Patria, octombrie 1920 (Anul 2, nr. 210-232)
1920-10-27 / nr. 229
Miercuri 27 Octomvrie 1920 DIRECTOR: ION AGIARBICEANU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA CLIJJ, Btr. REGINA MARIA 11 ANUNŢURI DUPĂ TARIF PRIMEŞTE ADMINISTRAŢIA ŞI AGENŢIILE DE PUBLICITATE x 50 beni 8B4117 AL PARTIDULUI NAŢIONAL rOMll* * IAnul II. Numărul 229 w/mmmmM mmmmm&t ABONAMENTUL: PE UN AN . . .120 LEI PE V, AN............... 60 LEI PE V, AN .... 30 LEI pijt PPHNT I 13—31 I L.ULJ | KPOORAFIA 13—33 Regenerarea morală De o vreme incoape, deşi de puţină intensitate şi acoperite repede de indiferentismul publicului, sunt tot mai dese şi la noi încercările de a da o orientare sănătoasă de vieaţă cetăţenilor României mari, şi mai cu seamă tineretlui noştre. Activitatea Societăţii ortodoxe a femeilor române, congresul din vară al studenţimei creştine, trecut aproape nesigur în seamă, coeferenţele pe cari au început să le ţină studenţimei mai ales, profesorii universitari cari îşi cunosc chemarea lor de educatori, au fost tot atâtea încercări pentru a pune temeiul unei sănătoase îndrumări morale în sânul societăţii noastre. încă înainte de înfăptuirea unităţii noastre politice cea mai simţită lipsă în vieaţa românească, mai ales a societăţii, a clasei numite culte, pe întreg teritorul locuit de români, era lipsa unei bine definite concepţii de vieaţă, care să fie busola orientării şi a activităţii societăţii noastre în toate ramurile de activitate. Până când poporul, ţărănimea noastră, avea o destul de puternică orientare în vieaţă, în credinţa şi biserica strămoşească, societatea noastră cultă, în cea mai mare parte, n’a avut un program de vieaţă, superior şi complet, ci numai frânturi dintr’un astfel de program. Ca o societate în formaţiune, cu o cultură superficială, — afară de fericite escepţii — până la un punct re şi poate explica această lipsă de program, din care însă, nime nu va tăgădui, că a urmat pentru vieaţa noastră socială, publică şi de stat, cele mai mari rele şi cele mai grave perturbaţiuni. Nestabilitatea, uşurinţa, lipsa de răspundere morală, necunoaşterea sancţiunilor, în preocupările societăţii noastre, au ornat toate din lipsa unei sănătoase şi bine definite concepţii de vieaţă, fundamentul oricărei regenerări morale. Haosul de ori ce-l Întâmpinăm în vieaţa de toate zilele, în moravuri, în politiei, se datoreşte nu numai dezastrului sufletesc rămas pe urma răsboiului, ci mai ales faptului că foarte mulţi din pătura noastră numită culta, nu aveau nici înainte de răsboi o orientare în vieaţa bine fixată. Azi problema regenerării morale se pune în toată imensa ei greutate, şi in multe privinţe, nu numai privitor la pătura cultă, ci la însuşi poporul de la ţară. Şi când afirmăm că pentru lumea satelor noastre va fi de-ajuns şi pe viitor munca desinteresată a unei preoţimi şi a unui corp didactic luminat, ajutat de opera culturală a cărţii româneşti, a conferinţelor populare , pentru pătura noastră cultă trebuie să mărturisim că etămeu mult mai rău. Nu prea ştim cine ar putea vorbi cu destulă autoritate acestei lumi în haos şi în fierbere, care însetează totuşi după o hrană sufletească, cum a dovedit şi afluenţa numeroasă de la conferinţa mitropolitului Nicolae. Fără ndoială tinerii prelaţi vor face un real serviu regenerării morale a societăţii noastre, dacă se vor coborî cât mai des în mijlocul ei. Biserica, doctrina creştină, trebuie să