Opinia, iulie 1951 (Anul 43, nr. 1457-1482)
1951-07-02 / nr. 1457
Pag. 2 Premiile Stalin 1950 acordate lucrărilor dramatice sovietice Intre cele mai bune opere, create de dramaturgia sovietică in 1950, au fost distinse cu Premiul Stalin trei piese, consacrate satului colhoznic din zilele noastre, „Crângul de călini” de A. Corneiciuc, „Nunta cu zestre” de N. Diaconov şi „Cântă ciocârliile” de C. Crapiva.Toate aceste piese se reprezintă în prezent pe scenele a numeroase teatre din ţară şi se bucură de aprecierea spectatorilor sovietici. Spectacolele reflectă clar şi veridic tot ce este nou, caracteristic în actualul sat sovietic, înfăţişează pe oamenii săi şi lupta lor îndârjită pentru obţinerea unor recolte bogate. Aceste trei piese descriu evenimente diferite, fiecare din ele se distinge prin coloritul său naţional şi prin originalitatea conflictului dramatic. Totuşi, toate cuprind elemente comune: faptele colhoznicilor sovietici, însufleţiţi de aceeaşi înaltă şi nobilă năzuinţă de a munci fără preget pentru binele Patriei Socialiste şi de a dobândi prin muncă noi victorii. Tocmai această trăsătură înrudeşte pe eroii celor trei piese, oriunde s'ar afla ei, fie în Ucraina („Crângul de călini”), fie în Bielorusia („Cântă ciocârliile”), fie în nordul îndepărtat al RASS Corni („Nunta cu zestre”). Acţiunea piesei lui A. Corneiciuc te petrece în satul ucrainean Crângul de călini. In faţa spectatorului apare Ucraina în toată splendoarea ei, cu minunata şi darnica ei natură. Eroii piesei sunt oameni cu suflet larg şi inimă bună, cu interese multilaterale şi cu o bogată viaţă spirituală. Ei muncesc cu abnegaţie pe ogoarele colhozurilor, mânaţi de dorinţa ca prin munca lor să sporească avuţiile Patriei. Ei sunt luptători convinşi pentru comunism. Potrivit structurii lor sufleteşti, în virtutea convingerilor lor, aceşti oameni, care tind spre noi şi noi victorii în muncă nu pot îngădui manifestări de autoliniştire in colectiv. Prin critica lor severă dar tovărăşească, colhoznicii satului Crângul de călini îl ajută pe Romaniuc, preşedintele colhozului, să-şi recunoască greşelile şi să înţeleagă că în conducerea colhozului el a adoptat o atitudine care frânează desvoltarea mai departe a gospodăriei. Romaniuc este un muncitor cinstit şi devotat, care are la activul său numeroase merite. El s’a culcat însă pe lauri, s’a împăcat cu gândul că colhozul a atins un nivel mediu şi nu vrea să mai înveţe, nu vrea să adopte noi metode de muncă. Totuşi, sub înrâurirea colectivil său, care susţine cu tărie tot ceea ce este nou în viaţă, Romanciuc se convinge că în actualitatea sovietică a te opri înseamnă a frâna mersul înainte. Romaniuc pleacă în unul din colhozurile fruntaşe ale Ucrainei, ca să studieze noile metode de conducere a gospodăriei. Comedia „Nunta cu testre” înfăţişează de asemenea îih sat colhoznic din zilele noastre, oamenii noi, atitudinea lor faţă de muncă, şi năzuinţele lor de viitor. Reluând aceeaşi temă a luptei fruntaşilor colhoznici pentru comunism, autorul presei, dramaturgul N. Diaconov — fiu talentat al poporului cornit zugrăveşte scene impresionante din viaţa colhozurilor. Până la Revoluţia din Octombrie, aici, în locul unde astăzi se desvoltă şi înfloreşte RASS Corni, se află unul din cele mai înapoiate colţuri ale Rusiei ţariste. Sub regimul sovietic însă, în satul nordic a început o viaţă fericită, iar oamenii lui unindu-se în colhozuri, crează lucruri minunate. Ei transformă natura, cultivă recolte bogate şi extind spre Nord culturi noi. Dramaturgul a