Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-15 / nr. 198

Anunţ Caut o fată din familiă bună pe Itrigă O fetiţă de doi ani. De a ferice nu are, dar are se îndeplinească alte lucruri casnice. — Familia Dr. Nicolau Zigre Oradea-mare, nu s-s Căsătorie! Comerciant român, cult, solid, cu trecut nepătat şi bine situat întrun criş de frunte, s’ar căsători cu o domnişoară română (sau văduvă tinără fără copii) simpatică, cu creştere bună şi econoamă bună. Oferte detailate şi serioase, cu fotografie a se adresa redacţiei sub: iw­­ 3 „Comerciant activ“. _Regia Monopolurilor Statului- Pubicaţîune Regia Monopolurilor având trebuinţă de cantitatea de 240 (d­ouăsutepatruze­c) vagoane grâu recoltă amilului 1920, curat fără pleavă cu cel mult 80« corpuri streine, adu­se la cunoştinţa amatorilor, că în ama de 30 Septemvrie 1920 se va ţinea licitaţie cu oferte înscri­se atât la Direc­ţiunea Generală a R. M. S. (Serviciul Exploatarei) Bucureşti,cât’şi la Direcţiunea Regională a R. M. S. din Cluj. Oferte însoţite de o garanţie provizorie de 5% din valoare vor indica preţurile franco pe vagon în gara de predare. 1H0­1­8 Direcțiunea Generală. Convocator la adunarea generală da constituire a so­cietăţii pe acţii „Creditul comercial şi in­dustrial", ca se va ţinea la Ibaşfalău la localul Casinei române. Sâmbătă în 26 i. e. la ora 11 a. m Ordinea de zi: 1. Constatarea capitalului iscălit şi fxarea capitalului acţionar. 2. Votarea statutelor societăţii. 3. Alegerea consiliului da admini­straţie şi a comitetului de control. 4. Eventuale propuneri. Ibaşfalău la 10 Septemvrie 1920. Comitetul ad hoc Dr Ilarie Holom Ioan Lupean Nicolae Negruţiu 1152 1­1 CONCURS Pentru completarea postului vacant de secretar cercual în Lupu (Lapupatsk, plasa Hida, jud. Cojocni) se publică cen­tura. Reflectanţii, cari au cvalificaţiunea recerută, sunt invitaţi a şi înainta cererile instruite cu documente de cvalificaţiune şi sarviei anterior subsemnatului până la data de 30 Septemvrie 1920 Emolumantele împreunate cu acestea oficii sunt cele statolite prin decretul XX O. D. şi în statutele de organizare co­­lanială. Hida, la 27 August 1920. Nicodin Cristea 1146 1—1 primpretor Poliţia de Stat, Cluj, Secţia prezidiară. Nr. 6331/1920. Publications Incunoştinţez pe toţi negustorii din Cluj, ca pe zilele notate mai jos, să se prezinte la Poliţia de Stat Secţia administrativă, chiria nr. 12, aducând cu sine şi o adresă în scris, care să conţină următoarele date: 1. Numele şi pronumele. 2. Numărul de înregistrare a firmei la Tribunal sau numărul brevetului. 3. Numărul autorizaţiei. 4. Felul negoţului. 5. Strada şi nr. unde are prăvălia. Documentele notate mai sus sunt a se prezenta tot atunci personal. Cu înce­pere de 10 Septemvrie toţi negustorii din Cluj de orice fel, îşi vor începe întocmirea inventarul de mărfurile ce au în prăvălie, în care se va trece: a) Feliul marfei; b) Numărul facturei (de înregistrare în cărjile prăvăliei); e) Preţul în coroane şi lei, socotit pe 3,60 coroana. Dacă marfa a fost cumpărat­ă în coroane, iar pentru scale cumpărate in rachiul Regat sau strdnâtstp, vor fi pre­ţurile lum­ii în lei. Aceste inventare vor fi predate po­liţiei. Prezentarea se va face în modul ur­mător: Districtrul I.. în 16 Septemvrie, di­strictul II. şi III. în 17 Septemvrie, districtul IV., V. şi VI. în 18 Septemvrie. Cluj, la 9 Septemvrie 1920. Controlor deligat »1 Pre- Şeful polipei:­videnței Cons. de Ministru Dr Victor Pop Lt. Colonel, prefect de poliție, (ss) Grigorovich, 1144 1—1 Nr. 2#S47­ 920. Aviz Se caută pentru Secţia VI. din Ministeriul Instrucţiunei Secretariatul General din Cluj 3 dactilografe