ajungă de la colibe la palate, de la sate la oraşe, şi în mijlocul popoului românesc. Mai ,este "adevărat că îndeosebi în ce priveşte tinerimea, cuvântul profesorilor săi poa fe fara era msjjfrumoasă impresiune. Dar cee ce ne-ar trebui nouă în lupta pentru regenerarea morală ar fi mai ales o personalitate superioară, un suflet de foc, adânc idealist, un fliozof cu suflet de tact, un Carlogie de pildă, care să ne vestească cuvintele vieţii. In haosul materialist de azi am avea nevoie de o sabie de foc, de un mare răscolitor de suflte. In lipsa lui nu ne rămâne decât un lucru de făcut: fiecare om care-şi dă seama de importanţa regent.".irii morale, de covârşitoarea influenţă pe care o are o bine definită concepţie de vieaţă in activitatea fiecăruia, să nu se mărginească, în orice joc ar fi pus, la simpla împlinire a datoriei, ci prin pilda vieţii sale şi prin cuvântul său să influenţeze deşteptarea sufletului, de care societatea noastră are o atât de arzătoare nevoie. Vieţii de adevărată educaţie ne pot da nu numai bărbaţii însărcinaţi cu’ educaţia, ci fiecare om care are fericirea să se călăuzească în lume da o bine definită concepţie de vieaţă. In aşteptarea marelui regenerator, cei mici trebuie să-şi facă datoria, pregâtindu-i drumul, încercările ce s’au făcut până acum, deşi sporadica şi repede acoperite de indiferentismul publicului mare, credem că sunt, totuşi, semnele unor vremi mai bune cari vor veni. In Statul nostru naţional, sub influenţa culturii naţionale, este cu neputinţă ca pentru epetatea românească să nu răsară luceferii preocupărilor superioare, adevărat omeneşti, care nu numai îndreaptă vieaţa şi o intăresc, ci o fac cu adevărat frumoasă. Valurile materialismului de azi se vor izbi de o sravila pe care nu vor mai putea-o trece, se vor sfârma de instinctul conservării naţionale, care ne porunceşte orientarea idealistă în vieaţă. Greva minerilor din Anglia Lyon. — Impresiunea care-şi face loc din ce In ce mai mult este că criza engleză va ficurând rezolvata. Ameninţarea cu greva generală este înlăturată pentru un moment. Dl Lloyd George este optimist. Totdeodată s au prevăzut măsuri excepţionale pentru cazul când ele vor deveni necesare. Câteva relatiuni $1 consideraţiuni Graniţa noastră de Nord-Vest de ALEX. LAPEDATU cu privire la Nădăjduit, «ft prin acţiunea de laghiarizare a fostului Stat ungar, ătrunderea elementului maghiar, prijinit de toate mijloacele organiate In acest scop ale puterii da t Itat, in maura românească, redusă slabele-i mijloace de rezistenţă reprie, a foci aşa de însemnatft, os, metal cu meetul, s’a creat în aceste flrţi periferice ale luptei naţionale Intre cele două popoare — lupta de esagregare şi dominaţiune de-o parte, o apărare şi conservare de altă —ualităţi etnice mult deosebite de celexistente aici nu mai departe decât a 50— 60 de ani în urmă. Prin cunoscutele procedee de falsizare ale Serviciilor ungare de staistică, aceste realităţi etnie, în coninui prefacere, au fost apoi aşa fel ifăţăşate în lumina cifrelor, ei, chiar ţin lumea streină, nemaghiară, ra©rtnrile etnice dela periferia ieri toiului locuit de Maghiari fură muit * Fwgswnt dia eoDÎeriat» ou aee’a* titlu iută de autor îa Oradea, la 18. o. ou arfa aduaSriî generale anuale a ,Asociamii“. Conferinţa între» gi »e va tipări tn taUMOvsnl**, exagfrato în folosul lor şi în defavorul aşa numitelor „naţionaliteţi* — pentru cucul în speţă: Români — prin hărţi şi publicaţiuni etnografice de caracter ştienţific ori cel puţin prezentate ca atare. Dacă însă falsificarea statistică se putea denunţa şi constata, facându-te, în anumite margin**, conta operaţiuni de rectificare, — nouile realităţi etnice rezultate din politica de maghiarizare nu se puteau, dn nefericire, decât explica. Şi lucrul s’a făcut, pentru cei«a nu-l conoaşteau sau îl cunoaşteau numai în parte, cu aparatul evident şi concludent al paralelelor Bratistice, îa cari datele scoasa din tot felul de catagrafii vechi fură puse faţă în faţă, spre confrontare, cu datele demografice ale fostului Stat ungar. S’a aratat bunăoară că: 1. După Lexiconul comunelor din Ungara, îau remit oficial, la 1778, de Cancelaria regală ungară din Viena (Lexicon locorum Regui Hungariae ance 1778 officioase ceafecum), — lexicon în care se înseamnă şi limba vorbită, predominantă, a comunelor, elementul maghiar din comitatele limitrofe ale Transilvaniei, el constată a fi fost atunci într’o vădită inferioritate faţă de cel român. Astfel: a) în corn. Maramureş erau faţă de 50 com. rom., numai 0 maghiare, b) la com. Bhor faţă de 338 corn. rom, numai 143 maghiare, c) în corn Arad faţă de 168 corn. rom., numai 11 maghare, d) în corn Crnadaţi de 6 com. române, numai 4 maghiare. 2. După Schematismul diecezei rutene gr. cath. de Munca oi din 1822 (Shematicitus venerabrus clem graechitus catholicorum diocosis Mnocaciensis pro anno Domini 1822), elementul român era absolut predominant în Sfttmar, unde, din 288 comunităţi religiase, 132 aparţineau exclusiv Românilor, iar 82 Rutenilor, restul de 74 find: 10 ale Romfiailor şi Rutenilor, 31 ale Românilor şi Maghiarilor şi 33 ale Românilor, Rutenior şi Maghiarilor. In întreg acest comitat nu exista aşadar, la 1822, o singură comunitate religioasă exclusiv maghară. Puţinii Unguri re se găseau atunci în cuprinsul Bâtmarului locuiau fie împreună cu Românii, fie cu areştia şi Rutenii laolaltă, — ceiace arată nevideios originia română şi ruteană în mare parte a populaț’unii actuale maghiare din aceste regiuni. Ce priveşte numărul locuitorilor, acesta era, la acea dată, de 80.000, din sari 53.000 (64% dtoi) numai în comunele exclusiv româneşti. Adăogând la acest număr pe Românii din comunele mixte româno ruténe şi româno ruteno-maghiare putem afirma el mărci majoritate a populaţii corn. Sătm-rara română. După aceasta veneau Ruteni şi numai în urmă, în număr foarte redus, Maghiarii. Dar eu numai că în Sătmar elementul românesc era predominant, ci chiar şi în unele părţi ale comitatelor vecine — în regiunea de Sud a comn. Sabotei şi regiunea de Est a rom. de szi Hajdú, dincolo deci de linia extremă a revendicărilor noaste, acea a tratatului dela 4/17 August 1916, el era destul de numeros. Numai în duă din cercurile actuale ale corn. Sabodi — în Nyrbator şi în Nagykállo — erau, după Schematismul etat, la 1822, 86 de comune bisericeşti în cari se întrebuinţa ca serviciul divin limba româna alăturea de cea rutenă şi maghiară, iar în comtatul Hajdú, toate comunele din preajma Debreţinului. Debreţinul chiar, aveau, ca limbă liturgică, şi pe cea română. 3 După Schematismul decezei române gr.