izbutit să înfăţişeze cum în conştiinţa colhoznicilor, lupta pentru recoltă este indisolubil legată de gândul la Patrie, la scumpul lor Stalin, care poartă o grijă părintească întregii ţări, întregului popor sovietic. Eroina piesei — Olga, şefa unei brigăzi din colhozul „Zarea”, trezindu-se lângă un foc de tabără după o noapte plină de nelinişte în cursul căreia erau ameninţate să degere semănăturile, povesteşte cu însufleţire oamenilor că l-a visat pe Stalin, care ar fi venit în colhozul lor. „El privea dus pe gânduri ogoarele, satul, iar apoi a început să mă întrebe prieteneşte, amănunţit, despre viaţa noastră, eu am prins curaj şi i-am spus despre toate, şi bune şi rele; el mă asculta cu atenţie şi cât de plăcut era să tot stai şi să-i povesteşti...” Eroii piesei lui N. Diaconov, luptă cu perseverenţă pentru a obţine recolte bogate; el dorse ca tot poporul să trăiască mai bine, mai fericit. Şi numai victoria în munca creatoare pentru binele general le deschide drumul către fericirea pro prie , Piesa scriitorului bielorus C. Crapiva „Cântă ciocârliile” este o operă valoroasă a dramaturgiei sovietice, caracterizată printr’o adânca pătrundere în actualitatea satului colhoznic. Această piesă, — consacrată unei probleme fundamentale în construcţia colhoznică, consolidarea şi desvoltarea gospodăriei obşteşti — atrage un public numeros datorită prospeţimei şi măestriei sale artistice în conturarea personagiilor. Subiectul piesei este întrecerea constructivă dintre două colhozuri învecinate. Comediile lui A. Corneiciuc, N. Diaconov şi C. Crapiva se bucură de larga apreciere a cititorului şi spectatorului sovietic pentru că oglindesc viaţa aşa cum este în realitatea sovietică şi tratează probleme vitale ale actualităţii. In Ţara Sovietică, munca ţăranilor şi a muncitorilor de la SMT-uri şi sovhozuri se bucură de o înaltă preţuire. Ea este încurajată şi răsplătită cu dărnicie. Guvernul Sovietic decorează pe fruntaşii agriculturii cu ordine şi medalii. Pentru rezultate remarcabile obţinute în muncă maiştrii agriculturii şi ai creşterii de vite sunt distinşi cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, sunt decoraţi cu ordine „Lenin” şi cu Medalia de Aur „Secerea şi Ciocanul". ] In prezent, agricultura Uniunii Sovietice se mândreşte cu peste 5.500 Eroi ai Muncii Socialiste. Aceştia sunt oameni renumiţi în întreaga Ţară Sovieinovatori îndrăzneţi, mai Ci ai recoltelor îmbielşugate, crescători de vite experimentaţi, mecanizatori pricepuţi, organizatori talentaţi ai agriculturii. Printre eroii muncii socialiste se găsesc colhoznici şi colhoznice de rând, şefi de echipă şi de srigăzi, preşedinţi de colhozuri, bacterişti, combinec şi agronomi de la SMT-uri, muncitori şi directori de sovhozuri, activişti raionali de partid şi sovietici. Eroii muncii socialiste constituie detaşamentul de avantgardă al celor ce muncesc în agricultură şi creşterea de vite, detaşament care păşeşte in fruntea zecilor de milioane de colhoznici, de muncitori de la SMT-uri şi sovhozuri, care luptă pentru crearea în Ţara Sovietică a unui belşug de alimente pentru populaţie şi de materie primă pentru industrie. In Ţara Sovietică se bucură de glorie acela care munceşte cinstit, care serveşte cu devotament poporul, consacrându-şi toate forţele operii de întărire a puterii şi de propăşire a patriei socialiste. „In ţara noastră, ne spune prima tractoristă sovietică Prascovia Anghelina, gloria se cucereşte nu printr’o unică şi frumoasă avântare, ci printr’o muncă perseverentă şi plină de