Opinia, septembrie 1948 (Anul 40, nr. 592-617)

1948-09-01 / nr. 592

Vttrim­ pterăriilor latin­jriEirii" de Mina Enwh­atm (Ed. Cartea Rusa *­­Colecţia Literatura pentru toţi) Două povestiri pline de miez, din viata oamenilor sovietici. In Palm primă­­veria, autoarea, un emi­nent geolog, descrie viaţa de toate zile­le a unei fa­milii din Moscova, urmă­rind-o din tragicele şi măreţele zile ale războ­iului împotriva hitlerismu- lui, până în glorioasa pri­măvară a victoriei. Răz­boiul a răscolit din teme­lii viaţa paşnică şi fericită a maiorului Serghievici şi a familiei sale. Pe front, maiorul apără cu vitejie­­ pământul patriei şi bunui- i rile dragi întregului po­­f­per. Acasă, soţia sa, Po­lina, simte, trezindu-se in m o conştiinţă nouă; în ea creşte o dragoste peru­­m toţi cei ce-şi primej p­ânesc viaţa în crâncena luptă, solidaritatea cu toţi cei ce muncesc, aşteaptă şi cred. Asemenea milioanelor de femei sovietice» tânăra şi frumoasa Patria în­fruntă cu eroism lipsuri şi spaime; munceşte din greu la fabrică şi face eforturi supraomeneşti pen­tru a apăra viaţa şi sănât­isim copiilor eî, in toate• aceste lungi şi chinuitoare primăveri, elanul ei e sus• finit de devotamentul unui prieten şi de amintirea tatălui ei, căzut la înce­putul războiului în timp a încerca să salveze un tren cu răniţi. Zilele şi I­mpile de primejdie şi t­egrelele privaţiuni indurate apropie şi mai mult între ei pe locuitorii Moscovei, mUdanzănd­u-i in apriga rezistenţă împotriva duş­manului comun, însorite de Zile a­le primăverii 1945 aduc moscoviţior marea bucurie a victoriei. Familia Poliţiei­ îşi reia viaţa paşnică şi fericită, şi mai bogată în dragoste­­ şi înţelegere decât în l­i­mit. Ca­rtea aceasta, a cărei editare este meritul edi­turii „Cartea Rusă“ ne zugrăvește astfel în cu­lori vit. un exemplu de cultivare a sentimentului de datorie până la cele mai înalte culmi. In a­­cesta constă marea ei valoare educativă. Muncitori» proprietari «t® automobile,­­ motociclete, biciclete La uzina „Răsăritul Roşu»' «lui Lening-f » există un ga­raj special pentru maşinile şi motocicletele muncitorilor cari vin cu ele la lucru. In fiecare dimineaţă mutrei­­orul stahapovist, meşterul Anatolii Iţopâlţev, îşi lasă acu maşina sa s »Mese vi­ci“. Kogâlţev este uo meşter care posedă o ca­lificare superioară, el câştigă câteva mii de ruble pe luna, 4b luna iulie, el a câştigat mai ».•*u!t de 4000 ruble. e p­i pi I li *M®“ „Contemporanul * Săptămânal politic-social, cultural Nr. 100 „Contemporanul1“ săptă­mânalul politic, sock! și cul­tural de înaltă ținută, al că­rui rol în propagarea ideo­logiei marxiste, în rândul masselor intelectuale este a­­tât de important, aduce în acest număr un material bo­gat f! variat. # Dl Ion Vifner în articolul initituteî „Scutierii spirituali ai imperialismului“ își p­o­­pula sa stabilească carac­teristicile filosof­iei Ideai­ste contemporane. Pornind de la constatarea că filosofia Idea­listă a servit totdeauna cla­sele exploatatoare în deca­denţă. Iar cea materialistă, clasele ascendente, dr. Viţ­i­ ar găseşte prima caracte­ristică a idealismului din e­­poca imperial sta în depăr­tarea lui nu numai faţă de realitate ci şi de raţiune. Consecinţa firească a ch­castul fa­t este încercarea de a rezolva problemale ri­dicate de teoria cunoaşterii prin problemele aşa zisei ontologii. O altă trăsătură funda­mentală a ideal­smului con­temporan est® căutarea u­­nei căi de miloc care să perm­it situarea filosofiei deasupra idealismului şi ma­terialismului. Denunţând falsitatea unui asemenea teorii şi scopu­rile pe care I© serveşte, pa baza citatelor d­e Lenin şi Stalin, dl. V.tner trece la a­­naliza filosofiilor idealiste contemporane, d® unde scoate cea de a treia ca­­racterisf că­­ faptul că ser­vesc conştient forte!