-oath. de Oradea Mare dn 1836 (Schimatismus venerabilis clari diocesis Magno-Varadieneia graeciatus cathollocium pro anno 1836) pretutindeni în Bihor, până în punctele lui de Vest cele mai extreme, unde ultimele statistici maghiare înregistrează foarte puţini Români sau aproape de loc, erau numeroase co-Lyon. — Vineri seara au sosit la Paris 52 francezi repatriaţi din Rusia dintre care 24 ofiţeri, onest şi obiectiv, să fie obligat să accepte concluziile logice formulate pe baza lor, şi anume: a) că nu mai departe doar în prima jumătate a sonorului trecut, românii alcătuiau elementul etnic de căpetenie pe întreg teritoriul revendicat de ei în nord vestul Transilvaniei până în punctele lui cele mai extreme ; b) că îndeosebi, dela fondarea Statutului ungar dualist (1867), populaţia românească a acestui teritoriu se constată a fi scăzut intr’o proporţie care nu se poate explica decât prin efectele political de maghiarizare şi prin fals.Scările statisticelor ungare. Revendicând deci teritoriul de care e vorba, până la linia tratatului din 4/17 August 1916, care, e locul a ospune, nu dădea, cel puţin pentru regiunile nord-vestice, o graniţă imutabilă, ci numai o limită până la care avea să se fixeze, prin cercetări şi discuţiuni ulterioare, frontiara politică a nouii Români', — departe de a fi făcut pretenţii neîndreptăţite şi exagerate, cum s’ar fi putut socoti mimai după simpla privire a hărţilor etnografice, n'au făcut decât sa reclamăm — pentru racişegarea unei situaţiuni etnice distinse prin maghiarizare forţată şi denaturată prin mistificare statistică, — o parte a teritorului nostru naţional ce ne a aparţinut, cândva, etniceşte, aproape în întregime şi ne aparţine astăzi în destul de însemnată măsură. Cum a decurs greva generala in vechiul Regat — In Ardeal si celelalte provincii Muncitorimea a reluat lucrul aproape pretutindeni, murai căile ferate întârzie. In vechiul Regat, în provincie, aproape pretutindeni au fost numai grave parţiale demonstrative, cu excepţia muncitorime! de pa valea Prahovei. Reluarea lucrului Vieaţa economică reintră în făgaşul obişnuit. Muncitorii sunt amărâţi de greşala pe care au făcut o. Sa spune că între actele socialiştilor s’a prins planul model al lui Lenin pentru întronarea dictaturei proletariatului comunist. Opinia publică manifesta o bucurie desăvârşită pentru înfrângerea comuniştilor indigeni. Cenzura şi starea de asediu vor dura până la aplanarea greveiGuvernul a hotărât să se rechiziţioneze temporar locuinţele mecanicilor şi fochiştilor de la C. F. R. care i- au părăsit şi care erau mobziţi. Greva în Ardeal In Ardeal greva a fost parţială Ziarele „Românul" din Arad şi „Dacia Traiana“ din Sibiu au apărut regulat pe timpul grevei. Muncitorii de la minele de aur din munţii apuseni a’au împărţit în două tabere: unii declaraţi pentru grevă, alţii declaraţi contra grevei. LaOfenbaia au fost ciocniri sângeroase între cele două tabere. Luni, muncitorii din munţii apuseni erau hotărâţi în majoritate să reia lucrul. întrebaţi de un redactor al nostru pentru ce nu merg la lucru, ei au răspuns: — Dl inginer ne-a ordonat să nu ne prezint era la lucru, că este grevă generală! La Alba-Iulia au funcţionat toate atelierele. Comandamentul Diviziei din această localitate împreună cu harnicul primar, di Bara, au făcut toate demersurile pentru a opri isbucnirea grevei. La Turda, greva a avut un caracter mai pronunţat decât în celelalte oraşe. Muncitorii au refuzat să reia lucrul ridicolă în România-mine. Putem fi deci pe viitor liniştiţi că se respinge cu mai mult temei formula primejdiei bolşeviste interne. Existenţa unor forţe sociale, legal organizate