abnegaţie. Marele Stalin m’a învăţat pa mine, o simplă ţărancă, fiică de argat, să trăiesc şi să muncesc pentru fericirea ţării mele, pentru poporul meu”. Eroiii muncii socialiste consideră munca lor drept o îndatorire de onoare, drept o datorie patriotică faţă de ţara lor. Ei depun în munca lor cunoştinţe multilaterale, o energie clocotitoare, o iniţiativă nesecată, un îndrăzneţ spirit de inovaţie, o bogată experienţă, o înaltă măestrie. Munca lor creatoare se sprijină pe tehnica modernă, pe o energetică bogată, pe ştiinţa agronomică înaintată. Marc Ozernoi, şef de echipă în colhozul „Al 17-lea Congres al Partidului”, din RSS Ucraineană, distins cu titlu de Erou al Muncii Socialiste pentru obţinerea unei recolte de porumb de 13.600 kilograme la hectar, fiind întrebat cum izbuteşte să obţină recolte îmbelşugate a răspuns: „Suntem în mare prietenie cu ştiinţa, purtăm de grijă culturilor în tot cursul anului, facem totul la timp, lucrăm pământul cu minuţiozitate, îngrijim exemplar fiecare plantă, le apărăm de inamici”. „Drumul pe care ajungi erou, — spune Marc Ozernoi, — este deschis fiecăruia, şi tinerilor şi celor bătrâni. Munceşte, numai cinstit, şi fii prieten cu ştiinţa”. Eroii muncii socialiste respectă cu rigurozitate sfaturile ştiinţei agronomice înaintate. Invăţaţi să staţi de vorbă cu fieca-re plantă, aflaţi-i trebuinţele, ajutaţi-o să crească”. Masele largi de oameni care lucrează în agricultură, învaţă de la eroii muncii lucruri folositoare, străduindu-se să obţină rezultate tot atât de rodnice în muncă. Şi nici eroii, ei înşişi, nu se opresc la cele realizate, ci merg mereu înainte, obţinând an de an noi şi noi victorii. Anastasia Vasiliuc, Erou al Muncii Socialiste, şefă de echipă în colhozul „Molotov” din RSS Ucaineană a obţinut anul trecut câte 73.000 kilograme sfeclă de zahăr la hectar. Anul acesta ea s-a angajat să obţină câte 80.000 kilograme la hectar. Munca echipei condusă de Vasilciuc, constitue un exemplu pentru întregul colhoz. Şefa de echipă Anastasia Melniciuc şi-a pus drept ţintă să o întreacă pe Anastasia Vasilciuc, să obţină câte 100.000 kilograme sfeclă de zahăr la hectar. Agricultura URSS este bogat înzestrată cu cea mai modernă tehnică din lume. In 1950, au fost arate cu tractoarele mai mult de nouă zecimi din suprafețele semănate de colhozuri, iar o jumătate din culturile de cereale a fost recoltată cu combinele. In colhozuri, SMT-uri şi sovhozuri lucrează o armată numeroasă de mecanizatori ai agriculturii, care stăpânind la perfecţie tehnica, îi storc tot ce ea poate da. Pentru indici ridicaţi în muncă, numeroşi tractorişti şi combineri au fost distinşi cu titlu de Erou al Muncii Socialiste. Nikifor Casianenco, Erou al Muncii Socialiste, tractorist la SMT-ul din Cotovsc, RSS Ucraineană, a obţinut într’un colhoz deservit de el câte 2.880 kilograme grâu la hectar de pe o suprafaţă de 633 hectare. Timofei Ovcearenco, Erou al Muncii Socialiste, combiner la SMT-ul din Otradnoe, ţinutul Crasnodar, a trecrat în 25 zile lucrătoare peste 83 vagoane de grâne. Pământul colhozurilor şi sovhozurilor, lucrat cu pricepere, pe baza ştiinţei înaintate şi cu o tehnică puternică, dă recolte necunocute în trecut. In 1950, în URSS recolta globală de cereale a atins 7 miliarde. 