Patria, martie 1920 (Anul 2, nr. 46-70)
1920-03-31 / nr. 70
Miercuri 13 Martie 19 26. DIRECTOR sow agârbiceand RBS5AGTI4 SI ADMUOBERApA w ST». n AStiBNToRI DUPA TARI* mieasra administratia 9? AG SW T N L!DI PuBLICETA^.O' am ft. Niimftrai 70 nsm RiDAOfon «AD« DRAGNBâ ABONAMENTUL î ee wir am s# LBI — 18® 00».. ?A % AH m LIZ — $© OOS. ?m Hi km u lb;s — m gor, smssros {ML ST 2)louitura Carl vor f! urmările? Sant sbÎ3 câteva luni de când zia- rele din Bucureşti, scriau pa tonul revoltei celei mai justificate despre sistemul de guvernare prin decrete- legi, inaugurat şi practicat 3 ani dea- rândul de guvernul dlui.Brăilanu. Şi între cele cari se distingeau prin vio- \ lenţa limbagiului era .îndreptarea" I dlui Averescu. Nu este în dicţionarul \ Ilimbe! româie cuvânt greu pe care îndreptarea să nu-1 fi scris împotriva .sa- " trapului" Brătisniî, a celuia care neso- « konia voiriţi poporului, călca In picioare, zâmbind, constituţia ţării şi cele mai elementare dreptul cetăţeneşti, I guvernând prin decrete legi, eşite dincabinetul negru“ al Consiliului de miniştrii care se substituise Corpurilorirguitoase. Nu vom reedita sarma faţă de I dl primministru Averescu Injuriile pe cari, fie chiar pe drept cuvânt dsa le-a aruncat In faţa dlui Brâtianu şi nici nu vom insista asupra imoralităţii legiurii pe care dl Averescu a legat-o cu Brătianui ca să sugrume democraţia. Căci, după ele mai neramstiri, IAverescu n’a dizolvat primul Parlament sî poporului, decât după o întrevedere cu dl Brâtianu, părintele de Icretdor-legi şi cu dl I. G Duca, falraosul cenzor de la Iaşii Iată drei de Unde a poriit lovitura, cine l’a împins pe bravul generalpe calea anarhiei de sus In jos. Căci într’adevăr ce poate însemna lin aceste momente dzolvarea Pariss- Imentului, — asupra căreia dl Iorgase pronunţă a?a de plastic — ce poate însemna reintroducerea sistemului de guvernare susţinut numai prin Ibaionete şi forţai buiaiâ, dacă nu projosgarea anaih'ti cele! mai primejdioase. A arunca ţâra In noui $ de astft|datâ foaie violente frământări electorale, acuma când reia erei el nu se putea îndeplini decât inaugnând o periods. de muncă asiduă şi desinteresatâ, im o începuse trecutul gimn, este un act care dea s!ne carsctetizesză pe autor cum del* sine vorbele şi informaţiunea apărută In marele ziar londonez . Timn* și In care se spune limpede că . rsbtirodstcorsa procedurilor Morals în politica internă a Rm&nid ar paritUta serios bunele raporturi dentre România fi Aliaţii săi!* într’adevSr contrastul dintre intenţiunile manifestate de dl Vaida la Londra, de a modifica constituţia României după modelul constituţiei engleze şisatrapia* Introdusă efectiv de generalul Averescu In ţară este capabilă, fără îndoieli, să sdruncine şi cele mai sincere bunevoleţi faţă de România şi să juotifice neîncrederea şi lipsa de consideraţiune pe care Aliaţii au manifestat-o aşa de evident faţă de noi, înainte de sosirea dlui Vada la Paris şi Londra cu alte cuvinte tot ce di Vaida, cu personalitatea dsa de idistâ şi apuseană, ne a asigurat în Occident şi din punct de vedere moral, se prăbuşeşte sub călcâiul dlui Averescu, care nu vrea să ştie de vremuri noui, de voinţă populară, de echitate socială, de constituţie inviolabilă ! O lăture interesantă şi... ciudată a situaţiei este Invitaţia pe care dl Averescu a transmis-o partidului naţional român ardelean, de a colabora cu dsa în această operă de ,prefacere" a vechilor sisteme. De la sine înţeles că această cumetrie nefirească a fost respinsă de partidul naţional, care nu era să distrugă singur aportul său fericit în guvernarea României mari şi să-şi