bune. Condiţiuni favorabile. Persoanele inte­resate se vor adresa, până cel mult la 20 Septemvrie 1920 direcţiunii Secţiei susnumite. pt. Secretar general: 11213-8 (ss) Dr. Jean Mateiu. Nr. 2828­920. Vânzare de lemne de con­strucţie esenţă: Stejar şi Ulm Se anunţă licitare publică pentru valoarea lemnelor produse la ocolul silvic din Ciala în parchetul anilor 1919—20 şi depozitate la staţiunea „Aosev. Csalatelepi Vizlalda“. Obiectul licitării: cca 14686 m. dl. I. şi 650.98 ms cl. II, lemne de con­strucţie esenţă stejar, mai departe cea 7.42 m8 lemne de construcţie esenţă ulm, care material se va valora grupat în 11­ grupe prin licitaţie publică cu oferte în scris şi închise. Ofertele sunt arse, înainte Regiunei Silvice în Lipova până în 24 Septemvrie 920 orele 12 a. m. unde apoi în ziua următoare la 9 ore a. m. se vor deschide în public. Gruparea părţilor, precum şi preţurile de strigare şi conspectul despre cauţiunea ce este a se depune, condiţiunile de licitare, totodată şi condiţiunile de contract blanchete de o­ert şi plicuri se pot vedea respective inimi gratuit de la Regiunea Silvică din Lipova (jud. Timiș), Lipova, la 18 August 1920. 1138 î­i Regiunea Silvicil. Convocare Membrii „Asociaţiei funcţionarilor publici din Ardeal, Banat şi părţile tengurene“ cu sediul în Cluj, în sensul stiimtului, sunt invitaţi la adunare generală ordinară, care se va ţine la 26 Septemvrie 1920 9 ore a. m. în Cluj — sala de şedinţe a prefecturii — cu următoarea ordine de zi: 1. Desc­ierea adunării. 2. Verificarea delegaţilor şi cons­tituirea. 3. Raportul comitetului central pro­vizoriu despre starea organizării şi acti­vitatea sa. 4. Raportul cassierului. 5. Depunerea mandatului comitetului provizoriu şi alegerea noului comitet central. 6. Statolirea veniturilor şi cheltuieli­or Asociaţiei pe anul nou de gestiune. 7. Desbaterea situaţ­ii materiale, mo­rale şi sociale a funcţionarilor, care conti­nuă a se înrăutăţi. 8. Eventuale propuneri şi hotărâri, cam­ în baza statutului, cad în competenţa adunării generale. Comitetul central provizoriu: Cluj, la 4 Septevrie 1920. P. Secretar: Preşedinte: Iacob Peptea, Dr. Emil Harieganu, subdirector de finanţe, profesor universitar. N. B. Foile româneşti din ţinuturile alipite sunt rugate a lua notă despre convocarea de sus. CONCURS Cu­­ Octomvrie ce se începe la Cluj un nou curs de un an pentru Surori de Oi roti­re. Condiţiile de primire sunt: 1. Sănătate deplină, 2. Etate de 20—40 ani, 3. Absolvenţa alor 4 clase civile, (escepţional se primesc şi cu 2 clase civile), 4. Conduită exemplară. Elevele primesc, pe durata cursului, în In­stitutul Surorilor e de ocrotire din Cluj (Str. Mănăşturului Nr. 27), toată întreţine­rea (pat şi masă) gratuit. După trecerea examenului de fine de an, absolventele primesc­ Diploma de Soră de Ocrotire şi se încadrează ca funcţionare de stat în clasa de salarizare XI—VIII. Fac apel la toate femeile şi fetele cari dorese să se dedice acestei carierieri frumoase şi ideală ca muncă femeiască, să se prezinte până la 25 c. cu cererile adresate Secretariatului general al sănătăţei şi asistenţei publice dn Cluj şi cu actele justificatoare la unul dintre Inspectoratele igienice din Cluj (Str. Mikó Nr. 1.) Timi­şoara, Sibiu, Braşov sau Târgul Mureş. E­ev­ele primite vor avea să aducă cu sine: 6 schimburi albituri de corp, 6 părechi ciorani, 2 păros hi­ghete, 8 şorţuri lungi albe (cu mâneci şi încheate la spate), 6 şervete pentru masă, 6 șervete pentru vase, 6 prosoape, 1 c­așcă pentru cafea, 1 pahar pentru apă, 3 farfurii, tacâmuri. Hainele de pat le dă Institutul­ Cluj, la 9 Septemvrie 1920. Inspectorul igienic: 11411­3 