600 milioane poduri (12.160.000 vagoane). Uniunea Sovietică este ţara cea mai bogată în grâne, atât în ce priveşte volumul producţiei de cereale, cât şi în privinţa cantităţii de grâne ce revine pe cap de locuitor. Agricultura Sovietică satisface cu prisosinţă trebuinţele sporite de tot felul de alimente ale populaţiei ţării. După fiecare an de activitate eroii muncii socialiste, sunt decoraţi cu Ordinul „Lenin” pentru noi realizări, tot atât de importante, în agricultură şi creşterea vitelor. Basti Baghirova, slăvită fiică a poporului azerbaidjan, şefă de echipă în colhozul Voroşilov, a obţinut în 1946 o recoltă de bumbac nemaivăzută de 10.500 kilograme la hectar. Pentru eroismul ei în muncă, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS i-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste. In cei trei ani care au urmat, Basti Baghirova a obţinut deasemenea mari recolte de bumbac Pentru aceste realizări ea a fost distinsă cu a doua medalie de aur „Secerea şi Ciocanul”. Pentru a cinsti eroismul în muncă al şefei de echipă Basti Baghirova, în patria ei i se va înălţa un frumos bust de bronz, aşezat pe un postament. Despre felul cum a muncit echipa sa, Basti Baghirova, spune: „Am lucrat aşa, cum se poate lucra numai în ţara noastră, unde munca a devenit liberă, unde ea este preţuită ca ceea ce este mai valoros în viaţă”. Armata eroilor muncii socialiste din agricultura URSS creşte pe ari ce trece. Pentru obţinerea în 1950, a unor recolte îmbielşugate de cereale, de plante industriale şi citrice, pentru obţinerea unor indici remarcabili în creşterea vitelor, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a atribuit titlul de Erou al Muncii Socialiste unui grup numeros de fruntași ai agriculturii RSFSR, Ucrainei, Bielorusiei, Georgiei, Azerbaidjanului, Uzbekistaniului, Kirghiziei, Tadjikistanului. Noua, marea sporire a armatei de eroi ai muncii socialiste constitue o strălucită ilustrare a puternicului avânt al agriculturii URSS, a creşterii considerabile a forţelor creatoare, a activismului politic şi în producţie al ţărănimii colhoznice, al muncitorilor din SMT-uri şi colhozuri. TrosS agricuitorks sovietice o U. SI. S. S de N. ELISAROV ■IM AA ' Festivalul Mondial al Tineretului «e la Berlin — un nou prilej de trecere în revista a forţelor păcii Sub lozinca: „Tineret uneşte-te în lupta pentru pace împotriva primejdiei unui nou război" se va desfăşura la Berlin între 5-19 August, cea mai grandioasă manifestaţie pe care a cunoscut-o mişcarea progresistă de tineret până acum. Cel de al treilea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace. La Festival se vor întâlni 25 de mii de tineri, veniţi din toate colţurile lumii, din diferite ţări manifestând cu toţii pentru cauza măreaţă a păcii. Unindu-şi glasurile, tinerii, indiferent de culoare, profesie credinţe religioase sau convingeri politice, vor arăta lumii întregi că ei sunt hotărîţi să lupte până la capăt pentru victoria cauzei păcii, alături de cei vârstnici pentru ca lumina să triumfe asupra întunericului. In ciuda politicii de învrăjbire pe care o duc imperialiştii americani, în ciuda tuturor barierelor pe care le pun şi vor mai încerca să le mai pună aţâţătorii la un nou război. 25.000 de tineri din 83 de ţări vor demonstra voinţa lor de pace şi solidaritatea lor cu tineretul german, care luptă pentru o Germanie unită şi liberă. La această măreaţă sărbătoare a tinereţii tânărul partizan de pe meleagurile Vietnamului se va întâlni cu tânărul martir al Coreei, tânărul fruntaş în campania de strângere a semnăturilor pe Apelul pentru un Pact al Păcii din Egipt, va împărtăşi experienţa sa tânărul minier din Germania Occidentală, iar comsomolistul din îndepărtata Siberiei va strânge mâna prieteneşte tânărului fermier progresist din Statele Unite ale