Patria, septembrie 1923 (Anul 5, nr. 189-211)
1923-09-15 / nr. 200
Cluj, Sâmbătă 15 Septemvrie 19*23 2 I. ES EXEMPLARUL Anul V. * Numărul 200 Panica economică a Ardealului . Ini proaspătă to ratatea tuturor cam isnta pe care presa liberală a doa-o Imputiva part. naţional pe chestia regionalismului. Consecvent unei vech tradiţii, partiul liberal nu putea îrgrdui o altă politică faţă de Ardeal, decât aceea proclamată de marele Ion'ftdlana intr’o lapidară apostrofă »Vem A'dealul iară ardeleni". Dl Ionl Brătiint» na S’a abă'utdaia acest testament și la momentul când sa convingefi na poate avea Adea- Iul nici ol, nici lă a arderea', i a declarat .. ifizbou. Dela veataea partidului Iberal în fruntea trebilor publice, actualul press darrt al consiliului a făcut tot ce i-a stat la pt cţă să nnt.&agă rezistenţi Ardealului. S stema! său de luptă cel mai spre dat a fo*t pe teren economic. Si*b mas*, a necesiăţei unei naţionalizări a industriei Ardealului, guvernul timp de aproape doai ani s-a dirat politica sa economică faţă de aceasta province, pentru paralizarea industriei Iotale. Void să lovească In industria streină şi-a Împărţit loviturile deopotrivă şi asupra Iodustriei româneşti, ca intenţia văd tă de a acapara pentru capitaturile liberale toată viaţa economică a Ardeilatal. Pari. liberal n*a infâzat imedat după cine să trimită în manie centre ale Ardealatal emisarii finanţe! partidului. Mai citând de cât ne aşteptim a înfiinţat sucursale ale băncilor partidului la mai toate oraşele Ardeau.Iulie am fi patat bacara că băncile de art. liberal via să sprijine cu creditator, industria şi comerţul Ardealului, care fireşte puteau utiliza acest spos . Dar fâcut-au oare Sucursalele băncilor liberate din Ardeal operă de ajutorare pe tereaul economic? Sigur că, nu Întreprindrile Industriale şi comerciale ale Ardealului n’au putut beneficia de spr jmul aerstor bănci de cât ca preţ al captalării lor. Starafii part. liber«! nts s’au mafţamli să refr.se creditul lor întreprinderilor românişti, au des ch ar luptă faţă de exterminare, având ca spnj n măsurile economice ordonata de guvern special pentru Ardeal. Industiia acestei provincii, care îna Inte de venirea guvernata liberal era in plină dezvoltare, astăzi este parafazată de cătușele politicei economice ale part. liberal. Lipsa de numerar a produs la viața economică a Ardealului o stagnare dezastroasă Marile întreprinderi şi-at,misoret producţia, firmele de comerţ au ajuns la pragul falimentului şi In locul unei mari desvoltâri economice a bogaţilor Ardealului, avem astăzi o partică economică. Finanţa liberală pândeşte, spre a putea face la vreme speriaţunile potrivite acolo unde măsurile de distragere ale guvernului din roade bune. Cine s-ar fi Închipuit acum câtva ani că starea înfloritoare a industriilor ardelane, se va sufoca un gh arde caracatiţel liberale? Foarte mult t neret din Ardel), dacă război şi-a făcut un ţară sau nn ţării din Apus o pregătire spreiară, spe a se pune in slujba activităţei Industriale. Astăzi cei mai mulţi dintre aceşti tineri nu an unde lucra I Întreprinderi non, na se mal fac (11 I beralii au ştiut să Îngrădească crearea [ noailor industrii), Iar cele vechi şi-ac I micşorat activitatea. I Sub raportai economic Ardealul tr&I este astăzi fn panică. I Dar pe lângă toate măsurile econo■ mice pi In care guvernul a ştiut să &u I grume vi«ţs economic a Ardealolai, I modul de