Opinia, septembrie 1948 (Anul 40, nr. 592-617)

1948-09-01 / nr. 592

Vttrim pterăriilor latinjriEirii" de Mina Enwhatm (Ed. Cartea Rusa *Colecţia Literatura pentru toţi) Două povestiri pline de miez, din viata oamenilor sovietici. In Palm primăveria, autoarea, un eminent geolog, descrie viaţa de toate zilele a unei familii din Moscova, urmărind-o din tragicele şi măreţele zile ale războiului împotriva hitlerismu- lui, până în glorioasa primăvară a victoriei. Războiul a răscolit din temelii viaţa paşnică şi fericită a maiorului Serghievici şi a familiei sale. Pe front, maiorul apără cu vitejie pământul patriei şi bunui- i rile dragi întregului pofper. Acasă, soţia sa, Polina, simte, trezindu-se in m o conştiinţă nouă; în ea creşte o dragoste perum toţi cei ce-şi primej pânesc viaţa în crâncena luptă, solidaritatea cu toţi cei ce muncesc, aşteaptă şi cred. Asemenea milioanelor de femei sovietice» tânăra şi frumoasa Patria înfruntă cu eroism lipsuri şi spaime; munceşte din greu la fabrică şi face eforturi supraomeneşti pentru a apăra viaţa şi sănâtisim copiilor eî, in toate• aceste lungi şi chinuitoare primăveri, elanul ei e sus• finit de devotamentul unui prieten şi de amintirea tatălui ei, căzut la începutul războiului în timp a încerca să salveze un tren cu răniţi. Zilele şi Impile de primejdie şi tegrelele privaţiuni indurate apropie şi mai mult între ei pe locuitorii Moscovei, mUdanzăndu-i in apriga rezistenţă împotriva duşmanului comun, însorite de Zile ale primăverii 1945 aduc moscoviţior marea bucurie a victoriei. Familia Poliţiei îşi reia viaţa paşnică şi fericită, şi mai bogată în dragoste şi înţelegere decât în limit. Cartea aceasta, a cărei editare este meritul editurii „Cartea Rusă“ ne zugrăvește astfel în culori vit. un exemplu de cultivare a sentimentului de datorie până la cele mai înalte culmi. In acesta constă marea ei valoare educativă. Muncitori» proprietari «t® automobile, motociclete, biciclete La uzina „Răsăritul Roşu»' «lui Lening-f » există un garaj special pentru maşinile şi motocicletele muncitorilor cari vin cu ele la lucru. In fiecare dimineaţă mutreiorul stahapovist, meşterul Anatolii Iţopâlţev, îşi lasă acu maşina sa s »Mese vici“. Kogâlţev este uo meşter care posedă o calificare superioară, el câştigă câteva mii de ruble pe luna, 4b luna iulie, el a câştigat mai ».•*u!t de 4000 ruble. e pi pi I li *M®“ „Contemporanul * Săptămânal politic-social, cultural Nr. 100 „Contemporanul1“ săptămânalul politic, sock! și cultural de înaltă ținută, al cărui rol în propagarea ideologiei marxiste, în rândul masselor intelectuale este atât de important, aduce în acest număr un material bogat f! variat. # Dl Ion Vifner în articolul initituteî „Scutierii spirituali ai imperialismului“ își popula sa stabilească caracteristicile filosofiei Ideaiste contemporane. Pornind de la constatarea că filosofia Idealistă a servit totdeauna clasele exploatatoare în decadenţă. Iar cea materialistă, clasele ascendente, dr. Viţi ar găseşte prima caracteristică a idealismului din epoca imperial sta în depărtarea lui nu numai faţă de realitate ci şi de raţiune. Consecinţa firească a chcastul fat este încercarea de a rezolva problemale ridicate de teoria cunoaşterii prin problemele aşa zisei ontologii. O altă trăsătură fundamentală a idealsmului contemporan est® căutarea unei căi de miloc care să permit situarea filosofiei deasupra idealismului şi materialismului. Denunţând falsitatea unui asemenea teorii şi scopurile pe care I© serveşte, pa baza citatelor de Lenin şi Stalin, dl. V.tner trece la analiza filosofiilor idealiste contemporane, d® unde scoate cea de a treia caracterisf că faptul că servesc conştient forte!® im* parialisi®.