor muncii pentru ridicarea standardului de viaţă care va duce totodată şi la ridicarea nivelului cultural al poporului. Acesta, în timp ce în ţările capitaliste sub semnul „binefăcătorului" plan Marshall preţurile sunt în continuă creştere, grevele se ţin lanţ şi oamenii muncii devin ameninţaţi de foame în faţa prăpastiei care se deschide între salarii şi preţuri şi a perspectivelor şomajului. In Republica noastră însă, pe baza unei economii planificate, un guvern care reprezintă voinţa maselor populare, puterea de cumpărare a salariilor creşte deschizând perspective fericite muncitorilor noştri din uzine, ogoare sau birouri. Darul guvernului pentru poporul nostru înseamnă o nouă biruinţă a maselor populare, un îndemn pentru noi biruinţe sub semnul lui 1 Mai în Republica Populară Română. IGNOTUS mss* Trăiască primul 1 Mai în Republica Populară Română Ziua muncii şi a înfrăţirii Internaţionale a tuturor celor ce muncesc cu brațul şi cu mintea, este astăzi sărbătoarea tuturor popoarelor dornice de libertate, de pace, de o viaţă mai bună. In frunte cu vrednicul conducător, clasa muncitoare, 1 Mai, ziua In care imunca se înfrăţeşte cu sărbătoarea, este primită anul acesta In statele care s’au scuturat de jugul exploatării, într’un chip cu totul deosebit. Din Capitala prii noastre până tn cel jn urmă cătun, tot ce e Cinstit, tot ce simte cu adevărat bucuria naşterii Irael Românii noi, a unei Vieţi noi a întâmpinat a-i castă zi cu muncă,cu reaizări. Peste tot elan, entuziasm, bucurie. In huruitul rauşittelor, pe Intinsele ogoare, la birouri, şcoli şi Universrtăfi, In case şi pe străzi s au făcut pregătiri pentru primirea lui 1 Mai. Ziua muncii trebuie primită într’un mod deosebit. 11Pentrucă oameni! muncii î n tară noastră știu că mcesc pentru el. De ziua aceasta întreg IOANA CĂPĂȚÂNĂ 1 1 Continuare în pag. 2 a Textiliștii In frunte In vederea zilei de 1 Mai s’au provocat întreceri Intre industriile textile din localitate. Iată câteva cifre concludente din această întrecere : fabrica Ţesătura a fost în întrecere cu fabrica Victoria, • Fabrica Ţesătura şi-a propussă realizeze 136.620 m, şi a realizat 423.944 m. depăşind producţia cu 126 la sută. Fabrica Victoria, propus 72.450 m., realizat 84144 m. [Depăşit cu 116 la Sută. _ Ţesătura a câştigat întrecerea. Ţesătura mătasei stânei : propus 12.256 m., realizat 12786, depăşit cu 104,3 la sută, în întrecere cu Hercotex) ; propus 11606 m., realizat 12003 m., depăşit cu 103 la sută. A câştigat întrecerea Ţesătura mătasei şi lânei. Hagotext propus 11000 realizat 14089, depăşit cu 121,4 la sută în întrecere cu Româno-Elveţiana care şi-a propus 11130 m. ţşi a realizat 11050. A câştigat întrecerea Hagotext. De asemeni Filatura Textila, Filatura Victoria, Discotext, I. T. I., şi alte industrii s-au provocat la întreceri muncitoreşti pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai. In fruntea fabricilor textile se situează „Ţesătura“ urmată de „Victoria“. Ceferiştii au fost şi ei demni de ouste cu ocazia zilei de 1 Mai. Muncitorii de la Nicola şi-au propus să realizeze 10 vagoane şi au realizat 12. loc de 34176 ore necesare au întrebuinţat 32.771 ore depăşnd producţie cu 126 la sută. La vagoane, s’au realiza 30 vagoane de clasă şi 137 de marfă, în loc de 10.752 ore s'au întrebuinţat numi 7.200 ore, depăşindu-se producţie cu 149 la sută. S'au evidenţiat în muncă : Andrei P., Copcea I, Bârladeanu I., Pisniceru V., Liovschi M., Stan St., Tabian M., Munteanu V., Tătaru C., Serban C., Budeanu C., Fălticineanu V., Nicolau V., Zornică Gh. şi Buznea E. La C.A.M. şi Uzina La C.A.M. muncitorii au realizat 48 milioane de ţigări în loc de 35 milioane câte erau după plan în aceleaşi ore. La Uzină muncitorii au pus un vagon nou în circulaţie, au reparat un motor Diesel în afară de plan şi s’au verificat 200 de instalaţii, în plus. • • • • e e In afară de aceasta pretutindeni muncitorii şi-au ■V. iiiiiriffiiwwmiwMMiiijjMM luat angijimente