bată joc de principiile mari şi sfinte înscrise în programul său din memorabila zi de la Alba Iulia De aceea răspunderea urmărilor funeste ale guvernării dlui Averescu, va să cadă numai asupra capului dsale şi al sfetnicilor săi liberali şi dacă vom trece prin nou sdruncin, prin crize grele, înăuntru şi înaf.irâ, să se ştie ci os ie a vrut, cine le-a provocat firâ nici im motiv! S’o ştie poporul României-mari, s’o ştie istoria! Lloyd George l invitat în România Di Vaida doreşta o constituţie engleză — Part». (tnUbVatS) latul# de a pteec Basorişii di Vrida-Vcmod «trimis urmi» oara» tetegrarai diai Lky l Gjorg:: Ezsiîențd! Noui şi grde îndatoriri mă elimină nn ara. D-tpd crămeni răsturnire pririrmită la râiboi sunt dator m totul ţării mele, wavs ar fi dificultăţile momentului, oricare v fi vitregiile împrejurărilor, părăsirii tâti la iliaţiiar ţin gă nînoim mărturisirea adâncei mh simpatii, a marii admirerii şi a nesfârşitei irl* recunoştwţe pentm spiritul de bunăvoiinţă şi echitate, ce vă căămifi în destinsila eu privire la i r%ma. Ducându-mă în avă, voi spans, awmix compatriofUor „mei i?cra le va fi sî mai dng numele vostru. Ză rog ia nu uit mm care trece minte’o epocă erittcd, dmnpre care am ereinţa nestrămutată în consolidarea şi în măeţia m ps viior, aş* c*am e fost şi întrecut a fi aidiuri da die fi. Voi înmet* m admehla voastră constituţie $& servească demo« 'ei patriei mele, pa care t»fi cunoaşte- o tntr'o i. Doresc să nu faceţi cinstea de a fi impede României, care va fi pyideauna remmcătoara, mdțummd*'vă îmi odată, vi og, iă primiţi omagii* melerts pe etoc). Vhtudinea Franței fată de Germania Paria. — Miller ani a îa Ce* șefi privitor î» gasTerctsl gîren»n cA F arț^ ti #ste tar» ân nre ți j'ifbuEH?«, dar nici na stsifgs să tis îvs.-liih- GavsrsKî Sransss na apoda poaibiiit&tea anei spropi*ri eeonosice ea Gsmbsr'#, insă cssau «a eonaiib» # netotoo »ft ful «xenefat. Consfătuirea partidului national — Hofărîfile latt» — — Del« trimisul nostru special — București, 28 Msrabril pfttîidnlsi național as*an intra nil aseară îa ciob panira a vna o antadin« față d« nona sileați po!itic£. 8 a io.fct omiîoam ho$£?io: Clfcs! parlarsctar a part dilui național roaân eorautatasă a%îm sa nealrăvpanătes psrLd'4 națioasl roata și eălrs programul sâc polîtio. Hplir^e coavostroft noamânală a eoatgresuSoi psîtidMsi, și invit!eomiteist r.*era ■ tir al e'cktîai parlamemta? st sd parti^cici ea nuntal dosâl r& 'a pțirarila arossar« pen bro eonvoeăret aaastaâ eongro». GemifetaS «sort tir s’a întregit ott 7 membrî noi. ComîSetel va voal ea propisaari eon» ers!« înaiaSaa soBgeagaîoi riifet în ce priveşte totregirea pregrsntsirii psliti» »1 partidaîai eĂS şî în «o pi?et‘s aiiiadinea partidaioi in ţaţa aîegurlior psrlaiosea!»?® si în fața eonroîbirsiof ee vor ®?ea too. Ia e® irivesîa raportorile psrtMntei ea Oîioslîa partide al» Românei tatiregile, pică ia latranirsa eongreeoinl ooaâMoî teSregit v» pregăti projj»g*ssda elsctersSă. Comilelal va p?*s^rsl» congreeold și propunsr în cbeatia modiităței otmare că fie lirgită artiriiaka partidului stopra truprind alrei tctrsgi. Propanerca diai O of avian G:g»rehtir Uf fosionsrea partidal el ardaleseeo eo L gs Genenalolui Aversion a rămas în minoritate. Fapta ganeraluîuî Averescu! Caracterizarsa .Neamului Românean* „Neamul Românesc" publică cu litere mari In fruntea ziarului următoarele : . Cele dintâi Camere aU României unite, este dintâi adunări al« mfrsgului universal, cele dintâi organe legislative, care n*au fost numite declamţuitolii şi Incapabilă de a urma curentul fiu şi sănătos al timpului, au fost dizolvate de