în cadrele unor sindicate profesionale poate constitui uneori o frână, o contraponderare utilă. Aceasta sub raportul politic. Sub cel economic nu mai încape îndoială, că existenţa unor sindicate muncitoreşti cu răspundere legală poate fi un element preţios pentru buna şi normala funcţionare a stabilirei condițiunilor contraactuale de muncă. Ce scrie presa Zarul „Dacia11 scrie următoarele despre rezultatul grevei: ca rezultat practic putem fi mulţumiţi Mulţumiţi pent după primejdia revoluţiei sociale, a balşeismului, pentru care ne tot agitau unii din extrem conservatorism dovedit, este o iluzia sperietoare de Contra abuzurilor în timp al desfăşurării grevei generale, s’a înregistrat, în mai multe locuri, abuzuri comise de administraţie. Am dezaprobat de la început gestul muncitorimei de a perturba vieaţa socială a Statului nostru şi cu atât mai mult avem un cuvânt de dezaprobare, cu cât, din mai multe locuri ni se semnalează amesticul strein în provocarea acestei greve. Dar nu putem aproba însă procedeul unor organe oficiale. Avem convingerea că nu putem ajunge la împăciuire şi la bună convieţuire, decât cu sacrificarea acestor greşite metode. Ne ridicăm deci contra abuzurilor săvârşite, nu pentru a favoriza greva, ci pentru mai multă ordine in Stat, la care este datoare să colaboreze în primul rând administraţia. Situaţia III Germania — Lupta dintre partidele politice — — Uniunea economică Nauen. — Reichstagul german şi-a început lucrările Marţi în 19 Octomvrie, la orele 3. Toate fracţiunile politice s’au întrunit mai din înainte, printre cari ambele blocuri independente, cari se constituiesc amândouă, atât în Reichstag, cât şi în dieta prusiană, ca partide deosebite pretinzând fiecare vechea numire a fostului partid întrunit. Ziarul „Rothe Fahne“, organul central al partidului comunist din Germania, tipăreşte un apic al independenţilor din stânga, care anunţă intrarea noului partid în frontul de luptă comunist al proletariatului mondial revoluţionar. Lupta arbitrară dintre foştii tovarâşi a şi început prin ocuparea redacţiei ziarului independent „Volksblatt“ din Halle, precum şi a tipo-Reprezentanţii sovietelor la Berlin germano-ucraineană — grafiei obştei independenţilor „Volksrecht“ din Hanovra, şi a biurourilor partidului din Nukoehnn de lâcgi Berlin, de către partizanii aripei stângi, aşa numiţii comunişti. Reprezentanţilor sovietelor ruse.ia’a acordat după cerere prelungirea şederilor în Berlin până la 26 .Out., neavând posibilitatea de a se reîntoarce mai curând în Rusia. * Uniunea economică germano-ucrainiană din Mönchen a încheiat o asociaţie pentru comunitatea intereselor, cu concursul comercianţilor germanoruşi din Odesa, pentru reluarea relaţiunilor regulate comerciale dintre Germania şi Rusia meridională. Noua alianţă economică are sediul în Müncht şi un capital de un milion de mărci, cuprinzând regiunile Ucrainei şi Levantei. Circulaţia trenurilor Comunicat. Circulaţia trenurilor în vechiul Regat este asigurată complect. Din personalul grevist, s’au prezentat la serviciu de bună voie, s’au aduşi cu forţa şi repuşi la lucru, aproape tot mecanicii şi fochiştii. In Piatra-Olt s’au prezentat ieri jandarmeriei 58 de grevişti, cerând să fie aduşi la Comandament pentru a relua lucrul şi s’au rugat să li se dea 2 zile pentru repaus şi curăţenie, fiind murdari şi înbolnaviţi prin păduri, de când s’au pus în grevă. • In Bucovina