Americii. Berlin, fostul leagăn al nazismului, locul în care hidosul Hitler se pregătea a cuceri globul, va răsuna acum de cântecele voioase ale păcii şi tinereţii, împotriva uneltirilor ticăloase a imperialiştilor anglo-americani, împotriva noilor hitleri americani —, împotriva pretendenţilor la dominaţia lumii —, tânăra generaţie a omenirii progresiste îşi va arăta dorinţa înflăcărată pentru pace. In urmă cu vreo două săptămâni, în cadrul unui grandios referendum popular împotriva remilitarizării Germaniei Occidentale şi pentru încheierea unui tratat de pace cu Germania în 1951, zecile de milioane de germani, tineri şi vârstnici — S-au manifestat împotrivirea lor faţă de planurile canibalilor americani care vor să-i folosească drept carne de tun într’un război de jaf împotriva Uniunii Sovietice, şi a ţărilor de democraţie populară. In mai toate părţile globului americanii caută a-şi recruta carne de tun. împotriva acestor intenţii criminale in incinta Berlinului se va ridica glasul puternic al tâ-Unitului argentinian sau canadian, francez sau japonez african sau chinez. Festivalul de la Berlin va fi de asemenea un prilej în care tineretul progresist al lumii se va ridica cu hotărîre împotriva cursei înarmărilor din ţările capitaliste, înarmare care duce la o tot mai sălbatecă exploatare a tineretului muncitor, la creşterea şomajului, la înrăutăţirea condiţiilor de trai, ale tuturor categoriilor de tineret muncitor. In cadrul Festivalului va avea loc şi cea de a XI-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de vară. Aceste manifestări culturale şi artistice cărora li se vor adăuga frumoase întreceri sportive vor aduce o contribuţie însemnată la înfrăţirea tineretului din lumea întreagă. Cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului de la Berlin, tinerii din lumea întreagă vor avea din nou posibilitatea să asculte cuvântul delegaţilor sovietici, delegaţii celui mai înaintat tineret, delegaţii tineretului comsomolist, tineret crescut şi educat de gloriosul Partid al lui Lenin şi Stalin. In întâmpinarea Festivalului, tinerii muncitori şi ţărani muncitori, alături de tineretul studios al întregii Lumi, se pregătesc pentru a întâmpina cu noi realizări, cel de al treilea Festival Mondial al Tineretului. Zi de zi tot mai mulţi tineri luptă pentru a întâmpina Festivalul de la Berlin cu minunate daruri, semnături pe Apelul pentru un Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Astfel studenţii de la Universitatea din Pundjab (India) s’au angajat să strângă în cinstea Festivalului 100.000 de semnături pe Apel. In diferite oraşe ale Elveţiei la Berna, Geneva, Zürich şi altele, au fost create comisiile de pregătire pentru Festival, iar membrii organizaţiei ,,Tineretul liber elveţian“ organizează convorbiri cu membrii altor organizaţii de tineret explicându-le scopul Festivalului. In R. P. Bulgaria, se va organiza o ştafetă în formă de stea la care vor lua parte mii de sportivi ai ţării. După cum anunţă ziarul De Waalheid primul grup de delegaţi indonezi la Festival a părăsit la 28 iunie Jakarta. Grupul este compus din 32 tineri luptători pentru pace, iar al doilea grup va pleca luna viitoare. In Uniunea Sovietică se desfăşoară în cinstea Festivalului numeroase concursuri sportive în urma cărora vor fi selecţionaţi cei mai buni reprezentanţi. „Tinerii poeţi şi compozitori sovietici — transmite agenţia TASS, — participă activ la pregătirile în vederea Festivalului. Actualmente se desfăşoară un concurs de cântece de mass dn cinstea Festivalului. La