generalul Averescu, aşa cum se zvârte afară o slugă necredincioasă, cum se aruncă în foc o otreapă murdară- E un act de cezarism disiseriat din partea unui bătrân ofiţer minot, care crede, că o Ţară deprinsă a fi liberă, se conduce ca o ceată de prizonieri de răsboi, snopit cu biciul de urgia cuceritorului. Ţara întreagă dareşte un tot atmns; ar fi cea din urmă din lume, dar n'ar tresări la insulta, care se face libertăţilor constituţionale. La lucru pentru revanşa legalităţii, era ex-lix, a început! Ajutaţi-vă ţara — îndemnul dlui Iuliu Sfaniu — Reuşita împrumutului Intern ridică prestigiul ţarei şi să nu uităm vechea vorbă: „Unde ajungi cu mâna ta, nu cere împrumut scara vecinului“. IULIU MANIU. Ororile teroare albe în Ungaria^ „Read Magyar Újság“ satrați dla Badipest». Păliți« din Badspssts dnpi 21 pr» ft st!»t d»j» «ins * osapîlt p» rsdsetorii bîstolui „Neptftsva* insă un nun ordînalai primit dtU com»nd#mrctal sap;«m s trimis tost« setei» fteectaift și an * aud pîbios t eomamesftt». Gomuidftmsnta! «nprem s raitrosicftt ea ««rectsr»» dbiar pe c«*b dta ofițerii cm «a last p^rte 1« omor. Nsta.aî ssestia ta ioo să eurcftUs» s bent «a dispară toata aemasi», sari ar pate» dace tso disooponie. A :* gardistai, «are a tagamet aatomoblor la care rrsa Ssmo^yi şi Bicta a |j«t doţi nat, ofl stiîit l Mt,bau«ra de pontă N«uwnnn Be % a fost das ia castrata dm Keimes!e a mid» B mairit la orma maitr&fenlur saienta, aoscas soață a avut o și inginera! Müder dm Sigbsdm. Ejí® intern »rat d» știri, ol oupintsal Grehnm, safsi misranti engess, oar® »st« g;n»re!« b&rona!o.i Poumaniisky ft sjansat orie mai atiusa legături su *aiorii crimei, el este tokodat.« si refdreptul abasarilor daUs*meateior de torear» in eomiwnnna interazu ti. Na sank »dem»!« sur le rispanaite da presa magh ale, di v*» g # I 1® ekj enrier el fiomsuutt.lor din Viens o aarieore dra care ne patea deduce «i oomoiuflu di» Vie&ft m fl autorii omorului. H.riap* tdîa® sir«« detpre noi omurori poliUce in Budapent». Ar fi ioat omoriți Morca* Mkio«, Ebsli.h J.k«b și vt. Snocy, Sáiáor, praduifttoru pmiudulai aosial dawocrsl. Știrea na este tee col firms.U. Dl Octavian Goga ieşit diin partidul naţional? Clarificarea unai situaţii insuportabile. Congestii partidului se va ţinea Joi după Paşti Club i fart dalni naţ ona! a d sratat síket ® Bámbíti, scara, Octavian Goga a propus fezionsrea partidului naţional ca Liga Poporala, daalarănd că daas nu ea va pr.mi pst op narea la aceasta, d-ga va ieși dn parid. Aoearta p opr.nsre a fost resp nnă. S’a primit da la at a propagă dj ecmntul exact ti z ca u earn i rmător r^a: mCitvul parlamentar al partidului na fîmei arcentM.ită alipirea sa nestrămutată la tmtidul n t oml ron.ă,i și la programul sau tohns. Boăește convestia congresului național, până la întrunirea congresului, comitetul executiv întregit cu trei membri va fax lucrânri pregătitoare în fața alegerilor.* Congresul e sunvocat pe ritm di Joi, după Paști la Alba-Iulia. Acţiunea dini Vaida la conferinţa dela Londra Imşreaia de-nSal»! guvernului Vaida !* Londra — Comentarii maftsa — Politic» dui Vaida îa Conferinţa• Basarabie — Neîncrederea Ainţilor — Ungurii — Consternarea Iul Lloyd Geogs Trimisul special a ziarului .Dada" la Londra, limite ziarului sau următoarele interesante amănunte asupra rezult® teîor obţinute de dl Vaida la Londra şi asupra impresiei detestabile pe care concedierea dsaîe a produs o în cercurile engleze Extragem şi noi următoarele: Vestea demisiei Vesti» dsoaUioari aebiariolai Valda arjane la Londra es’ p@°® prâae E gra i sA sag mvim nedaserif?» tta rof osloî «ari «a afi»t o, și e greu