organizare al transporturilor I In această province a ajatat lutr'o I lagă măsură pentru atingerea acestui I scot). I Este o adevărată anathisteice se I petri ce în Ardeal ca transportor L I morfarilor. Na «aut vagoane la număr I sub iont pentru sat «facerea transpor- I ta ilor de mă turi Din rar U1 d; va- I goane existent la regionalele d n Ar I dal »e fac dstribuţii cu aramat mta- I atrotai di comunicaţii celor favorizaţi I Vagoanele de mărfuri cari merg in I călcate la vechiul Regat du se mai In I torc. Mici depozite de lemne astea ta I In gări, fără să poată fi transportate I Am pubiicat de curând amănun e I Interesante asupra favoritismului ce sr I face ea distribuţia vagoanelor. Sirgurii b’ne’i'lari sunt smssrii reg’mului, car obţin aprobări prin intervenţia orinelor centrale. Satt, de altfel, intermediar! de meserie, cari pretad suma comiderabde »pea interveni pentru aprbarea vagoanelor. Fără ajutorul acestora sau rară In ervunția pretrasă a v e unuia d ntre Lvorzaţil rigmului, transp rtj rile mSrfurilor tn Ardeal sunt impo sb ie Fără ind i «lă că acea&tS stare de ana hie şi lioaa mij oarelor da transport »gravează s mai mult panica economică In care trăeşte Ardealul. Consecinţele acestei stări de lucruri se reatrag freşte, asupra economiei generale a ţării. Guvernul nu renunţă totuş la politica lul meschină, pentru că Interesele partiddal pretind ingherunchiarea tuturor Industriilor româneşti, care nu pot fi inglobie in sfera de activitate a capitalurilor partidului. Dl Viotila Bătarvu cu prilejul intr expozeu asupra Infiinţrei creditului industria!, vorbcam spre necesitatea emancipării economice. Ia fapt, liberalii nesocotesc această emancipare, confundând o cu acapararea vieţii economice, pe seama capitalului liberal. Evacuările dlui Florescu Un caz din multe altele Sa ştie că legea chiriilor alătuti de electoral liberal, sjins ministmi al justiţiei In România de dpă rfizboiu — celebrul domn I. Th Florescu — şi votată de parlament prin fraudă, după cum a afirmat la o Întrunire de Iaşi deputatul liberal Iamandi, a aruncat pe drumuri o mulţime de fam ldi nevoioasa. Protector al proprietarilor şi mai ales a speculanţlor de locuinţe, dl Florescu a scatuit legea chiriilor astfel Încât chiriaşii sunt la discreţia proprietarilor, cari fi terorizează fă ă nici an scrapal. Mulţumită acestei legi — prin care mnistrul de plăţei şi-a arătat maxmul de capacitate şi de competinţă de care dispun — chiar nu meroise instituţii ale Statului au fost evacuate, printre cui şi câteva din rămasele de pomnă oficii de Inchiriere. Un caz de murte altele ne este adaz la cunoştinţt prntr’o s nsoare mişcătoare şi nu ne putem reţine de a-1 releva. Judecătuii d'n Sibiu a evacuit L 3 Septem re pe vadiva dnă Neni Oalţiu, f ipreună cu cel tei sooii or rom ai să'. Soţii, Victor O uiţiu, la in trarea R mâniei in război a fost r dgat de unguri bolnav cum se ah., mait a at internat la Şopron, şi unde a murit după şiote luai de su erinţs. Fam la lai — v»diva şi cei trei copii — a rămas in cea mai neagră m zere, ‘«ra di 1 un ajutor dn partea mm nul. Proprietarul, un proaspăt milionar, a făcut totul ca sa obie sentinţa de evaecare Împotriva a eski famlil, la locul unei Ocrotiri, care se dntorrşte urmaşilor acelora ,cari au murit pentru mziirea Ronâniei, lege făcute de guvernul liberal fi aruncă ş in mai mare m zere. Acrsta ette un caz din cele multe. Ş , cine ştie