* D. Ovid S. Grobm.i!niceanu I continuând studiul d-sale privitor la factura romanului modern, arată că reuşita construcţiei unui roman depinde de cunoaşterea luptei ce se dă între clasele unei societăţi şi că analizele psihologa suplimentare nu prezintă nici un interes. Din păcate, de această dată, V. Ovid Crohmălniceanu nu-şi susţine opiniie cu o serie întreagă, de exemplificări aşa cum a făcut în articole la precedente. « In acest număr se afla ultima parte a discuţiilor ce au avut loc la Academia de Ştinţe sociala de p® lângă CC al PC (b) dl US pretor la sarcine de esteticii sovietice. Aceste sarcini au fost concretizate în : 1) Lupta împotriva artei decadente burghez® şi a estecii burgheze, împotrva formalismului şi naturelismului, împotriva râmanelor ideologii şi esteticii burgheza în literatura şi arta sovietică, împotriva aprecierilor burghezo - liberala, a cosmopolitismului, a îngenuncherii faţa d© Occident, împotriva oblctvismu ui şi lipsei Spirituui de port în lucrările criticilor sovietici. 2) Prelucrarea următoarelor probleme : moşteniea clasică şi arta sovietică. 1- dealitaie© Şi partinitatea artei sovistice, realismul socialişti ca metodă a artei sovietice, baza gnoseologcă a realismului socialist, problema muncii în opera de artă sovietică, despre popularitatea artei, despre raporturie dintre naţional şi internaţonal în arta sovietică, despre educarea patriotismului sovietic ca sarcină centrală a artei noastre şi, în sfârşit, despre popularitatea adei soviete© în legătură în saocrobia cu patriotismul sovietic. * Un Interes deosebit prezintă și articolul d-lui Jean M.lhuu,redactorul responsabil al revistei „Arts de France", despre „Când ţipe desvoltării artei franceze". în acest articol se arată că artiştii din Uniunea Artelor Plastice lucrează în colectiv la oroarea comuneor muncitoreşti, a atelierelor etc... Rezultatele au depăşit aşteptările : artiştii şi-au ridicat nivelul ideolgic şi s’au purtat de arta decadentă, interesul muncitorilor pentru artă a crescut, iar sprijnul acordat pastrilor progresişti de către aceştia este foarte mare.* Trebue citit de asemeni articolul d-lui Victor Adrian în care se arată consecinţele dezastruoase ale literaturi pentru copii şi tineret din occident. Juste aprecierile pe care d. Miuit Neamţu te face despre revista „Studentul Român" şi recenzia d-lui Valentin Siveste despre volumul de poeme al lui Victor Tulbure „Vioara Roşie", „ Articolele politic®, doeaimntot© şi serioase. Notei®, polemicele vi»» Informaţia bogată. Lipseşte însă cu deS^vârş re beletristica românească şi probleme teatral®. o*** Femeia - cetăţean şi luptător tDmf’nsars dis pagina Î4s] menţinute într’o totală stare de înapoiere, femeile reprezentau doar o cantitate neglijabila ale cărei datorii erau numai acelea de a face copii şi a dirigui treburile gospodăreşti. Pentru prima oara în luns, Revoluţia Socialistă din Octombrie a dovedit netemeinicia şi neadevărul tuturor teoriilor burgheze care făceau tapaj în jurul unei aşa zise incapacităţi sau inferiorităţi a femeii. Odată cu eliberarea proletariatului şi a tuturor celor exploataţi, Marea Revoluţie din Octombrie a adus descătuşarea femeii. Pentru prima oara, în Uniunea Sovietică au fost lichidate toate barierele care îngrădeau posibilităţile de afirmare a femeilor. In 1918 Lenin arată că, revoluţia bolşevică, sovietică, taie atât de adânc rădăcinile asupririi şi inegalităţii femeii, cum nu a îndrăznit s-o facă nici un partid şi nici o revoluţie din lumea. Societatea sovietică constitue un strălucit exemplu în faţa întregii omeniri de uriaşele posibilităţi ce se deschid femeilor prin eliberarea lor de sub jugul exploatării. Transformările politicesociale şi economice petrecute în ultimul timp în ţara noastră ca o urmare directă a luptei proletariatului împotriva robiei capitaliste, au deternnat o schimbare radicală in situaţia femeii. Implicind lupta lor pentru libertate şi egalitate de lupta grea şi trarză a întregului proletariat pentru instaurarea unei noi orânduiri sociale, femeile