® im* parialisi®.* D. Ovid S. Grobm.i!niceanu I continuând studiul d-sale privitor la factura romanului modern, arată că reuşita construcţiei unui roman de­pinde de cunoaşterea luptei ce se dă între clasele unei societăţi şi că analizele psi­hologa suplimentare nu pre­zintă nici un interes. Din păcate, de această dată, V. Ovid Crohmălni­­ceanu nu-şi susţine opinii­e cu o serie întreagă, de exemplificări aşa cum a fă­cut în articole la precedente. « In acest număr se afla ultima parte a discuţiilor ce au avut loc la Academia de Şti­nţe sociala de p® lângă CC al PC (b) dl US pre­tor la sarcine de esteticii sovietice. Aceste sarcini au fost concretizate în : 1) Lupta împotriva artei decadente burghez® şi a este­­cii burgheze, împotrva formalismului şi nature­lis­mului, împotriva râm­a­nelor ideolog­ii şi esteticii bur­gheza în literatura şi arta sovietică, împotriva apre­­cierilor burghezo - liberala, a cosmopolitismului, a înge­nuncherii faţa d© Occident, împotriva oblct­vismu ui şi lipsei Spiritu­ui de port­­ în lucrările criticilor sovietici. 2) Prelucrarea următoa­relor probleme : moşten­iea clasică şi arta sovietică. 1- dealitaie© Şi partinitatea ar­tei sovistice, realismul so­cialişti ca metodă a artei sovietice, baza gnoseolog­că a realismului socialist, pro­blema muncii în opera de artă sovietică, despre popu­laritatea artei, despre ra­­portur­ie dintre naţional şi internaţonal în arta sovie­tică, despre educarea pa­­triotismului sovietic ca sar­­cină centrală a artei noas­tre şi, în sfârşit, despre po­pularitatea adei soviete© în legătură în saocrob­ia cu patriotismul sovietic. * Un Interes deosebit pre­zintă și articolul d-lui Jean M.lhuu,re­dactorul responsabil al revistei „Arts de France", despre „Când ţipe desvoltării artei franceze". în acest articol se arată că artiştii din Uniunea Artelor Plastice lucrează în colectiv la oroarea comune­or munci­toreşti, a atelierelor etc... Rezultatele au depăşit aş­teptările : artiştii şi-au ridi­cat nivelul ide­o­lgic şi s’au­­ purtat de arta decadentă, interesul muncitorilor pentru artă a crescut, iar sprij­nul acordat p­astrilor progresişti de către aceştia este foarte mare.* Trebue citit de asemeni ar­ticolul d-lui Victor Adrian în care se arată consecinţele dezastruoase ale literatur­i pentru copii şi tineret din occident. Juste aprecierile pe care d. M­iuit Neamţu te face des­pre revista „Studentul Ro­mân" şi recenzia d-lui Valen­tin Si­veste despre volumul de poeme al lui Victor Tul­bure „Vioara Roşie", „ Articolele politic®, doea­­imntot© şi serioase. Notei®, polemicele vi»» Informaţia bogată. Lipseşte însă cu deS^vârş re bele­tristica românească şi pro­bleme teatral®. o*** Femeia - cetăţean şi luptător tDmf’nsars dis pagina Î4s] menţinute într’o totală sta­re de înapoiere, femeile reprezentau doar o