Dr. Triff. Slăvoacă. „PATRIA“ Dl ILIE VASILIU înţelege prin stu­dent român pe cel vizat de articolul 6 dela 1909, întrucât numai statutul acela e încă, deocamdată, în vigoare. Dl NAXARIE. După statutul în vi­goare ni iau parte, nici societăţi, nici stu­denţi, ci Centrele. Procedând la formularea unor noui norme de organizare trebuie să ne bazăm pe cele vechi. Studentul ro­mân e cel care se bucura de cetăţenia ro­mână şi înainte de înfăptuirea României­­mari. Până la discuţia dacă elemente streine neamului nostru, cărora totuşi le zicem nu vă­desc bine aţi venit, să fie sau nu primite, e bine ca să se discute pe baza unui sta­tut votat, nemodificabil decât de un vot de congres, şi în care articolului 6 trebuie să i­ se dea interpretarea pe care o dăm. Dl DIAMANDI: Hotărârile noastre nu au numai răsunet aci, ci şi în streină­­tate. Dl PUŞCARIU: Noţiunea de român va fi discutată mai târziu. La discuţia articolului I, se pune pre­şedintelui întrebarea dacă şi studenţii şco­lilor speciale întră în Centru Preşedintele, constatând că e poate o nedreptate ca a­­ceşti colegi cari au aparen grad de cultură in­ aceleaşi sentimente româneşti, să nu fie uimiţi, arată că statutul vechiu e limpede in această privinţă şi că modificări juste se vor face Dl BERBERIAN îşi exprimă reg re­al, că confinamnile raporturilor nu sau tipărit şi distribuit din vreme, ceea ce ar fi avut ca diferiţii vorbitori să poată educa critici studiate şi să se evite zgomotul, neînsprierea de mai înainte la cuvânt, nu­mărul prea mare de vorbitori în aceiaşi chestie, etc., cere ca raportorii să se suc­­ceadă şi să prez­ite un scurt rezumat al concluziilor lor. Nu se admite cererea aceasta, nici cererea ca întâi să se ţină toate confe­rinţele şi discuţia se aibe loc abia mai târziu. Se admite în schimb, ca cei chemaţi da 2 ori la ordin», să piardă cuvântul. Dl PLIŞU ILIESCU: Biroul n’a fost ales, ci impus: e format din preşedinţi de Centru. Or, acesta e un congres studen­ţesc şi nu un congres al Centrelor Şedinţa sa suspendă. La redeschidere, apel al dlui preşedinte pentru mai multă linişte şi ordine. Dl PLIŞU ILIESCU: La Galaţi, biu­­roul a fost ales de studenţi. Dl VICENŢIE ARDELEANU: Ochii întregului Ardeal ne văd. Nu ne pasă de streini. Suntem în Ardealul, care n’a avut încă izbânda doralui lui. Tot Ardealul ne iubeşte. Purtaţi- vă demn de iubirea lui. Numai cu încredere şi dragoste vom putea face ceva. (Aplauze la fiecare frază). Congresul propune şi admite, ca dl Ardeleanu să facă parte din comitet. Dl BREZE­ANU: Constat, că artico­lul 5 a căzut, întrucât face parte din birou, ales de congres, un student, care n’a fost preşedinte de Centru.­­ Zgomot, încrucişări de propoziţii, ce nu se disting bine. Se suspendă din nou şedinţa. La redeschidere, dl LABUŞCA cere, ca atât demnitatea discuţiei, cât şi liber­tatea cuvântului să fie garantate. Constituirea biuroului Biuroul se alcătuieşte apoi, prin vo­tare, astfel: Preşedinte: Octavian Puşcariu (preşedintele Centrului Cluj). Aplauze. Aplauzele dv, pentru care vă mulţă­­mesu cordial, înseamnă pentru mine să nu părăsesc acest fo­ol­i, cum am vrut să fac. Congresul ara o menire mare, e un pas înainte în istoria vieţii noaste« studenţeşti Vicepreşedinţi sunt: dan­ Nazarie (Bucureşti), In­o Vasiliu (Iaşi), Doctor (Ro­mânia-Jună — Viena), Bigesen ( Teologie Cernăuţi), Vicenţ­e Ardeleanu (Pr­eşed. Soc. Stud. de litere, Cluj). Secretar general: Dl Pop. Şedinţa se ridică la ora 1. ■ari nu s adequate din cauză că nu sun­­­tem consultaţi în ademenea oaaaîi. Activitatea extra şcolară trebuie să ne preocupe: să mergem la sate, să du­cem cu noi lumina. Dl O. CODREANU: împărţirea rapor­­tului dlui LABUŞCA nu i se pare natu­rală. Mijloacele ce duc la scopuri nu con­stituie un capitol a­parte. Dl MARINESCU NOUR: Titulatura propusă de dl LABUŞCA nu e tocmai bună, întrucât se uzează de două cuvinte exprimând aceiaşi moţiune. Nu „Uniunea naţională a studenţilor români" ci a „Stu­denţilor din România.