ette trag dii nu ee pete. In umbră, necunoscme de nimeni ? Dar, dlai Florescu, care botează maşinile tipogafice cu numele său şi al membror Lminei sale, nu pasă de mizeria in care aruncă, prin legea sa, familiile celor cari au mont pentru ca in derâdere dsa să ajorgâ ministre al dreptăţii in România lui Negita. CRONICA ZILEI Acţiunea unui rătăcit. Se ştie că guvrnul de Belgrad l-a declarat pe Rădici duşman al patriei, findcâ a părăs it în mod fraudulos ţ*ra, ş* face in ■ . eipătate o fntnsă propagandă pentru independenţa Croaţiei. Se pare că guvernul sale nu ar trebui să ia prea ia serios acţiunea lui Rădici, pentru că aici în streinătate nu e pivit decât ca un visător umanitarist care nu poate fi stricăcioa integrităţii teritoriale a Jugoslaviei. Ca redactor al ziarului „Manchester Guardian* a avut o convorbire cu şeful croaţilor, în care Radlet l-a declarat că el va fa e un apel la Liga Natanilor, şi la toate Statele civilizate, in Interesul Independenţei Republiei croate, fiind de credinţa că visul său îl va putea realiza pe cale paşnică. Zarlitul englez, la urma convorbirii avută cu Rădici, face unele aprecier asupra lui, arătând că-i un om care locmai trăeşte in contact cu realităţle vieţii, ci se hrăneşte din himere umanitariste. Oricum va fi judecată acţienea la Ridici la sreinătate, cert e ca greşala lui este enormă când chestiuni de politică internă vrea să Ie rezolvăm acasă, ci in afară de graniţele ţării sale. * Plata pământurilor. După statica oficilă a mnMsterului de finale pân a începulul Srptemvrie aQ fost incasatt 3ld millo.ne dfla ţa anii trupoprietari drept plata păn.â a miilor. Încasările raeig progresând. Greutăţile învăţământului Şcolile secundare anunţă deschiderea cursurilor către sfântul acestei luni. Unele din ele nu au fixat nici până acum taxele şcolare ce sunt de a se plăti la începutul sau in decursul non iul on După cum se ştie deja aproape (fratultatea învăţământului secundar în şcolile Statului, sub era regimului liberal am ajuns la taxe şcolare greu de suportat, nu numai pentru ţăranii cu o avere mijlocie, ci pentru aproape tot dujbaşii Statului. O parte însemnata din cheitudile împreunate cu susţinerea şcolilor secundare de Stat, guvernul liberal a pus-o pe umerii comitetelor şcolare. Cum aceste comitete nu au alte izvoare de a aduna capitalul necesar la acoperirea bugetelor diferielor şcoli secundare decât contribuţia benefică a publicului, şi cum această înclinare cantotică a societăţii de azi nu e prea disvoltată, comitetele şcolare se văd nevoite să înfiinţeze o contribuţie obligatorie pentru pârinţii ca copil de şcoală. Astfel la unele licee din cop tată taxele şcolare se ridică la 2-3 4 mii .'înt anual, la şcolile secundare din Ardeal s’a ajuns pe aocuirl la taxa de una mie lei Intre patru şl opt sute de kt s’au ridicat taxele şcolare aproape pretutindmea. Gtvtrnul liberal, aderentul Ideii staffădl şcolilor a găsit In mod Inge 'dos soluţiunea de-a avea şi şcoli de Stat, asupra că ora e stăpân cbilut, şl le poate politicianlza prin numirea, amovare, suspendarea sau acordarea de concedii lucretie profesorilor, şi de a nu nuăxa prea tare nici bugetul Ministerului Instrucţiunii. Soluţia a fost foarte simplă: de a pune, din an în an, contribuţii tot ma mari asupra învăţământului secundar. Guvernul se simte descărcat de învinuiie ce i se aduc sub pretextul, că nu el a fixat şi fixează taxele şcolare