can­titate neglijabila ale cărei datorii erau numai acelea de a face copii şi a diri­gui treburile gospodăreşti. Pentru prima oara în luns, Revoluţia Socialistă din Octombrie a dovedit netemeinicia şi neadevă­­rul tuturor teoriilor bur­gheze care făceau tapaj în jurul unei aşa zise in­capacităţi sau inferiorităţi a femeii. Odată cu eliberarea pro­letariatului şi a tuturor celor exploataţi, Marea Revoluţie din Octombrie a adus descătuşarea femeii. Pentru prima oara, în Uniunea Sovietică au fost lichidate toate barierele care îngrădeau posibilită­ţile de afirmare a femei­lor. In 1918 Lenin arată că, revoluţia bolşevică, sovietică, taie atât de adânc rădăci­nile asupririi şi inegalităţii femeii, cum nu a îndrăznit s-o facă nici un partid şi nici o revoluţie din lumea. Societatea sovietică con­­stitue un strălucit exem­plu în faţa întregii ome­­niri de uriaşele posibilităţi ce se deschid femeilor prin eliberarea lor de sub jugul exploat­ării. Transformările politice­­sociale şi economice pe­trecute în ultimul timp în ţara noastră ca o urmare directă a luptei proletaria­tului împotriva robiei ca­pitaliste, au deter­n­nat o schimbare radicală in si­tuaţia femeii. Implicind lupta lor pen­tru libertate şi egalitate de lupta grea şi trarză a întregului proletariat pen­tru instaurarea unei noi orânduiri sociale, femeile şi-au cucerit locul pe care-l iner­gă în societate. Pentru prima oară în ţara noastră, Constituţia R.P.R. consfinţeşte egali­tatea de drepturi şi obli­gaţii pentru femei, garan­tând în ac­elaş timp un re­gim de protecţie a mamei şi copilului. Regimul de democraţie populară a creiat posibili­tăţi materiale care au per­mis femeilor să-şi mani­feste toată capacitatea şi toate talentele lor fie pe plan economic, fie politic, social sau cultural. In ţara noastră, astăzi, femeile îşi dovedesc din ce în ce mai mult conş­tiinţa şi maturitatea lor politică. Femeile au ştiut să­­a­­precieze din plin aceast­ă politică dusă de clasa mun­citoare în frunte cu Parti­dul ei. Şi Rezoluţia Plenarei Il-a a C. C. scoate în evi­denţă faptul că acestei juste politici se datoreşte activa participare a ma­­sselor de femei în campa­nia alegerilor. Femeile, în special cele încadrate în U.F.D.R. au luptat şi luptă cot la cot cu bărbaţii pentru conso­lidarea regimului de­ demo­craţie populară pentru des­fiinţarea oricărei exploa­tări şi umiliri. Justificând din plin în­crederea şi egalitatea de drepturi de care astăzi se bucură, numeroase femei se afirmă în producţie ca fruntaşe a muncii, dând dovadă de putere de muncă, de voinţă şi pricepere. Şi ultimul exemplu şi cel mai elocvent în acest sens ni-l oferă Elena Posturache prima femeie mecanic ce re conduce motorul de ex­plozie „Diesel" di 2800 H. P. „Sunt un revoluţionar de profesie !“ (Urmare din pag. 1-a) care anume caracter al unei piafîre sau al unui animal a fost deter­minat în întregime, d® ereditate sau de mediul înconjurător. Productivitatea, pe hectar, a agriculturii britanice este mare, dar părerea mea este că ar putea fi sporită cu­­mult. Acest lucru nu se va mai putea insă rea­l­zi decât după ce vom studia acţiunea ambinată a mediului şi ere­dităţii şi după ce vom afla care rasă de vaci se potri­veşte mai bine cu o anumită păşune şi care este cea raii potrivită calitate de păşune pentru o