şi-au cucerit locul pe care-l inergă în societate. Pentru prima oară în ţara noastră, Constituţia R.P.R. consfinţeşte egalitatea de drepturi şi obligaţii pentru femei, garantând în acelaş timp un regim de protecţie a mamei şi copilului. Regimul de democraţie populară a creiat posibilităţi materiale care au permis femeilor să-şi manifeste toată capacitatea şi toate talentele lor fie pe plan economic, fie politic, social sau cultural. In ţara noastră, astăzi, femeile îşi dovedesc din ce în ce mai mult conştiinţa şi maturitatea lor politică. Femeile au ştiut săaprecieze din plin această politică dusă de clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei. Şi Rezoluţia Plenarei Il-a a C. C. scoate în evidenţă faptul că acestei juste politici se datoreşte activa participare a masselor de femei în campania alegerilor. Femeile, în special cele încadrate în U.F.D.R. au luptat şi luptă cot la cot cu bărbaţii pentru consolidarea regimului de democraţie populară pentru desfiinţarea oricărei exploatări şi umiliri. Justificând din plin încrederea şi egalitatea de drepturi de care astăzi se bucură, numeroase femei se afirmă în producţie ca fruntaşe a muncii, dând dovadă de putere de muncă, de voinţă şi pricepere. Şi ultimul exemplu şi cel mai elocvent în acest sens ni-l oferă Elena Posturache prima femeie mecanic ce re conduce motorul de explozie „Diesel" di 2800 H. P. „Sunt un revoluţionar de profesie !“ (Urmare din pag. 1-a) care anume caracter al unei piafîre sau al unui animal a fost determinat în întregime, d® ereditate sau de mediul înconjurător. Productivitatea, pe hectar, a agriculturii britanice este mare, dar părerea mea este că ar putea fi sporită cumult. Acest lucru nu se va mai putea insă realzi decât după ce vom studia acţiunea ambinată a mediului şi eredităţii şi după ce vom afla care rasă de vaci se potriveşte mai bine cu o anumită păşune şi care este cea raii potrivită calitate de păşune pentru o anume rasă de vaci şi, la sfârşit, după ce le vom fi ameliorat pe amândouă. Această problemă nu poate fi rezolvată de agricultorul individual. Şi mai puţin încă, poate fi rezolvată de către Ministerul Agriculturii, ai căror funcţionari sunt. In primul rând, specialităţi In lucrări administrative şi foarte puţini dintre ei au arat vreodată o brazdă, au smuls o vacă, au făcut vreo analiză a solului sau au condus experienţe în domeniul aviculturii. Problema va putea fi rezolvată numai printr -o planificare, dar o planificare făcută cu ajutorul femeilor şi bărbaţior care şi-au petrecut mulţi ani de zile ca agricultori. De fapt, ea nu poate fi rezordtă decât în cadrul Socialismului. Apoi, m-am ocupat şi de lucrări în domeniul sănătăţii muncitorilor industrial. Dar asemenea cercetări nu pot da roade decât atunci când se desfăşoară in condiţii favorabile. In situaţia de azi, un om de ştiinţă care se ocupă cu asemenea problemă este bănuit fie de patron, că vrea să provoace tulburări in rândurile muncitorilor, fie de aceştia, care cred că el vrea sa ie mărească randamentul fără a le procura sporirea de salarii corespunzătoare. Condiţiile din Uniunea Sovietică sunt mult mai favorabile pentru cercetări din acest domeniu, căci acele sindicate nu mai sunt organe de luptă de clasă ci se ocupă in bună parte de bunul mers al industriei. Astfel, asemenea lucrări ştiinţifice vor favoriza, pe de o parte, mai mult societăţile socialiste decât pe cele capitaliste, iar pe de altă parte, vor câştiga pentru cauza socialismului pe toţi acei care îşi vor da seama că ele nu pot fi aplicate sub regimul capitalist. Cu toate acstea, calitatea mea de revolţionar profesionist ar fi fost mult mai accentuată dacă m'aş îi ocupat de fizică, theie sau inginerie, deşi într’o asemenea activitate aş fi putut câştiga de cinci ori mai mut decât acum şi aş fi putut identifica interesele mele cu cele ale clasei exploatatoare. Sau