greva a încetat complect şi circulaţia a devenit normală. In Basarabia, circulaţia e normală pe toate liniile. Pe Dunăre circulaţia e normală. In Ardeal şi Banat circulaţia este normală aproape peste tot. Pe unele linii se asigură cu personal mixt civilo militar. Greve diverse. Vechiul Regat: Lucrătorii grevişti din diferitele stabilimente sau prezentat la serviciu în mare număr în urma măsurilor de militarizare luate peste tot. întreaga activitate se apropie de normal foarte repede. In Transilvania nimic nou de semnalat. Muncitorii continuă a relua lucrul peste tot. In Bucovina si Basarabia, pe tot teritoriul e nişte deplină. Posta Aeriană. Cu începere de azi Luni 25 Octomvrie ort., va funcţiona un serviciu de poştă aeriană între Bucureşti-- Craiova, Bucureşti—Sibiu, Bucureşti—Constanţa, Bucureşti—Galaţi şi Bucureşti —Iaşi, precum şi serviciul de legături secundare între Sibiu—Cluj, Iaşi—Chişinău, Iaşi— Cernăuţi. Serviciul se va face cu avioane militare şi va transporta toată corespondenţa oficială urgentă de la toate Ministerele, num’tîţi bisericeşti de limba românească. 4. După Etnografia Macaniei austro-ungare din 1857 a lui Carol Czörnig (Ethnographie des peeterechischen Monarchie), teritoriul etnic românesc în regiunile din Nord-Vestul Transilvaniei era mult mai întins decât d e înfăţişat astăzi. Căcî, în afară de insulele etnice de peste acest teritoriu, Czörnig dă, la româneşti, localităţi (cum de ex. Sătmarul şi Careii-Mari) regiuni întregi reprezentate de oi ei, chiar în hărţile etnografice nemaghiare ca fiind deja maghiarizate. In fine: 5. După datele ultimei statistici austriace a Ungariei, din 1867, a lui Adolf Ficker (Die Völkersämme dis oesterreich-ungarischenischMonarchie, Viena 1869), elementul român din teritoriile de cari ne ocupăm era, relativ, mult mai numeros decât e arătat el in ultima statistică maghiară dela 1910. Căci după aceste date, dacă ele ar fi exacte, elementul maghiar din com. limitrofe Transilvaniei, la Nord- Vest, ar fi cresut, în patru decenii, dela 1867 la 1910, cu 88%, adecă s’ar fi îndoit aproape, câtă vreme cel românesc — coiaţi bine! — numai cu 1 »/»*/«. Constatările aceste, fără au rezultatul unei sărutări sistematice a tuturor izvoarelor similare, ci numai cercetarea, mai mult întâmplătoare, a unora din ele, sunt totuşi suficiente pentru ca orice spirit ştiinţific Faţă cu măsurile complecte şi din timp pregătite luate de guvern, prin autorităţile militare, cu concursul celor civile, bunul mers al tuturor serviciilor publice, ameninţate un moment de încercări cu scop anarhic, revine cu paşi repezi, aşa că populaţia poate fi complectatmente asiguasigurată că va avea la timp cele necesare mersui normal al vieţei sociale. Comandantul Corpului VI Armată General de divizie (es) N. Petala. O nouă victorie a lui Wrangel Constantinopol. — Trupele generalului Wrangel Înaintând pe dreapta fluviului Dnejeper, au avut o nouă şi remarcabilă victorie, bătând complectamente pe bolşevicii cari se retrag cuprinşi de cea mai mare panică în desordine spre Nord-est, Wrangel şi Perliura Moscova. — (Radio). Generalul Wrangel, generalul Savrincov, generalul Volochovrilov şi Hatmanul Petliura au căzut de acord pentru continuări a act unei comuna contra bolşevicilor. Acordul a fost semnat in cspala inamicului nostru, la Varşovia, pe când noi serimam încetarea ostilităţilor cu polonii obraznici. Francezii repatriaţi din Rusia