anume rasă de vaci şi, la sfârşit, după ce le vom fi ameliorat pe amândouă. Această problemă nu poate fi rezolvată de agricultorul individual. Şi mai puţin încă, poate fi rezolvată de către Ministerul Agriculturii, ai că­ror funcţionari sunt. In pri­mul rând, specialităţi In lu­crări administrative şi foarte puţini dintre ei au arat vreo­dată o brazdă, au smuls o vacă, au făcut vreo analiză a solului sau au condus ex­perienţe în domeniul avicul­­turii. Problema va putea fi re­zolvată numai printr -o plani­ficare, dar o planificare fă­cută cu ajutorul femeilor şi bărbaţi­or care şi-au petrecut mulţi­ ani de zile ca agricul­tori. De fapt, ea nu poate fi rezo­rdtă decât în cadrul So­cialismului. Apoi, m-am ocupat şi de lucrări în domeniul sănătăţii muncitorilor industria­l. Dar asemenea cercetări nu pot da roade decât atunci când se desfăşoară in condiţii favo­rabile. In situaţia de azi, un om de ştiinţă care se ocupă cu asemenea problemă este bă­­nuit fie de patron, că vrea să provoace tulburări in rân­durile muncitorilor, fie de a­­ceştia, care cred că el vrea sa ie mărească randamentul fără a le procura sporirea de salarii corespunzătoare. Condiţiile din Uniunea So­vietică sunt mult mai favo­rabile pentru cercetări din a­­cest domeniu, căci acele sin­dicate nu mai sunt organe de luptă de clasă ci se ocupă in bună parte de bunul mers al industriei. Astfel, aseme­nea lucrări ştiinţifice vor fa­voriza, pe de o parte, mai mult societăţile socialiste de­cât pe cele capitaliste, iar pe de altă parte, vor câştiga pentru cauza socialismului pe toţi acei care îşi vor da seama că ele nu pot fi aplicate sub regimul capitalist. Cu toate ac­stea, calitatea mea de revo­lţion­ar profe­sionist ar fi fost mult mai accentuată dacă m'aş îi ocu­pat de fizică, th­eie sau in­ginerie, deşi într’o asemenea activitate aş fi putut câştiga de cinci ori mai mu­t decât acum şi aş fi putut identifica interesele mele cu cele ale clasei exploatatoare. Sau aş fi putut lucra in slujba uneia din marile in­­dustrii chimice şi aş fi putut descoperi metode noui cu a­­jutorul carora patronii mei ar fi reuşit să înfometeze pe concurenţii lor mai mărunţi. In felul acesta aş fi împins capitalismul către stadiul său cel mai înaintat, şi în acelaş timp, cel mai nestabil, stadiul monopolismului. Noi speram că vom reuşi si ducem ţările noastre pe calea socialismului fără văr­sări de sânge. Dacă acest lucru nu va fi posibil din cauza că o mino­ritate se va opune, prin forţă, majorităţii, vrem sa înfăptuim socialismul cu minimum de sacrificiu posibil. Dar nu noi credem o situ­aţie revoluţionara. Şi cum lucrările mele s’au adus In această direcţie un aport comparabil cu cel al unora dintre colegii mei mă tem că nu pot aspira la titl­­ul onorabil de revoluţionar profesionist. î Cuplajul din primar G ds Duminica comportă unele re­­veniri, pe care ne perm­tem a le face in rândurile care ur­­mează: „Pentru acest steag luptă C. S. Armata Iaşi".«. Aceasta este inscripţia de pe stâlpul înfipt fpe marginea terenului de joc, deasupra căruia străjuia un majestuos steag, care îâ fârî în bătaia vântului şi care dodea nă­dejdi şi încredere merituoasei ec h pe a militari­or din Iaşi.