acest concurs participă compozitori sovietici de frunte: Şostakovici, Novicov, Muradeli, Hernicov, Mokrusov, precum şi numeroşi tineri poeţi şi compozitori ai Republicilor Unionale. In ţara noastră mii de tineri muncitori din fabrici, uzine, mine, întreprinderi, sau de pe întinsul ogoarelor, organizează zile record, pornesc întreceri socialiste, aduc inovaţii în muncă, luptă pentru a face economii şi totodată se străduesc să îndeplinească angajamentele luate în vederea depăşirii sarcinilor de plan. Mii de studenţi — de pe întinsul Patriei noastre — participă în cinstea Festivalului Mondial la Campionatele sportive Universitare. Zilele trecute tineretul de la Combinatul Sovrommetal Reşiţa a hotărît să construiască în cinstea Festivalului o locomotivă prin muncă voluntară. Tinerii jurnalişti, oţelari, laminorişti, turnători, montatori şi electricieni s-au angajat cu toţii în faţa organizaţiei de bază UTM de a-şi duce fiecare aportul său la construcţia acestei locomotive. La schela petroliferă Nr. 329 din Târgovişte, tinerii au muncit în întrecere terminând lucrările de foraj cu 24 de zile înainte de termenul prevăzut. Deasemeni tinerii de la atelierul mecanic al centrului forestier Frasin — Gura Humor au pus în funcţiune un strung care nu se mai folosea. In oraşul şi regiunea noastră, lucrând la strung, pe tractor sau dându-şi ultimile examene pe băncile şcolilor, tineretul muncitor all oraşului şi regiunea Iaşi întâmpină Festivalul Mondial al Tineretului de la Berlin, cu noi şi noi succese. Cele 22 brigăzi utemiste de producţie antrenate în întreceri socialiste, şi-au îndeplinit planul de muncă pe primul semestru al anului 1951. In comuna Probota, tineretul în frunte cu UTM-iştii şi pionierii au lucrat la curăţatul islazului pe o suprafaţă de 40 ha., şi au strâns 500 kg. de fier vechi. Absolvenţii Şcolii medii de Comerţ din oraşul nostru şi-au luat angajamentul ca în cinstea Festivalului să treacă cu toţii examenul de Diplomă. In întâmpinarea Festivalului, tineretul Patriei noastre, îşi măreşte eforturile pentru a-şi întări semnătura pusă pe Apelul pentru un Pact al Păcii, pentru ca delegaţii ţării noastre să raporteze cu fruntea sus, în faţa zecilor de mii de tineri sosiţi la Berlin, că ne-am îndeplinit cu prisosinţă datoria de ostaşi ai invincibilului front al Partizanilor Păcii. I. SEGALL ★ * Nr. 1457 A A ! Cinema „Maxim Gorki“ în Rusia Ţarul este înlăturat: se formează Guvernul Provizoriu Kerenski. Poporul aştepta din partea acestui Guvern, încetarea războiului, pâinea şi pământul. Cu aceste evenimente începe filmul „VAPAIA CEA MARE“. Războiul dura de trei ani. El răpea viaţa a milioane de oameni în timp ce burghezii şi moşierii se îmbogăţeau, ducând o viaţă de desfrâu în spatele frontului Intenţiile Guvernului Provizoriu erau departe de năzuinţele poporului. In guvern intraseră cei mai de vază reprezentanţi ai capitaliştilor şi moşierilor. Ei nu puteau da pâine celor ce munceau, deoarece prin aceasta loveau în interesele marilor comercianţi de cereale de care erau strânşi legaţi. Kerenski îndeplinea mai departe dorinţa imperialiştilor anglo-francezi şi continua să furnizeze carne de tun de front însă mentalitatea soldaţilor se schimba. In rândurile lor ajungea ziarul Pravda trimis’ de Partidul bolşevic, care arăta clar că războiul n’a fost pornit pentru apărarea Patriei ci pentru’ acapararea teritoriilor străina şi realizarea intereselor moşierilor şî ale capitaliştilor, începe fraternizarea între soldaţii ruşi şi nemţi. Dar a fost deajuns ca aceştia să-şi întindă mâinile unii către ceilalţi, ca şi mitralierele să intre, în acţiune din ordinul ofiţerilor ruşi şi germani, secerând oameni care nu doreau altceva decât pacea. In aceste zile grele inimile oamenilor se îndreptau spre Petrograd, spre ziarul Pravda, unde se afla Lenin şi Stalin Aici, tovarăşul Stalin, explică delegaţilor trimişi de pe frum că după Revoluţia din Februarie, puterea a rămas tot în mâinile moşierilor, capitaliştilor şi a speculanţilor.