* Dl DUMITRESCU, tot în chestia ti­tulaturii ce înseamnă „naţional“ ? „Uniunea naţională a tuturor studenţilor români“, cari români, ce fel de români? Cuvântul na­ţional in senzul dlui Labuşcă poate avea 2 înţelesuri. Eu nu înţeleg prin naţional nimic altceva decât ca sunt prins prin sânge, legat biologiceşte cu pământul acesta­ Pe când umanitatea e o noţiune ab­stractă, o vorbă, naţiunea trăeşte în carne şi oase Confederaţia internaţională va fi o uniune pe formaţiuni etnice sau pe forma­ţiuni politice?­­ Nu e o chestie da exclusivism şi de ură, ci de solidaritate, care, aceasta, se bazează pe asociaţiunea unor elemente care există Dacă e vorba de naţionalizarea ţinuturilor ocupate de intensificarea culturii naţionale, nu e indiferent a se trimite orice student român. In internaţionala culturală poate întră orice student din România, când e vorba de-a ridica acest biet popor nu poate lua parte nici unul din elementele streine. Dacă îa strei­nătite, unde îa asocis­­ţiuni se strecoară un element strein prin dânga, se poate spune totuşi Uniune Na­ţională, la voi, aceasta e impasibil. Con­trar socialiştilor, noi cerem armonizarea claselor sociale şi înmânumiiarea tuturor elementelor. Pentrucă s’a smintit de regulamentul de ordine şi disciplină voi aminti că în­suşi rectorul de triată memorie ce-a fost Stere fi spus, de el, deşi interesul lui per­sonal era contrarul, că nu e în vigoare, Universitatea fiind autonomă. Pentrucă iarăşi s’a spus că studenţi­­mea nu-şi cunoaşte înaintaşi, voi aminti din jertfele imense ide unui Bădârâu Tomşa mort ne front, şi de-un Ştefan Petrovici, mort erou şi el, studentul care a putut. »4 înfăptuiisscâ, cu scrisul său în ziarele din Transilvania, şi cu sufletul s­u mare, uni­tatea noastră su­fi­­teasc.­ După ce dl SGLIMBE­A dă citire comu­nicaţiil­ui ce va apare în toate ziarele şi care vestejeşte atitudinea „înfrăţire!*, şe­dinţa se ridică, aruunţându-se cea viitoare pe astăzi la orele 8 dimineaţa. ŞEDINŢA DE DUPĂ masă Confederaţia Internaţională a studenţilor, afilierea la ea a studenţilor ro­­mâni nimic, nu ni­ se va impune nimic. Una e organizaţia uniunei din punct de vedere politic, alta din punct de vedere al idealu­lui culural-naţional. Mai dau explicaţii de amănunt diii Lăbuşcă şi Rally. Uniunea natională a studenţilor din România Raportorul, dl LABUŞCA expune şî cri­tică vechea organizaţie studenţească. Stu­denţimea trebuind să se prezinte unitar, pentru unificare­­, coordonarea, îndrumarea activităţii tuturora, fiind o forţă caparelă da a munci, de a participa la problemele de ordin general sufletesc şi studenţesc, trebuind să arate gradul de intelectualitate străinătăţii, o nouă înjghebare se impune. Statutul nou se bazează pe marile principii de solidaritate şi socializare. Na­ţionalitatea cuprinde un drept dar şi o da­toria izvorâtă însăşi din acest drept. Elementele nu-s studenţii individual, ci asociaţiunile studenţeşti, indiferent dacă-s din ţară sau st­ăinătate, dacă-s centre uni­versitare sau judeţene. Ia înjghebarea nouă sa stabileşte o legătura între foştii, actuală şi viitorii stu­denţi. Sa va recunoaşte asociaţia ca o in­stituţie socială Se va căuta elaborarea unui nou regulament de ordine şi disciplină, cel vechi, impus la 1899 de Harot şi modifi­cate după răs­coale împletind asupra