­­ Armata Iaşi a obţiut o victune concludentă la dauna Hârti­­ i din Piatra Neamţ, — fara nici un drept de apel— în ciud faptului că aceasta din urmă a condus cu 1—0­­n general, jocul dintre cele două ei­hi­pe a fost submedio­cru, in ceea ce priveşte cal - Pitea tectonică — In adevăr, partida a avut mai mult ca­rat­­erul unei lupte acerb?. Din această luptă a ieşit Invinga'.or unsprezeceie Arma* tei, care ştiind a specula c­­c-z de multiple de goal, a În­scris de cinci ori. Am reţinut verva şi forma bună a lui Di­a­co­ne­sc­u, care a muncit enorm, tind pe tot ierb­ul şi servind înaintarea cu baloane trimise direct la destinaţie. Deasemeni am remarcat jocul intengent al interului stâng Bieşu, intervenţiile o­­pormne ale goi -kceperului Co­jocaru s.­m ritucisa com­­norc­ire a ini Rub s. Arbisra­­j­ ii d-lui A­exa P.­­StuteavaA acceptabil. C.F.R. issi o «cîn­pă «ar« a ex »me­nni da maturitate Mat. Imi! dintre C. F. R. si Creditul Comanesti a avut doua perioade discnete, dia­metral opuse ca desfăşurare. Primele 30 minute de joc a însemnat pur şi simplu o do­­minire categorica a oaspe›­i or, în timp­ ce ceferiştii ti­moraţi şi desorientaţi ss.nu a­­păr­a cu disperare, destul de slab, însă. Unsprezece de ceferist, cu p­umb în picioare nu se ză­rea pe teren. D­scoperiţi în faţa unui adversar care por­nise vijelios, ceferiştii au ştiut însă ca în cea­sul al XX-lea să remont­e, puternic, să ia frânele josu­lui pe cont propriu şi sâ-şi însuşească victoria, la capă­tul unei lupte epuizante, pre­sărată cu nenumărate­­bruta­lităţi, pe care le reprobăm energic. CFR-ul remofkteacă... După consumarea primelor 1800 secunde de joc, CFR şi fi regăsit cadenţa, compar­timentele au început să func­­ţoneze din ce în ce mai ier­git şi mai bine, în timp ce Creditul Comăneeşti dădea semne progresive de slăbi­ciune. Aceasta este dealtfel o caracteristică a echipelor care nu poseda­ rutina jocurilor di­­vizionare, cum e în cazul nostru Creditul Comaneşti. Acesta a pornit rapid, a sto­cat în trombă şi­ a asigurat un avantaj de două goaluri, dar a slăbit alura, datorită evident condiţiei fizice, per­­miţând astfel CFR-ului să-şi adjudece o victorie pe care o merita, după aspectul celui de-al doilea mi­temps. Brutalităţi repraşaaive Victoria feroviarilor a fost însă umbrită de acele bruta­­litâţi şi foul­tu­ri care nu-şi mex­­liplicau rostul, brutalităţi co­mise de Savin şi Tens, doi jucători buni, îopsitori gru­pării» care au avut şansa de a întâlni un arbitru prea pu­ţin autoritar ce nu a sanc­­ţionat mai drastic excesele de duritate. Despra uitspre­­sacela ceferist In altă ordine de idei, tre­­bue să semnalam jocul slab al lui Costaş, care a primit un goal gratuit, ce i-a trecut printre degete«. Printre cei care s’au re­marcat, citam­­ Drum­ea (har­nic),Teni, (care dacă­­ar a­­bandona unităţile ar fi un jucător bun), Swin (căreia îi imputam aceiaşi vină), Vechiu şi B­rsm (figurant cu prima reprez3, pentru ca în cea de-a doua să fie cre­atorul celor mai inimoase acţiuni). Din echipa oaspeţilor s’au detaşat: haidăş» extremi dreaptă, un băeţandru de I? ani care a fost revelafia par­tidei, Bogdan, fost la ]Uâ Petroşani şi în urmă la Da­­nubiana—Roman şî In mici măsură. Coif­eseu, fost % Carmen, Juventus şi in tre* cut d­e zon la Hârtia F* Neamţ, Di. 