ci... comitetele locale Odată cu sporirea taxelor de şcoale s’au introdus in mod obligatoriu uniformele, cu numerotarea nevilor, ca si când n’ar exista alte mijloace de control, şi ca şi când în Turda, în Aiud, în Orăştie sau In... Şărmaşul de câmpie, nu s’a putea cunoaşte altfel elevii de lice de ăi prin uniformă şi... număr. Ţărcii noştri îşi purtau copiii la şcolile secundare în hainele dela ţară, sau în haine ndomireştim, ţesute de ţărancele noastre, până prin clasa V—VI de liceu. Azi, vor fi nevoiţi să aducă banii pentru uniforma de postav copt, ce se distramă după trei luni. Avem o scrisoare la redacţie în care e văduva de război care are patru copii în liceu, se plânge că nu-i va ma putea duce pe copil la şcoală, deoarece numai pentru uniformele lor îl trebuesc deodată şase mii de lei. Scumpirea crescândă a cărţilor de şcoală care se schimbă din an în an, încât elevii sunt nevoiţi sâ le cumpere tot nouă, adauge la greutăţile tot mai mari împreunate cu învăţământul primar. Taxele de internate s au ridicat la cinci mii de lei anual, şi pârinţii caii işi pot aşeza copiii în ele, se socotesc privilegiaţi faţă de alţii care trebue să găsească locuinţă şi hrană la particulari. Dl Vintilă Brătianu a şters cât a putut din budgetele şcolilor secundare, părăndu - se că face economii sănătoase. Dar azi vede toată lumea că o astfel de politică e nespus de primejdioasă pentru învăţământul şi cultura naţională. NOTE Faeroe în proză Din multele poeme în proza împrăşt'ae cu dărirte prin revistele româneşti şi streine, Cmvl Isac adună la întâmplare, ştiind prea bine că toate sunt de preţ, un mănunchiu pentru ceasurile de retragere in sine a acelora, cari tl iubesc. Răsfoieşti volumaşul îngijit pe coperta căruia un pictor, tânăr şi cu dar Înalt, a stilizat cu frăgezime un simbol, îl răsfoişti cu aflea de a nu strica nişte aripi de fluture uriaş. Citeşti mâruntete poeme simţind că în Întunericul odaii ţi-a Intrat un caspe care din noaptea de afară aduce sub pleoape un refIx al stelelor. Viziuni s’ranii se amestecă ac! cu aspecte prinse din viaţă, — şi din ImpeUrca lor strânse ghiceşti sensul ce se asunde tn dosul simbolului. Un copil se joa â cu răpitlna tatăl j! siu mot şl fluieră, li iarbă striluesc oase şl frânghii şuieră pe vrăcile copacilor In nisipul gadinei poetul slm e zâmbetul de aur, ce a murit in copil Pe râuri d sânge plutesc leagăne. Vedeniile se succed°ază lăinuindu-ş! şi destâinuindu şi Înţelesul. Simfonia se întregeşte la fiecare pas cu un nou acord smuls din adâncimile sufletului. Kant e oborît în poezie ca şiforile câmpului, banul ca şi surâsul de fată mare. Parfumul hainei de oraş se amestecă cu miros de rgor şi de fin. Poetului îi place dialectica ciudată a contrastului. Note înadins aspre şi strigătoare sar din and un când din cerul curat cu care acopere pământul. Vor supăra poate pe une acele recitilii ritmice, ce vin ca note ecouri din peşteri îndepărtate întrerupând curgerea cuvântului spus. Dar asta ar însemna să te supere monotonia de Inii într’un tablou bizantin, monotonie care In cele din urmă îşi di totuş! contribuţia la impresia neştirbită a Întregului. Pe noi ne-a mişcat îndeosebi voib le înşiratei versuri alba pentru copii şi pentru mamă Cită amară nndoi-U nu se desprinde din aceste rânduri .In foc trimes, în şanţuri aruncat, cu nopţi nedormite, cu păr cărunt, trudit să razi, asment unui dulău tâlos Să fii şi tu ca noi el mulţi, ce ara venit trimişi de stele să gâtâim în mocMâ afunda, să fii şi lu Om, unul are are trecut şi viitor, jucător la loterie, nemoştenind decât numărul 13.