nă sagri?!m Indignarea maitora dinbe osi pe cari I _Bm fp iVn t, fiirduă fapta! na și gieette ktar o explosația&e clară tar pros#,;««r e firl pr»ts:a#nt • Comentarii engleza D n enm» de refiectâ, este s’a fisul îa primele teatari din nimaî c?r*. Se poate adante că uo’itiga dlsi Vaida a?? a bBfs. D-scmtăni • es prcb’sma ea © d«K$virsiti impairtirlita;« unil oameni pat ejorgta eocelosi* ©g politica dini Vriia-Voavod daeta i»ra In diractincti cn d»a«»â'şîr® epos* sate»»eeior »•'. Djvajta «etiait .Intre ramsni da bans credinţi şi patrioţi ts împărţi !snses politiei î i don* p rţi:ane tmv» v* adopta !a îatffg me pailia* ia gi a dini Vaia«, a Sa care va rimâise in hotarele foaits »»rănate ale introntigenţei, Pari siagi dini V*id» comtatând et*irea de intricit dialait* tra, msii* no«,tr& Uz* de tranziție prin ©sre traseia după ©nire» prorinrtilor desrobite, se vor ra'i» la lde»a că trebuie «s. l&baftin .pspyîstie'ct, r.oudrsestessaara riii mateceie și îa ce’e m»l bane coad'tiani poribd» Gând vi pe boșevieti xr și de o pari®, pe reasttonarii ungari de ftltft parte, «Iad ravis m întind« tn toată țara «i in gospodăria privată, oind sănitalsi» și pâinea pantra mal* t!®®* manotioare saat precare, problema cea i&ai g,'arâ e eă partim rimU interne. Pe o« vcm foni» ua etet paternis das®, tarn«lie #0£»iai «tat, in irită In putregai, nu va ii Eiiauoitifita, ci va ti ma ea mai privexiti piiu neguijrata noastră &relungi«,? Tilt put s«nii diai Vrida vor pate® «pene, oft Radăjua na poate sesţ ne ea int aosgeaţi ravend cârde srnt, fiindcă răsboiu» **’• VArrsa ta ele pe «ari ie-a aşteptat toată iom«« și îtundcă la urma a.caror sesaiute, th »e puSisnls pe tfti na spr jnitm noi, eaut iSepirta de lmptrairea' ssopurlîor ninterira. Limita nu esa la loa și pol-'tina naests icstnnaentol menit să oprs&sa» eo^eîatcă in las tiitrio rirmUs idsală și fixă, politica tri« instramontai ea «jatorul etreia saeutates tmitiiiascA Op*r«isă evoistienia as, pe etape, apr* íormuíei® imediat pcsib,.!®,,., Paitisamul dint Visid® poî s^cts» deneo. maafe* ca na irebai® ss ns d,igpâîtan de Aliații nojSri... tar tdversaril diai Vai a« poî ngm* eg Auații ns.aa jtricăt rfca, n’nu jm«peatat «Hg«j,mentora i,ox sisise tetâni *4fri p$ o ca,® p# ctre na o patern eaUEua da de dreaptă eta. ft Adottsxris aiui Void* nu pot apune Insa că, intrând în cadul unei t,ohtxi opusă Aiiut-Uor asigură Rzmdmei un spr.jm mai e -»ia pentru viitorul ts, ove hoîurtis pieuătitle in tratatul din 191$. Urs de m m dieanţăm şi la noi la ţară spiritele sei« msi sănâicaie, au p&sâM emn«4 obijci ds a discuta s% ©» orferol msiMde cari eore pmi mai bine realităţilor btutoia^ mtornui ca in jSwsîa sovielvă unde e’a înăbuşit abs® critică jj forţa mțmtăm $m autoritatea forfri în serviciid programului politic. Politiaa diui Vaida la Conferințft III V*isa avea o polities, p® o«»-« a disismato la Ora ierta pacss de efdre p.:»s..d.f.jf®ie de Ouas lia al României și &z ft iBgiat să o socotim fără temei: politiea ia repetam iar, pata« să fie complect opusa ajotria a tdyisivăior dini Vaida, și pila urmare cembatată dar o imjfo.lan! p«ntm noi faptul eft, in sfădit Româna, în m jiocul haosului european își găsise punctele sută di sprijin,și lucra ia nom asssara a Mutropei. Sa poate aurara că dl Va'd* & a^trenst Coaslml suprem spre poUio» oriental?, ca e ce conține nouă, pskcii toaai.e exterioară. D-sa a Inm’nat Construi esrpra tendnţelor politise canei miniestiazi !n jurai t?ri ioaitre si prra predzianila pe cari le-a dat a muta curentele poliice a’e unora dintre A, ai nostiii. Luai ar a a.easîa, ei treca de la portat ti, as. pa utaeia ar ti