aş fi putut lucra in slujba uneia din marile industrii chimice şi aş fi putut descoperi metode noui cu ajutorul carora patronii mei ar fi reuşit să înfometeze pe concurenţii lor mai mărunţi. In felul acesta aş fi împins capitalismul către stadiul său cel mai înaintat, şi în acelaş timp, cel mai nestabil, stadiul monopolismului. Noi speram că vom reuşi si ducem ţările noastre pe calea socialismului fără vărsări de sânge. Dacă acest lucru nu va fi posibil din cauza că o minoritate se va opune, prin forţă, majorităţii, vrem sa înfăptuim socialismul cu minimum de sacrificiu posibil. Dar nu noi credem o situaţie revoluţionara. Şi cum lucrările mele s’au adus In această direcţie un aport comparabil cu cel al unora dintre colegii mei mă tem că nu pot aspira la titlul onorabil de revoluţionar profesionist. î Cuplajul din primar G ds Duminica comportă unele reveniri, pe care ne permtem a le face in rândurile care urmează: „Pentru acest steag luptă C. S. Armata Iaşi".«. Aceasta este inscripţia de pe stâlpul înfipt fpe marginea terenului de joc, deasupra căruia străjuia un majestuos steag, care îâ fârî în bătaia vântului şi care dodea nădejdi şi încredere merituoasei ec h pe a militarior din Iaşi. Armata Iaşi a obţiut o victune concludentă la dauna Hârti i din Piatra Neamţ, — fara nici un drept de apel— în ciud faptului că aceasta din urmă a condus cu 1—0n general, jocul dintre cele două eihipe a fost submediocru, in ceea ce priveşte cal - Pitea tectonică — In adevăr, partida a avut mai mult caraterul unei lupte acerb?. Din această luptă a ieşit Invinga'.or unsprezeceie Arma* tei, care ştiind a specula cc-z de multiple de goal, a Înscris de cinci ori. Am reţinut verva şi forma bună a lui Diaconescu, care a muncit enorm, tind pe tot ierbul şi servind înaintarea cu baloane trimise direct la destinaţie. Deasemeni am remarcat jocul intengent al interului stâng Bieşu, intervenţiile opormne ale goi -kceperului Cojocaru s.m ritucisa comnorcire a ini Rub s. Arbisraj ii d-lui Aexa P.StuteavaA acceptabil. C.F.R. issi o «cînpă «ar« a ex »menni da maturitate Mat. Imi! dintre C. F. R. si Creditul Comanesti a avut doua perioade discnete, diametral opuse ca desfăşurare. Primele 30 minute de joc a însemnat pur şi simplu o dominire categorica a oaspe›i or, în timp ce ceferiştii timoraţi şi desorientaţi ss.nu apăra cu disperare, destul de slab, însă. Unsprezece de ceferist, cu pumb în picioare nu se zărea pe teren. Dscoperiţi în faţa unui adversar care pornise vijelios, ceferiştii au ştiut însă ca în ceasul al XX-lea să remonte, puternic, să ia frânele josului pe cont propriu şi sâ-şi însuşească victoria, la capătul unei lupte epuizante, presărată cu nenumăratebrutalităţi, pe care le reprobăm energic. CFR-ul remofkteacă... După consumarea primelor 1800 secunde de joc, CFR şi fi regăsit cadenţa, compartimentele au început să funcţoneze din ce în ce mai iergit şi mai bine, în timp ce Creditul Comăneeşti dădea semne progresive de slăbiciune. Aceasta este dealtfel o caracteristică a echipelor care nu poseda rutina jocurilor divizionare, cum e în cazul nostru Creditul Comaneşti. Acesta a pornit rapid, a stocat în trombă şi a asigurat un avantaj de două goaluri, dar a slăbit alura, datorită evident condiţiei fizice, permiţând astfel CFR-ului să-şi adjudece o victorie pe care o merita, după aspectul celui de-al doilea mitemps. Brutalităţi repraşaaive Victoria feroviarilor a fost însă umbrită de acele brutalitâţi şi foulturi care nu-şi mexliplicau rostul, brutalităţi comise de Savin şi Tens, doi jucători buni, îopsitori grupării» care au avut şansa de a întâlni un arbitru prea puţin autoritar ce nu a sancţionat mai drastic excesele de duritate. Despra uitspresacela ceferist In altă ordine de idei, trebue să semnalam jocul slab al lui Costaş, care a primit un goal gratuit, ce i-a trecut printre degete«. Printre cei care s’au remarcat, citam Drumea (harnic),Teni, (care dacăar abandona unităţile ar fi un jucător bun), Swin (căreia îi imputam aceiaşi vină), Vechiu şi Brsm (figurant cu prima reprez3, pentru ca în cea de-a doua să fie creatorul celor mai inimoase acţiuni). Din echipa oaspeţilor s’au detaşat: haidăş» extremi dreaptă, un băeţandru de I? ani care a fost revelafia partidei, Bogdan, fost la ]Uâ Petroşani şi în urmă la Danubiana—Roman şî In mici măsură. Coifeseu, fost % Carmen, Juventus şi in tre* cut de zon la Hârtia F* Neamţ, Di. 