* Tot volumaşul nu e fireşte decât o întâie fâlfâire da aripi mari. Modernismul neexagerat al acestui mănunhlu de poeme va putea sâ fie Înţeles de oricine. Emil Isac are tm ritul de a fi luat in Adem cel dintâiu acest drum al subtilităţilor Cetitorilor le dorim doar clipa de răgaz ce trebuie pentru astfel de lucruri. Partidul naţional în Basarebia Delegaţia noastră din Basarabia ne anunţă că a luat contact cu gruparea ţărănistă a dlui ION PELIVAN, câţia i se alătură mulţi bărbaţi de seamă, cari până acum au stat la o parte de luptele politice. După un scurt schimb de vedereri s’a constatat o perfectă dentitate între concepţia şi felul de lucrare al celor ce reprezintă în realitate Transilvania şi Basarabia. Atât gruparea ţărănistă a dlui Pelivan, cât şi alte grupări cari se vor înşirui sub steagul partidului naţional in Basarabia, nu formulează nici o condiţie, fiind deplin convinşi că intenţ uiile partidului naţional sunt cele mai sincere. Personalitatea dlui ION PELIVAN este o garanţie că în cadrele partidului naţional din Basarabia se va aduna tot ce are provincia mai genuin românesc şi mai sincer democratic. La 20 Septembrie se va ţinea la Chşinău o şedica de constituire a comitetului de inițiativă. Salariile şi scumpetea O anchetă a Biuroului internaţional al Muncii Biroul Internaţional al Muncii a publicat de calâad in seria „Studiilor şi Documentatelor“ sale o lucrare asupra fluctuatiuoii salarii prin ditarittla ţilii In intervalul dintre anii 1914 şi 1922 comparând valoarea lor efectivă actuală, —• după nivelul general al preţurilor şi costului vieţii, — cu acea pe care o prrzentau instare de războia. Ltă con taz uiile gmerale la care au condts cotele In această lucrare: ta genere, salariile reale sunt mai ridicate decât inante de războia în Suedia, Norvegia, Danemarca, Ţările de Jot şi Australa; ele se găsesc la acest nivel sau sunt puţin mai ridicte faţă de salariile din 1914 la Alat ca Britanie, Franţa, Belgia, Itala, Statele Unite, Canada, şi Africa de Sud; în sfârşit ele sunt inferioare celor de înainte de război în ţările Europei centrale, In Germania, Austria precum şi In Bulgaria. In ţările în care preţurile tind să scadă, este de observat că salariile muncitorior necaufzaţi au fost supuse unor reduceri mai simţitoare de at acelea ale spiialştilor şi muncitorilor calificaţi laa u nei retribuiţi. Dimpotrivă, în ţările care se caracterizează printr’o orcare continuă a pretorilor, — cazul Germaniei şi al Austriei între altele, diferenţa care nurdi deosebirea intre salarul specialistului şi acela al muncitorului necalificat, a scăzut in mod considerabil. Se constată, în sfâşit, că în general salariile reale au tendnţi să scadă acolo unde preţurile se ridică. De altfel, dacă aceasta tendinţă, — trecătoare în fine, — este defavorabilă pentru mcnctor atunc iaidi preţurile se urcă, ea îi crel.zi un «vant, atunci ând costul vieţii scade Iu acelaş or drtse de Idei, se observă că la finele de cărei perioade de urcarea preţurilor salariile continuă să se urce încă pentru câtva timp, iar in cazul de scădere a costului vieţii scăderea salariilor nu încetează odată cu oprirea scoborârii preţurilor. Absolutismul brătienîst Cum sunt trataţi exponenţii guvernului Zilele a-eatea