auto­nomiei universitare. Coheziunea Intre societăţile diverse şi uniune va fi cât mai mare. Se vor armoniza cele două forţe, a profesorilor şi studenţilor. Se va cere ajutor şi de la Stat, mai cu seamă pentru editarea unui foi. Dl DiaMaNDI constată cu durere că studenţii macedoneni n’au fost invitaţi. Dl NAZARIE n’au putut invita so­cietatea studenţilor macedoneni, neavând cunoştinţă de existenţa ei, această socie­tate ne­adresându-i-se niciodată până a­­cum. De abia din ziare a aflat de existenţa unei societăţi macedonene, şi nu a studen­ţilor, ci a macedonenilor în­deobşte. Se propune o telegramă de omagiu către macedonenii din Capitală. Dl NEDELESCU: Dacă statutul ci­tit e sau nu identic cu acel citit la o în­trunire a majontăţ­i din Centru ? Statutul vrea să contopească societăţile studenţeşti, neglijând însă nevoile imperioasa ale ace­stora când ele-s izolate. Dl GEORGESCU: Statutul actual e incomplect şi va face ca studenţii munci­tori să părăsească din nou asociaţiile. Statutul păcătuieşte prin lipsa de le­gături cu Societatea: nu s’a făcut legătură nici cu asociaţia profesorilor secundari, nici cu acea a corpului didactic, nici cu acade­mia, nici ceea ce e mai rău, cu cele săteşti, care aşteaptă numai un semn d­a stu­­denţime. Legătura între studenţi ar trebui să fie mai temeinică, să nu-i lege căminul prin masă şi pat, ci prin sala de lectură, reuniuni, discuţii, etc. Un ziar al studenţimei, deci, impe­rios necesar, e încă irealizabil. Ziarele ar putea să fie rugate a ceda o rubrică într-o frumoasă conferinţă a dlui RALLY. Confederaţia oglindeşte vieaţa universitară mondială, iar reprezentanţii fiecărei natremi gradul intelectualităţii poporului respectiv Ea uşurează soarta studenţilor de peste hotare, valuta, echivalentele de diplome, rezolvă chestiunile referitoare la şcolaritate, semestre, schimb de studenţi, posibilitate de a lucra în laboratorii şi seminare, pu­­blică o revistă cu un comunicat al fiecărei universităţi naţionale, articole de vi­er­­ţ­e stu­­denţească, scrise de studenţi, articole din urnea universitară, va înfiinţa un muzee filliografic interuniversitar cu ştiri şi in­­formaţiuni universitare,­­ şi un cerc de studii studenţesc la care s-au şi înscris so­mităţi mondiale la catedre din cele mai interesante, etc. Confederaţia are şi scopul de-a smulge pe studenţi de la propagandă germană pe care au făcut-o cei ce-au învăţat la nemţi: misticismul se găseşte nu numai la ruşi, ci şi la iberi, unde e şi lipsit de bolşevism, iar spiritul de ordine, disciplină şi organi­zaţie se vede la anglo-saxoni unde nu e impregnat da teut­onism­e. Dl LABUŞCA, a făcut parte din de­legaţia română la Strasbourg, unde s’au pus bazele acelei confederaţii. Dşa mai dă câteva explicaţii de compleetare. Confede­raţia ere menit­ea de-a secunda liga na­ţiunilor — va fi o legătură în plus între puterile cari au luptat în contra duşmanu­lui comun. Scopul uniunilor naţionale care se contopesc în confederaţie e să coordoneze acţiunea st­udenţilor în ţară, să fie expre­­siunea mentalităţii şi a intelectualităţii stu­­denţimii d­e ţară. Vicepreşedintele e ro­mân, dr MARIUS GEORGESCU, care a contractat prietenii cu ceilalţi membrii, — şi ar fi bine ca să fie menţinut în post şi de actualul congres. Aceşti prieteni stu­denţi să nu se evite că vor fi conducători ai popoarelor. Dl RALLY. Delegaţia de a repgrsa, şi nu se va putea achita de ea decât dacă congresul va menţine la actualul vicepre­şedinte şi va rezolvi echitabil chestia stu­denţilor ce nu-s români prin sânge, şi care dacă n'ar fi primiţi în sânul uniunei naţio­nale a studenţior români, s’ar duce singuri, ceea ce ne-ar