'Măzăreanu (Boto-1 şanij a arbitrat» cu scăpări' 1. Sport C.F. R. laşi a dat examenul de maturitate, devenind o puternică echipă de luptă Armata laşi» un team cu perspective Reveniri pe marginea cupialuissi de Duminică , $1 despr« oasj»d|i Sportul ia sate Z iele trecute s’a disputat pe terenul comunei Curse#* din județul Vaslui» un matcl de football intre echipa locală și echipa comunei Ivinești. A asistat im public numeros format în majoritate din săteni, care, au Inceput să aprecieze tot nul mult ** semenea manifestări sportivi Ma tehul s’a terminat In învoirea gazdelor, cu scorrl de 2-0 (2-0). Lupta împotriva ignoranţei (Urmare din pag. I-a războit ca şi hoardele printre, ba în slujba uciderii forte cuceririle ştiinţei şi ale,,tehnice moderne. Ne-am ucis, cu metodă şi rafinament. Cuptoarele „specialiştilor“ din Germania, sunt o dovadă. Nu ştiu dacă s-a întrebat cineva cum a fost cu putinţă ca miioane de luptători fanatizaţi de ideile unui monstru pe ca pe o zeitate, să se năpustească asupra unor popoare paşnice şi muncitoare. Erezia rasistă, ura, fascismul in general cu toile speciile lui nu s’ar fi pututdesvolta, nu ar fi dus la cumplitele măceluri şi distrugeri, dacă lupta ar fi fostcâştigată. Lumea era însă în cea mai mare parte înghiţită de imperialismul monstruo şi anarhic. Tehnica avansate, adevărurile ştiinţific, cultura progresista, constituiau motive de îngrijorare pentru stapânorii şi exploatatorii popoarelor. Totul trebuia falsificat, adevărul trebuia mistificat, ştiinţa ambalată în învelişuri mistice, omul prezentat ca jucărie în mâna unui „destin“. Cu orice preţ popoarele nu trebuiau să afle cauza războaelor. Diversiunile constituiau un instrument de care s’a uzat din plin. Ignoranţi, misticismul, fanatismul, superstiţia, erau aliatate de prima mână celor câtorva mari concep» nuri şi uniuni mopopose care disputau împărţirea bogăţiilor lumii, făcând abst tracte de mizeria şî voinţa maselor. Popoarele deşteptate astăzi la o viaţă nouă. Intelectualitatea descălup^ de barierele turnului d» f Ideş, savanţii ieşiţi dia izolare şi indiferenţi st» pornit astăzi lupta împo* triva ignoranţei. La Wort claw, în Polonia, uni* s’au adunat în congres i®* telectualii progresişti din întreaga lume, !,ya Ehre»* burg a declarat: BVo» câştiga lupta împotriva ,ig»noranţei ; popoarele sufli cu noi cum ele altfel sufii şi toţi oamenii cu judecată*^ „Cred că acum cii tur* burghezi nu mai există. Există numai barbarie bus« gheza“. Barbaria aceasS» burgheză a dus la crimeH din cursul ultimului râzi* boiu, pe care primitivii nu ar fi fost în stare .să 1* săvârșească. Pe atunci art și ipocrizia nu se nascusei Acestea au apărut oda.il eu exploatarea și au ajw» la apogeu când exploit®* ria a ajuns la apogeu, £ ©* aceea adresându-s'î deligaţ'lor americani ia co«s* gres, 1 ya Ehrenburg .* precizat: „Spuneţi compatrioţi ar voştri că arânt America lui Thomas , Mundt, dar iubim Aamerica lui Roswelt şi Wilhace, America poporului american“. America lui Thomas şi Mundt este America exploatatorilor a ipocrizii ei şi a cinismului, locul de pornire a „barbariei burgheze“ care a otrăvit şi a deformat sufleteşte un popor. Luptând împotriva ignoranţei şi a fanatismului omenirea îşi făureşte o viaţă nouă. (,Davy Worker" Londra). utilipopiNir a»»—»»»»» Vânzători de ziare Se angajează In condiţiuni avantajoase