Opinia, mai 1948 (Anul 40, nr. 492-514)

1948-05-01 / nr. 492

ANUL 40 I 11 L . B1BL107JK NIVHRSn ■ I A Ş 5 Nr; 492 HlHW'il- ABONAMENTE Lel 450 í j \ ! 'V J i 3 10 5.000 întreprinderi, autorităţi pe un an .... IAŞI, Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 4 Pagini 5 Lei Sâmbătă 1 Mai 1948 Redacţia şi Administraţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 52 TELEFOANE: Redacţia. . . Nr. 12 rv-Administrația t .­b 2042 Serv. de noapte. $ " post Director C. R. GHIULEA Monumentele Iașului Palatul Administrativ văzut dinspre Ştrand 1 Mai,simbol de luptă a clasei muncitoare a trecut: teroarea palatului ad-tiv pus în slujba claselor dominante Astăzi 2 Ziua de sărbătoare a muncii şi a libertăţii 1 Mai. Simbol al unităţii şi luptei­­tuturor celor ce muncesc. Prilej de trecere în re­vistă "a forţelor celora câ­­rora le aparţine viitorul a­celora, pe umerii cărora apasă responsabilitatea clădirii unei societăţi fără de clase şi fără de ex­ploatare, eliberarea omu­lui şi descătuşarea culturii. 1 Mai a fost întâmpinat totdeauna cu mare buca­­te de truditorii fabrice­­i pr, uzinelor, de oamenii care la zeci de metri sub pământ se căznesc să scoată cărbunele, sângele locomotivelor. Şi cum lupta pentru e­­liberarea clasei muncitoare este în funcţie de lărgi­rea libertăţilor şi dreptu­lui întregului popor, de la început vp-^ M*dea pro­letariatul român militând pentru legiferări demo­cratice de care să,se bu­cure întregul norod. In 1 Mai 1890 proleta­riatul român manifestează pentru acordarea votului universal, direct și secret. Pentru acordarea votului universal, așa cum este el înțeles în țările bur­gheze. Fiindcă burghezi­­mea noastră îşi trădase propria ei revoluţie şi, a­­jungând la un compromis cu moşierimea, renunţase la programul ei iniţial. 1 Mai a prilejuit întot­deauna manifestaţiuni pu­ternice pentru libertatea presei, a întrunirilor şi a cuvântului, pentru libertă­ţile cetăţeneşti pe care constituţia de după pri­mul războiu mondial, le proclama solemn, dar pe cere guvernanţii, expor­ienți ai claselor supra­­puse exploatatoare, le cal­­cau în picioare. Sub semnul zilei de 1 Mai, muncitorimea a an­trenat massele populare în lupta pentru pace, îm­potriva războaielor impe­rialiste, în care familia Hohenzollern şi instrumen­tele lor încercau să ne antreneze. Sub semnul lui 1 Mai s'a luptat pentru împroprie­tărirea ţăranilor, pentru cele 3 opturi, pentru o viață mai bună. 1 Hai şi clasele exploatatoare Dacă întreg poporul aş­tepta cu nerăbdare și făcea intense pregătiri pentru a-l. L. Continuare în pag. 2-a Se studiază Reducerea tarifelor la electricitate,tramvai apă şi canal întreprinderile ieşene de electricitate, tramvai, apă, canal şi salubritate, au con­vocat un consiliu pentru a studia reducerea tarifelor la toate aceste servicii publice. Această măsură se ia în cadrul dispoziţiunilor de r­ftinire a vieții.^ Reconstrucția în Republica Populară Română Măsurile pentru ridicarea nivelului de traiu Pentru întâmpinarea zi­lei de 1 Mai, muncitori din Republica­ Populară Ro­mână şi-au întărit forţele pentru a produce cantităţi cât mai mari de mărfuri, pentru a­­ridica industria noastră. La cifrele impozante cu care aceştia au întâmpi­nat sărbătoarea Muncii, guvernul a răspuns prin­tr ’o măsură menită să mă­rească puterea de cum­părare a salariilor, să îm­bunătăţească viaţa oame­nilor muncii de la oraşe şi sate. S’au ieftenit preţurile în mod simţitor la produsele textile de largă întrebu­inţare, la transporturile de mărfuri pe C.F.R., ceea ce va duce la o ieftenire a tuturor mărfurilor de con­sum. Subliniem de asemeni ieftenirea specialităţilor farmaceutice, a săpunului, lucru care va contribui la îmbunătăţirea situaţiei sa­nitare. Acesta este darul gu­vernului pentru 1 Mai, da­rul făcut oamenilor mun­cii pentru ridicarea stan­dardului de viaţă care va duce tot­odată şi la ridi­carea nivelului cultural al poporului. Acesta, în timp ce în ţările capitaliste sub sem­nul „binefăcătorului" plan Marshall preţurile sunt în continuă creştere, grevele se ţin lanţ şi oamenii mun­cii devin ameninţaţi de foame în faţa prăpastiei care se deschide între sa­larii şi preţuri şi a pers­pectivelor şomajului. In Republica noastră însă, pe baza unei econo­mii planificate, un guvern care reprezintă voinţa ma­selor populare, puterea de cumpărare a salariilor creşte deschizând perspec­tive fericite muncitorilor noştri din uzine, ogoare sau birouri.