de a ridica nivelul cultural, de a aduce îmbunătăţiri materiale (creşe, cantine, cămine) pentru a putea astfel mări randamentul muncii lor. '4 / '"■ •• i ~~ Muncitori textilişti evdenţiafi în activitatea de ridicare a productei până la 1 Mai s’au evidenţiat în mod excepţional numitorii . La fabrica Velia: Todic Aglaia şi Luca Maria, la fuhrica Viscotex , Totder Ilie, Boian Adela, Chelman Iosif, Pascaru Ioana şi Ziharia Maria. La aceasta fabrica s’au lucrat 66 ore de muncă voluntară de către 33 oameni. La Tisă , Mătase şi Lorin s’au evidenţiat : Vasu Aglaia şi Şailer Ana. 78 ore de muncă voluntara efectuate de 25 oameni. La Hercotext: Lupu Eugenia şi Edulescu Gh. Munca volunt r : 25 oamenii 100 ore. Li Hcotext evidnţiaţi: Scutaru Profira şi Cioclu S. Muncă volunt la 22 oameni 44 ore. La Româno-Elveţiană : Rusu Ioana, la Davenbaum , Ghrasim Maria, Forgiarin Matilda şi Onofrei Paras- S. P. Continuare în pag. 2-a In Lunca Prutului, brigadierii voluntari trăesc sub semnul muncii. Este preocuparea principală, esenţială a tinerilor voluntari care din momentul in care au intrat pe şantier au inţeles că activitatea lor grăbeşte reconstrucţia ţării. Duminică dupămasă când am ajuns cu Filarmonica Moldova pe şantier tocmai erau răsplătiţi cei care se evidenţiaseră în muncă. Sosirea noastră primită cu un entuziasm tineresc a fost o meritată răsplată pentru artiştii ieşeni care înfruntând greutăţile drumului au Înţeles să vie să Împărtăşească cu arta lor pe cei care muncesc. O vizită pe şantier Însoţiţi de tânărul Nicolau Vasile din Galaţi am vizitat sectorul 9 central, sediul comandamentului. O instalaţie modernă menită să nu provoace nici o lipsă celor care muncesc. Dormitoare mari, spaţioase, aerate cu paturi curate, pavoazate sărbătoresc. In fiecare dormitor o listă de evidenţiaţi. Dar ca să fii evidenţiat pe şantier nu trebue numai să munceşti, trebue să îmbini munca cu disciplina, cu conduita morală. Iată o instalaţie modernă de băi, iată puţul de apă pentru care s’a muncit din greu. Birouri moderne, grădiniţe amenajate ingenios de către tinerii brigadieri. In bucătăria alimentată mecanic cu păcură, fierbe de zor două cazane mari din care ies aburi ispititori. Un bucătar impozant tronează cu o lingură enormă. „Este cel mai bun bucătari“ ne spune Nicolau. „Da !, răspunde bucătarul Ion Constantinescu, înainte am fost bucătar la ’’Athenée- Palace In București. Găteam pentru domni în frac mâncăruri curioase. Dar e mai bine sâ fierbi astăzi cartofi pentru cei în salopete care muncesc pentru reconstrucţia ţării!“ Munca in tabără nu este uşoară. Tinerii se spală de dimineaţă pentru a-şi îndeplini norma de 3 meri rubî. 3 metri cubi de săpat, cărat, bătut şi digulf nu este o joacă. In cele 8 ore de mincă, tinerii voluntari pun slavii apelor Prutului care inundă câmpul făcându-l impract cabil. Digul care se ridică va lăsa în urma lui primur bun, roditor. Bâlfile sunt secate, iar cele mai mari destinate pescuitului. „Ne-am luat angajamentul, ne spune tânărul muncitor Târnoveanu comandantul șantierului, să terminăm munca noastră înainte de termenul fixat, adică de 1 Noembrie. Iată și ieșenii Am recunoscut cu mult drag printre brigadieri pe cei 151 ieșeni voluntari. Ne-au înconjurat grăbindu-se si ne Şt. P. Continuare în pag. 2-a Sub semnul lui I Mai: Întreceri in producţie şi biruinţe muncitoreşti Textiliştii, ceferiştii şi toţi muncitorii ieşeni sărbătoresc cu noui realizări ziua muncii in R. P. F. Ziua de 1 Mai, marea sărbătoare a muncii a fost salutată de muncitorii de pretutindeni cu angajamente de întreceri în bancă cu angajamente de ridicare a producţiei. Ceferifiţ sau textilişti, funcţionari sau muncitori de orice fel şi-au întărit forţele pentru ridicarea producţiei. Astfel au înţeles muncitorii de astăzi să sărbătoreasca 1 mai ! Un concert în Lunca Prutului Viața pe şantier. Printre ieşeni. Muzică simfonică și muzică populară. Muncitorii sporesc producţia în fabrici şi uzure