'Măzăreanu (Boto-1 şanij a arbitrat» cu scăpări' 1. Sport C.F. R. laşi a dat examenul de maturitate, devenind o puternică echipă de luptă Armata laşi» un team cu perspective Reveniri pe marginea cupialuissi de Duminică , $1 despr« oasj»d|i Sportul ia sate Z iele trecute s’a disputat pe terenul comunei Curse#* din județul Vaslui» un matcl de football intre echipa lo­cală și echipa comunei Ivi­­nești. A asistat im public nu­meros format în major­itate din săteni, care, au Inceput să aprecieze tot nul mult ** semenea manifestări sportivi Ma tehul s’a terminat In în­­voirea gazdelor, cu scorrl de 2-0 (2-0). Lupta împotriva­ ignoranţei (Urmare din pag. I-a­ războit ca şi hoardele pri­nt­­­re, ba în slujba uciderii forte cuce­ririle ştiinţei şi ale,,tehnice­ moderne. Ne-am ucis, cu metodă şi rafinament. Cup­toarele „specialiştilor“ din Germania, sunt o dovadă. Nu ştiu dacă s-a între­bat cineva cum a fost cu putinţă ca miioane de luptători fanatizaţi de ideile unui monstru pe ca pe o zeitate, să se năpustească asupra u­­nor popoare paşnice şi muncito­are. Erezia rasistă, ura, fascismul in general cu toile speciile lui nu s’ar fi putut­­desvolta, nu ar fi dus la cumplitele mă­celuri şi distrugeri, dacă lupta­­ ar fi fost­­câştigată. Lumea era însă în cea mai mare parte înghiţită de imperia­lismul monstruo şi anarhic. Tehnica avansate, ade­vărurile ştiinţific, cultura progresista, constituiau mo­tive de îngrijorare pentru stapân­orii şi exploatatorii popoarelor. Totul trebuia falsificat, adevărul trebuia mistificat, ştiinţa ambalată în învelişuri mistice, omul prezentat ca jucărie în mâna unui „destin“. Cu orice preţ popoarele nu trebuiau să afle cauza răz­­boaelor. Diversiunile cons­tituiau un instrument de care s’a uzat din plin. Ig­noranţi, misticismul, fana­­tismul, superstiţia, erau a­liatate de prima mână celor câtorva mari concep» nuri şi uniuni mopopo­se care disputau împărţirea bogăţiilor lumii, făcând abst tract­e de mizeria şî vo­inţa maselor. Popoarele deşteptate as­­tăzi la o viaţă nouă. In­telectualitatea descălup^ de barierele turnului d» f Ideş, savanţii ieşiţi dia izolare şi indiferenţi st» pornit astăzi lupta împo* triva ignoranţei. La Wor­t claw, în Polonia, uni* s’au adunat în congres i®* telectualii progresişti din întreaga lume, !,ya Ehre»* burg a declarat: BVo» câştiga lupta împotriva ,ig»­noranţei ; popoarele sufli cu noi cum ele altfel sufii şi toţi oamenii cu­ judecată*^ „Cred că acum cii tur* burghezi nu mai există. Există numai barbarie bus« gh­eza“. Barbaria aceasS» burgheză a­ dus la crimeH din cursul ultimului râzi* boiu, pe care primitivii nu ar fi fost în stare .să 1* săvârșească. Pe atunci art și ipocrizia nu se nascusei Acestea au apărut oda.il eu exploatarea și au ajw» la apogeu când exploit®* ria a ajuns la apogeu, £­ ©* aceea adresându-s'î deli­­gaţ'lor americani ia co«s* gres, 1 ya Ehrenburg .* preciz­at: „Spuneţi compa­trioţi ar voştri că arânt America lui Thomas , Mundt, dar iubim Aamer­­ica lui Roswelt şi Wilhace, America poporului ameri­can“. America lui Thomas şi Mundt este America ex­ploatatorilor a ipocr­izii ei şi a cinismului, locul de pornire a „barbariei bur­gheze“ care a otrăvit şi a deformat sufleteşte un po­por. Luptând împotriva ig­noranţei şi a fanatismului omenirea îşi făureşte­­ o viaţă nouă. (,Dav­y Worker" Londra). utili­popiNir a»»—»»»»» Vânzători de ziare Se angajează In condiţiuni avantajoase

Next