donator si fnristam, mulpmii, căreia U rămâne nosvroiectâ și ronjtiința dreaptă na port» fare »it e a decât să ebene »n ajutor i une' a ic menea opere, spintul de disiplnk al po^orcilci. Chest un»» Basarabiei După locates aoecs'a vast! întreprins', de dl Vad» ea ecraj, ea t*ct, • venit chrstienes Bafarabii La Paris, înaintea Consiliului « prim di Va da a avut ds era* ţinut o aprigi lupt! da raraa BatrrabieL toti vine să bejfem rerric’ul nostru de fostă şi telegrafia-a fsi bite joc da fot şi graţie o&reia g’a pierdut o dare de ie,mt complet*. Dl Va’da csrca Baiarabia şi Consiliul Eurrem r pota prin purtar a noastrl în Ungaria, gan prin nmuvărat de aete politice cari in ohii Aliaţilor reprezentau o politică lipsită di loialitate. Din raozs atmosferei aiesteia ds ne'ndedera ?n no, dl Vuda s’a dus întâia ori la Londra şi nimeni nu va putra si ţine edeme sil su n a fost ab 1. Xrad'era a’a sch mbat comp ect, terecul a fo t oprifat de ob tacolo şi disenţia a putut fi reluaţi in condţii mai pr'e’nice. in jarul chestiune! ungureşti Ciface ar fi mai interesast însă «ă se spank eo pririre la aetîaae» diai Vrid« la etriinătats, e afaaeres n gw*«rS. Dl Vaida nass msi glses în prezenţa propagandei ungureşti p» «are a distros o în cursul primei palitord la Londra, d in prezenţa potitiaentinens fi«r» teroriza o rectificară de hotare In felezni ungurilor. Sitcaţionee era extrem de periculoasă şi nimeni na şi va !n.h;ptr i ci re* spiogerea seoatsris s’* teen* firi orien«!i. AtiCncc» d plomatieâ • României, nns'amftl mtrgiait la nsgorierîle ea Consiliul suprem ei 1« o «oţicras mii largă şi ţin si sablinies teptol, aă toate dimersurile ţărilor interesate sub imbolul dini Vaida-Voevod. Şi toane! In clipe In cere primul ministru între In locuinţe lui Lloyd George, in Downing Strest, spree etace probleme Banatului şl Maremureşuîui, venea telegrame de demisie. , Dl Vaida B p!eeat de aici *a sues» se perronale inconteatebi'e. Pot să efirm, că plesarea brissă a diai Vinds, a consternat pa Llui Giorge ale cdmt owninfe da prietinis psntru fesul prim-ministru român au fari prea caiete. G.,britl Dichter Sub teroarea decretelor legi Era absolutismului a început Consiliul mtatsHor a hotârît desființarea Consiliului Dirigent prin decret lege, proectul de lege respectiv neputând fi votat din cauza disovarii parlamentului. Consiliul a mai decis că realizeze reformelestorale pentru Românie mere prin depredieae și deecemenee împroprietărirea in vechui Regat OjupSnda sa m cererile faneționariior« Coneilial s bîterit tn ua arse Itfcrae, dta se 1* vie in ejator pria terms«r«a de aliment* și îmbrăcămiais stsi ieftină. Tratatul cu Germania se va ratifice prin decret leg». Guvurmu intenţionează prin noua lege zUetorală iâ oprească preoţi şi îndifltorii să satiditeze un al, gri, daci nu amuiontată. ■ m Teals prosstele de legi dopate de govern pe birourile pftrift&entalai, vor fi trsns- I fomMe la âomrit-Ugi. \ * GonsîHuI de miniștri, sare s's tctrcicîS ' icn taîft la ora 6, a examinat legile ea eaj raater nrgent, «» vor te« bas promulgate prin deor«i. Oee diniii va fii aceea a ebiril lioy, piatra cer® dxevetet! va apsrsx imediat. A api rut decretul cu isoulîe »le; g^rl fx#t® pentru C*mcrâ, 25 28 «I i 27 î«r pentru Senet la 30 şi 31 Mai. Corpurile legrattoere sunt convocate le ÎO Iunie 920. L'gsa alerioralâ s» va reforma prin dsmr»t lega. S» va tsciSaa sintemul electoral în tot capriuaui ţării, islsdngs proporţia un depute« la EO CCO alvgltorî. Vor fi deci 342 dipsteţi Ib toi®!; ier sc satori dies SCO. Noaileţii utun vor alege mai puţini deputaţi şi senatori deoftt an ales până acol».