dl Vrnt'îă Bădaon Însoţit de dali V^si'e Sasa, luculeţe Tancred Constant nesu, a mers la Reşt*, trvb.bl, în vederea noarl societăţi da cointeresare liberală pe 'air de hrillDta e In dfcmal dlor spre Reşiţa, s'Kb op it, ingreşit, şi la T'mişoara, pe care, trd d!n cei pstro vizitatori nu o mal vAzuse Interesant e 'aptul că dî Viniță Băi'acu nevoind să ia contact dr rep^zentanţi guvernulordnjari TmsTorontai, pefectuî, dl Iaik« K z e, secundat de primar, s’au simt t, totuşi datori să prezinte cnlrist, elui de îlnant® orregile dlor. Neprimindrr-i Ia hotel, amândoi s’au dus la rfs’.aarantul Ia care fusese in o’m«ţl că iau masa. Aci Usă sa pe trecut ceva neob'şnuit. După declinarea situaţiei dor, şi după IncoVoeMe de vg. are ale şirei s^mnăref, rel doi factotemi ai jidaţului T m s-Toront&I, au fost ţineţi tot tmpel In picioare, ne oferinda ii sa mă,ar un s sun- Nrg esl că scena petre ându se in rr’ua local public, a Fost via comaatatâ de toate cercurile Intelectuale din Timişoara, Desgsr, s’au potat convinge şi ex pon-nţi cri mai apf rizaţi ai guvernu lui că diriaUra b aten siă nu canoaşte* margini. Ti nu sunt d* ât instrumente docile ti mâia a 2 3 pontaţi cari, servindu se de el, h dispreţuesc in acet tmp. De n’ar fi zădărnicit lecţia primită! O datorie a guvernului Regentul H irthy în diicursul aă near d ar, co nectată de noi, ca de întreaga pre^ă ron ânea*că, a sprjs ii actomia ir-dentislâ a ungurilor se b zeză p* spr ji ul Angliei și Ita ie'. Aceste două tari ar fi recunoscut că pacea ei eth l'b'ul in E iropa cantrria mi s? put stab ii decât prin refacerea Urgariei istorice. Io legătură cu aceste declarați, ofdrsul guvernului publică să t tiu de .0 lămurire necesară" următorul comun’rat: „De oarece în discu sul provocător pe care l’a roșit Dum neca trecută I* Bodmeeta, regentul Horthy a afirmat h tâ ât că manie națiuni, A gl a și Hala au recunoscut necesitatea ca „Uagarla de altid.tâ efi fie refăcută*, atragem atenţi'nea legst'acilor dn București a'e odor d nk mari State aliate asupra efectului pe care aceste afirmaţioni —■ dfslgnr neînsemnate, — pot să-l prodacâ asupra opiniei noastre papublice. Suntem sfîsri că ele vor provoc* din partea guvernelor respective co nmuieste de deaminţire, şi şeful Statului maghar a fost dorinţele «al* netmnă tăşîe drept realităţi*. E Impede că „guvemde respective* vor da tşjr comunicatul d* de&mnţre cerut de govemul român. Dar ni separe că Româtia are datoria să cerceteze mai - mînrmţit temeinicia declaraţiilor lui Horthy. Am avut un tiecdat apropiat deştele dovezi de sprijiul pe care Ungaria II are In aceste două ţări, mai ales in urma necurmatei prop gande ungureşti ajutata şi de lipsa completă a unei propaganda româneşti In ţârle aliate. Gravitatea declaraţiilor lui Horthy a fost recunoscută de insuşi guvernul maghiar, care a Interzis clatelor ungureşti ci pubLice discursul regentului. Şcolile secundare Bursele Este centăcut, că Mioisterul Instrucţiunii a mărit numărul de burse pe anul şolar 1923/24 pentru şcolile secundare astfel, că pe lângă bursele vechi bugetare de 8-10 lei pe zi, s’a mai aprobt un număr restrâns de burse de 6000 lei, la alte şcoli secundare şi buss de ÎOOOO lri. Repartizarea acestor borsa nu s’a făcut Iasă le ne. Ast'el, pe trafleul da fete d la Sghetul Maramureșul di -s’au aprobat 30 burse de îO.OOO lei. In total de i pantra acest Li. eu: trei ■rute mil leii Pentru ș oa’a de coductori