crea prejudiţii. Mai arată unde avantagii ale confe­deraţiei, îndeosebi schimbul de studenţi ” Arată apoi că pe când la noi abia s a votat profitul dlui larga. Sârbii au deja o casă a studenţilor sârbi, cu profesori cari sunt ataşaţi intelectuali ai ţării lor, analogi, în vieaţa universitară, cu consulii vieţii e­­conomice. Studenţii altor neamuri au va­lută convenabilă, noi nu avem. Dl ZffiLEA CODREANU. Putem da mandatul cerut, cu condiţia că dacă ne ra­dem confederaţiei ea să nu na impute con­diţii care să se lovească cap în cap cu in­teresele noastre ca neam. Dl RALLY. Să dăm ce-i drept dela noi. Dacă ni­ s’a impus ceva scensta s’a impus de guverne, nu de popoare. Dl PRESEQ: răspunde dlui Codreau că s’a pus conferinţa dlui Rally înaintea altora, din cauză că dsa va trebui să pleca cât mai curând la Bruxelles. Dl CODREANU: Ce înţelege de Rally, resând vieaţa studenţească, rubrică ce s'ar când spune că ne va apăra ? Ni­ se impune i putea încredinţa celor mai buni dintre noi, sau nu primirea studenţilor streini.­­ Con­siţiile­­trebuiesc mărite şi perce-D1 R. DUMITRESCU: Federaţia e­ pute prin organele administrativa imiver­­aduoarea societăţilor particulare. In uniu-î share întoamai ca tu­xeli de examen nea naţională vor trebui să între toate fe­s Legăturile între studenţi şi profesori de raţiile asociate din ţară. Nu vom impune ar trebui să fie cu totul altele, multe mă- Alegerea dela Gilău In circumscripţia Gilăului a reuşit can­­didatul Federaţiei, dl I. Brezeanu, am partidul ţărănist din vechiul Regat. După ce obţinuse un număr mai mare de voturi faţă d­e candidatul guvernului şi la întâia alegere, oamenii guvernul­ui n’au mai putut, cu toate presiunile, sa- i oprească biruinţa definitivă în balotaj. Membri partidului nostru din Cluj şi lux i-au dat tot sprijinul necesar, şi ale­gătorii nu erau lăsat prin nimic intimidaţi. Alegerea lui Brezeanu la Gilău şi a dlui lovian la Aiud — unde alegerea e zădărnicită, fesă împotriva oricărui simţ de lege.Uite — dovedesc, că partidul naţional nu-i nici separatist, nu-i nici compromis la ochii alegătorilor, pentru că cu concursul frăţesc al nostru au fost aleşi candidaţii Federaţiei naţionale. Şi alegerea lor mai dovedeşte un ade­văr: ca populaţia de la noi are încredere numai în acei bărbaţi, din vechiul Regat, cari sunt recomandaţi de fruntaşii partidu­lui naţional. Căci numai ei sunt aleşii po­porului, cei guvernamentali sunt aleşii administraţiei. In jurul Incendiului­ de la Constanţa „îndreptarea“ publică în formă de convorbire cu Secretarul general de la in­dustrie, rezultatul cercetărilor făcute de „autorităţi“. Se înţelege nu-i nime vinovat, ba încă e o fericire arzând mărfuri In va­loare de milioane, pentru că iată, vă rog, ce declară dl secretar general: „In magazii, care constituie o mică parte a depozitelor noastre, din acea lo­calitate, se aflau mărfuri de 33 milioane lei. Buberoidul şi cuele, care nu au su­ferit de pe urma focului, sunt In mare parte utilizabile. Pot să vă adaug detaliul că societăţile de asigurare se obligau să ne despăgubească integral, dacă admitem să lăsăm iar cantitatea de cue bune de întrebamţit. — în care caz un delegat al unei societăţi ie-a mărturisit că din vân­zarea cuelor poate achita toate obliga­ţiunile asigurărei, chiar faţă de Crucea Roşie Americană.* înţelegeţi deci şi dvoastră pentru ce ard magaziile publice ale Statului: rămâne câte un material pe care nu-l arde focul, şi din valorizarea lui Statul îşi acoperă toată paguba. Deci, trăiască incendiile, numai s£ azvârlim câteva mâni de oua în magazii înainte de-a le da foc i Țară fără sancţiuni, — sat fără de câini !

Next