- Iată cauza nenorocirilor de pe front! — Să-i lovim! — spune tovarăşul Stalin. Ceea ce nu am făcut în Februarie când la am dat jos pe ţar, trebue făcut acum când bolşevicii vor veni la putere. Indignarea revoluţionară a muncitorilor şi soldaţilor din Petrograd, depăşi orice limită. La 16 Iunie 1917 încep demonstraţiile paşnice de stradă. Demonstranţii cer Sovietelor să preia puterea în mâinile lor, să rupă orice legătură cu burghezia imperialistă şi să ducă o politică activă de pace. Guvernul Provizoriu răspunde la această demonstraţie paşnică, trimiţând detaşamente de juncheri şi ofiţeri, udând străzile Petrogradului cu sângele muncitorilor şi soldaţilor. După înăbuşirea demonstraţiei, Lenin şi o serie de alţi bolşevici sunt daţi în judecată pentru înaltă trădare", pentru organizarea unei răscoale armate. Guvernul Provizoriu, ari care făceau parte reprezentanţi ai menşevicilor şi ai socialiştilor reoluţionari ca Tsraten, Kerenski... alunecau în mocirla imperialismului făţiş şi a contrarevoluţiei, continuând s-o ducă mai departe politica războiului. In faţa acestei situaţii Partidul bolșevic își schimbă tactica . l ascunde pe conducătorul ,,:u, Lenin. Lenin ascuns la Raziniv, în apropierea Petrogradului, nu poate lua parte la congresul al Vl-lea al Partidului. El îl conduce din ilegalitate prin intermediul tovarășului său de luptă Stalin. La Congresul al Vl-lea al Partidului bolşevic, tovarăşul Stadii pune chestiunea predării pământului în mâinile ţăranilor, a curceririi puterii de către acei careni ea trebue să le aparţină, proletari mtatului şi ţărănimii sărace. „Perioada paşnică a revoluţiei a luat sfârşit” — (declara tovarâşul Stalin — „a început perioada încăerărilor şi a exploziilor“. El declara ca Revoluţia Jirii?i caracterul său devine socialistă. La Congres se găsesc însă oameni, care se ridică împotriva orientării spre revoluţia socialista La împotrivirea acestora tovarăşul Stalin spune: Trebue res^ pinsă ideia perimată că numi Europa_ poate să ne arate calea. „Nu este exclusă posibilitatea ..a tocmai Rusia să fie ţara care s«t 'deschidă ’drumul spre socialism’.. Există marxism dogmatic 5* marxism creator revoîuţîoitzn Ntoi ne situăm pe terenul mariumului creator revoluţionar. Bolşevicii fac pregătiri intense în vederea deslănţuirii insurerţiei. In Octombrie, Lenin sósért® din Razliv la Petrograd şi iau mâinile sale conducereadirecta a instrucţiei. El schiţează planul concret al acţiunii unităţilor militare, indicând punctele hotărâtoare din Petrograd care treia esc ocupate, pentru a asigura succesul insurecţiei. Nicio forţă nu mai poate opri trupele revoluţionare care au pornit în marşul triumfal al revoluţiei. De pe vasul „Aurora"4 se dă prima salvă de tun asupra Pătatului de Iarnă, unde se cuibărise Guvernul Provizoriu. — „Ce văpaie — exclama tovarăşul Stalin. E VAPAIA CEA MARE! Ea va lumina lumea întreagă Revoluţia din Octombrie a zdrobit capitalismul, a instaurat puterea proletariatului, deschizând astfel în istoria omenirii, era revoluţiilor proletare. Filmele săptămânii „Văpaia cea mare”*