­­ Darul guvernului pentru poporul nostru înseamnă o nouă biruinţă a maselor populare, un îndemn pen­tru noi biruinţe sub sem­nul lui 1 Mai în Republica Populară Română. IGNOTUS mss* Trăiască primul 1 Mai în Republica Populară Română Z­iua muncii şi­ a înfră­ţirii Internaţionale a tuturor celor ce mun­cesc cu brațul şi cu mintea, este astăzi sărbătoarea tut­uror popoarelor dornice de libertate, de pace, de o viaţă mai bună. In frunte cu vrednicul conducător,­­ clasa munci­toare, 1 Mai, ziua In care imunca se înfrăţeşte cu sărbătoarea, este primită anul acesta In statele care s’au scuturat de jugul ex­ploatării, într’un chip cu totul deosebit. Din Capitala prii noastre până tn cel j­n urmă cătun, tot ce e Cinstit, tot ce simte cu a­­devărat bucuria naşterii Irael Românii noi, a unei Vieţi noi a întâmpinat a-i castă zi cu muncă,cu rea­­izări. Peste tot elan, entuziasm, bucurie. In huruitul rauşi­­ttelor, pe Intinsele ogoare, la birouri, şcoli şi Univer­­s­rtăfi, In case şi pe străzi s­ au făcut pregătiri pentru primirea lui 1 Mai. Ziua muncii trebuie pri­mită într’un mod deosebit. 11Pentrucă oameni! muncii î n tară noastră știu că mcesc pentru el. De ziua aceasta întreg IOANA CĂPĂȚÂNĂ 1 1 Continuare în pag. 2­ a Textiliștii In frunte In vederea zilei de 1 Mai s’au provocat în­­treceri Intre industriile textile din localitate. Iată câteva cifre con­cludente din această în­trecere : fabrica Ţesătu­ra a fost în întrecere cu fabrica Victoria, •­­ Fabrica Ţesătura şi-a propus­­s­ă realizeze 136.620 m, şi a realizat 423.944 m. depăşind pro­ducţia cu 126 la sută. Fabrica Victoria, propus 72.450 m., realizat 84144 m. [Depăşit cu 116 la Sută.­ _ Ţesătura a câştigat întrecerea. Ţesătura mătasei st­­â­­nei : propus 12.256 m., realizat 12786, depăşit cu 104,3 la sută, în în­­trecere cu Hercotex) ; propus 11606 m., reali­zat 12003 m., depăşit cu 103 la sută. A câştigat întrecerea Ţesătura mătasei şi lâ­­nei. Hagotext propus 11000 realizat 14089, depăşit cu 121,4 la sută în în­trecere cu Româno-Elve­­ţiana care şi-a propus 11130 m. ţşi a realizat 11050. A câştigat întrecerea Hagotext.­­ De asemeni Filatura Textila, Filatura Victo­ria, Discotext, I. T. I., şi alte industrii s-au pro­vocat la întreceri mun­citoreşti pentru sărbă­torirea zilei de 1 Mai. In fruntea fabricilor textile se situează „Ţe­sătura“ urmată de „Vic­toria“.­ ­Ceferiştii au fost şi ei demni de ouste cu ocazia zilei de 1 Mai. Muncitorii de la Nicol­­a şi-au propus să realizeze 10 vagoane şi au realizat 12.­­ loc de 34176 ore nece­sare au întrebuinţat 32.771 ore depăşnd producţie cu 126 la sută. La vagoane, s’au realiz­a 30 vagoane de clasă şi 137 de marfă, în loc de 10.752 ore s'au întrebuinţat numi 7.200 ore, depăşindu-se producţie cu 149 la sută. S'au evidenţiat în muncă : Andrei P., Copcea I, Bâr­­ladeanu I., Pisniceru V., Li­­ovschi M., Stan St., Tabian M., Munteanu V., Tătaru C., Serban C., Budeanu C., Făl­ticineanu V., Nicolau V., Zornică Gh. şi Buznea E. La C.A.M. şi Uzina La C.A.M. muncitorii au realizat 48 milioane­ de ţigă­ri în loc de 35 milioane câte erau după plan în aceleaşi ore. La Uzină muncitorii au pus un vagon nou în circu­laţie, au reparat un motor Diesel în afară de plan şi s’au verificat 200 de insta­laţii, în plus. • • • • e e In afară de aceasta pre­tutindeni muncitorii şi-au ■V. iiiiiriffiiwwmiwMMiiijjMM luat angijimente de a ridica nivelul cultural, de a aduce îmbunătăţiri materiale (cre­­şe, cantine, cămine) pentru a putea astfel mări ran­damentul muncii lor. '4 / '"■ •• i ~~ Muncitori textilişti ev­denţiafi în activitatea de ridicare a product­ei până la 1 Mai s’au evidenţiat în mod ex­cepţional num­itorii . La fabrica Velia: To­­dic Aglaia şi Luca Maria, la fuhrica Viscotex , Tot­­der Ilie, Boian Adela, Chel­­man Iosif, Pascaru Ioana şi Z­iharia Maria. La a­­ceasta fabrica s’au lucrat 66 ore de muncă voluntară de către 33 oameni. La Tisă , Mătase şi L­orin s’au evidenţiat : Vas­u Aglaia şi Şailer Ana. 78 ore de muncă voluntara efectuate de 25 oameni. La Hercotext: Lupu Eugenia şi E­dulescu Gh. Munca volunt r : 25 oamenii 100 ore. Li H­co­­text evid­nţiaţi: Scutaru Profira şi Cioclu S. Muncă volunt la 22 oameni 44 ore. La Româno-Elveţiană : Rusu Ioana, la Davenbaum , Gh­­­rasim Maria, Forgiarin Matilda şi Onofrei Paras- S­. P. Continuare în pag. 2-a In Lunca Prutului, briga­dierii voluntari trăesc sub semnul muncii. Este preocu­parea principală, esenţială a tinerilor voluntari care din momentul in care au intrat pe şantier au inţeles că acti­vitatea lor grăbeşte recon­strucţia ţării. Duminică după­­masă când am ajuns cu Filarmonica Mol­dova pe şantier tocmai erau răsplătiţi cei care se eviden­­ţiaseră în muncă. Sosirea noastră primită cu un entuziasm tineresc a fost o meritată răsplată pentru artiştii ieşeni care înfruntând greutăţile drumului au Înţeles să vie să Împărtăşească cu arta lor pe cei care muncesc. O vizită pe şantier Însoţiţi de tânărul Nicolau Vasile din Galaţi am vizitat sectorul 9 central, sediul co­mandamentului. O instalaţie modernă me­nită să nu provoace nici o lipsă celor care muncesc.­ Dormitoare mari, spaţioase, aerate cu paturi curate, pa­voazate sărbătoresc. In fiecare dormitor o listă de eviden­ţiaţi. Dar ca să fii evidenţiat pe şantier nu trebue numai să munceşti, trebue să îmbini munca cu disciplina, cu con­duita morală. Iată o instalaţie modernă de băi, iată puţul de apă pentru care s’a mun­cit din greu. Birouri moderne, grădiniţe amenajate ingenios de către tinerii bri­gadieri. In bucătăria alimentată me­canic cu păcură, fierbe de zor două cazane mari din care ies aburi ispititori. Un bucătar impozant tronează cu o lingură enormă. „Este cel mai bun bucătari“ ne spune Nicolau. „Da !, răspunde bucătarul Ion Constantinescu, înainte am fost bucătar la ’’Athenée- Palace In București. Găteam pentru domni în frac mâncă­ruri curioase. Dar e mai bine sâ fierbi astăzi cartofi pentru cei în salopete care muncesc pentru reconstrucţia ţării!“ Munca in tabără nu este uşoară. Tinerii se s­pal­ă de dimineaţă pentru a-şi îndeplini norma de 3 m­eri rubî. 3 metri cubi de săpat, cărat, bătut şi digulf nu este o joacă. In cele 8 ore de m­incă, tinerii voluntari pun slavii apelor Prutului care inundă câmpul făcându-l impract cabil. Digul care se ridic­ă va lăsa în urma lui primur bun, roditor. Bâlfile sunt se­cate, iar cele mai mari des­tinate pescuitului.­­ „Ne-am luat angajamentul, ne spune tânărul muncitor Târnoveanu comandantul șan­tierului, să terminăm munca noastră înainte de termenul fixat, adică de 1 Noembrie. Iată și ieșenii Am recunoscut cu mult drag printre brigadieri pe cei 151 ieșeni voluntari. Ne-au înconjurat grăbindu-se si ne Şt. P. Continuare în pag. 2-a Sub semnul lui I Mai: Întreceri in producţie şi biruinţe muncitoreşti Textiliştii, ceferiştii şi toţi muncitorii ieşeni sărbătoresc cu noui realizări ziua muncii in R. P. F. Ziua de 1 Mai, marea sărbătoare a muncii a fost salutată de muncitorii de pretutindeni cu angajamente de întreceri în b­ancă cu angajamente de ridicare a producţiei. Ceferifiţ sau textilişti, funcţionari sau muncitori de orice fel şi-au întărit forţele pentru ridicarea producţiei. Astfel au înţeles muncitorii de astăzi să sărbăto­re­as­ca 1 mai ! Un concert în Lunca Prutului Viața pe şantier. Printre ieşeni. Muzică simfo­­nică și muzică populară. Muncitorii sporesc producţia în fabrici şi uzure

Next