tehnici din Cluj t '«ă «’au »probat numai 20 burse «fe 10.000 lai, deci in total douâsute mil lei. Pentu Şcoala de cord ciori tehnici din Cluj, care şcoală este on’că in Rimânia și du ă pografa este s mila â ca Tthnicam Muwe da din Germania, cu special tata» ds meranică, s’ar cuveni o mal mare spijhiturine. O bursă de 6000 Iei este succintă noum an elev al şcoli secunda e La Şoala de fonda tori tehnici dn Cluj, unde elevul are chei ei mai mari nentru pro urarea compasului, tabe de desemn, hârtie da de»etno, fus. ma. •’•■aie etc. B irsa ar trebui fp ritâ la 7000 Ici şi anume. 61001ei pentru întreţinerea bursierului tn Int int in decurs de IO luni, şi 1000 iei pentru manuale si articole sobre. Astfel din * ma d ‘ după sule m le! R’ar putea Impârţi 30 buse, la loc de 20 E*te in genera ne esar, ca la şcolile pofrsionale şi de specialitate, coti este ş cah um nttă dela Cluj, sî avem cât mai multe birre mari de 7000 tei, pentru elevii cri ma buni şi fu de funcţionari «i ţărani sftraci, dir p ntro elevii cu stare miteriril medie, pot rămânea bu sale busetare vrchi de 8—10 lei rez. Ş oala secundară poate at n i, din si mele alocate, susţne foarte uşor internatul. Aton 1 na vom consuta, că « olile de specc 11ate şi in general şcolile secundare vor fi fecventate numai de fiii comeriianţi or şi industraşilor şi de păruţi, cari iocuesc in localitate. Atunci nu se va mai Întâmpla, ci elevii români foarte săraci, de la sate, cari nu sunt eminenţi, dar totuşi au o notă generală buni, să tribue să pârăsească şcoala, că n’au de unde plini d da trai urcat şi să mai întregească şi brai de 8 lei pe zi. In fine tsbue să mai revenim şi la alt ionvenieat, pe care am crezat, că o mai poate reveni Dintr’un anenţ dia zarul BCivâitul Banatului am constatat, că Direcţiunea Liceului da fee de la Timişoara pretinde pentru mernat o taxi de 600 lei (s^«e mii ie) şi peste sceeră cumă şi almente (gâa, cartof, untură, apă etc.). Ştiut ’»ta, că la Trişoffra este viaţa mai eftină de ai la Cluj De ce să se dubesc taxa la Internatul din Tmişoara? În cauza acestor taxe urcate h iatrcmbtele ln Banst, mulţi părbţi rm ma) sunt In stare sâ-şi t m tâ mal departe copil la aceste licee, ci ti retrag şi fi ţ'n acasă In briza acestor considr-rente, rugăm pe cri ta drept să ixen» pentru ş.olile secundare In thoria dstibuiei 'lumârslai sl nl Imel bars-lor un Regulament, conform c«lor suS arătate şi d atr bu rea nonă a betarior să se facă cât mai «-mnede, până na începe and şcoLr 1922/23 şi totod «tă sâ aa f xeze pspt^s internatrle sed lor secundara, (axele pentru intermt la m&sura dreaptă, să nu mai asutăm la plângerile părnţ lor necăjiţi şi a elevilor, cari sunt siliţi să se retragi da la licee, din cauza urcării fixelor la Internate, a drotului, a manualelor etc., pe cari ne le mai pot biiit. PUNERI LA PUNCT Pe de o parte se vorbeşte de taienţa tavernului de a pans (ia fine) or* dine in ţ*rl, iar pe de altă parte se anunţi eventualitatea ca cu prilejul remaniere!, dl Ionel Brittana Să la departamentul internelor. Care o fi adevărată din aceste douăersten!? Ambele ia Bician cîz nass vor putea realiza, se exclud. • Funcţionari! publici luat suift si subscrie pentru cumpărarea acel machete, care se va oferi dior Vâitoana şi V. Brittana, ca recaaoftinţă pentru efl le-au imprs atstuta! faacţionarilor. Recanoştinţa victimelor către călăii lor esta eterul, tu ai ales să vină... din ordin.