Patria, ianuarie 1925 (Anul 7, nr. 1-23)
1925-01-14 / nr. 9
► Cluj, Miercuri 14 Ianuarie 1925 DIREaOR: IOAN AGÂRBICEANU REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CLUJ, STR REGINA MARIA 1! ANUNȚURI DUPA TARIF PRIMEȘTE ADMINISTRAȚIA SI AGENȚIE DE PUBLICITATE TELEFON REDACȚIA I 13—3 î danismul în IndiaI Articol din Afară — Este vorbit de noi grozivri ardelenii, celi de ieii , de unii vechi și bani gregari, de alți neni și falși proroci, — iar alții de-a dreptal foști vânzători de neam, iar n Zi cei mai sclipitori politiciani, pre itiosiind uumitor! de fara« Realizarea uniei tafi nationale pe merit i-a procopsit. Miniștri, o droaie de șefi, senatori, deputați , directori au lisătit ca din povești. Aleși, nealeși, e vorbs că majorități trebuiau ga ,vernelor țârii. In aceasta trimânia e nebuni au apucat la silustii și oameni vred , nici de postul lor, — dar foarte msiți — nevrednici, namiiri de rând și imorali, cari ideea’au cum s’a făcut această Român‘el Dacă l-am intrebes,domnule știi , cum s’a făurit aceasta anttetei” Mulți îți răspund plicticos ,iacă ășa, foarte simplu s’a făcut, am avut noroc*. Așa-mi spunea un vechiu prieten de pe vremuri. ,Acum e Vremea noastră, să facem treabă*, nu t- am apus nenorositute, — ,vino cu noi, — inscrie-te la partidul de la putere*. Bine, măi prietene îi replicai, ce ne facem, — să lăsăm noi partidul national la opinie, mama noastră scumpă» cere ni-ai crescut atâta amar de vreme pe toți ardelenii? Și poate una ca asta? .Sigur, ci se poate, să-l abandonăm, ■pune prietenul, nu mai are rost, știi tu vorba, fostalele, —• mai lasă din ideile tale cu partidul naional, — ești un prost, ■— poți tu răsturna lumea? Lw’ s’ot să toarne alții, — noi să ne vedem da treburi, ci viața-i scurtă și grea, scumpetea-i mare, — dar guvernul e tare și cald, — el ajără și încălzește pe toți fiii săi. Cu idealismul tău n’o duc departe, ai ai rămâi căiâfiioo, ca și sub unguri. .Tu imi spui, că comitem o crimă șifârni pod partidul «nostru vechi». Gieșești amice — nu e așa — tu ce știi ce e politica? Așa sunt timpurile fraze, frămluiri de prefacere socială. Vesi un Goga, un Diian, un Ttlpon și alții mai noai, ce crezi, aceștia ce sunt? Iți spun sincer, te compăttimesc, iești deștept băiat și bun, dar neisteț și mic lu poUtică. Dacă n’ar fi ăștia — noi oportuniștii — că ți-am face? Vezi eu, sub unguri, eu cine eram ? Știi tu, tot cu puterea ! Și azi, — ca și atunci, tare și puternic Am fost deputat, prefect, secret, general și aed, că de mi o ajuta Dzeu, după vre-o cțtteva grase iavatteli — sper Că o flă ajung și miotstu. «Pe onoarea mea, aici parola, — dacă nu aezi*. Mi uitai lung la prietenul meu îndestuiri, ti fixai odăac, li cfință tU bine vorbele și ii spusei: «Bine, măi frate!- tu Iești to desiuili cum merg treburile acestei țări?*— .Nenorocitule*. Îmi răspunse iar ca treburile țării, cu cinate, cu dreptatea, tu tot cel vechili al lămsa S gar, — ci nu vor merge bine. — Dar caă-le bre la o parte, — nu importă — să ne meargă nouă bine. De nu fărâm noi — fura alții, iești un cop ll ziu, iți cinstesc sufletul dar ai să te prăpădești sărac, neinsemnat, ca toți muritorii de zăad. «Vezi eu și pe vremuri am alet bine, dar szi, — ^ mai bine stan, am 2 vile, 1000 jogie de pământ și pădure, acționar, la mai multe bănci, 7 milioane depuneri. »Tetea Atecu și soții nas oameni, —* na «Mamia* voat, nehotarăt Asti-i politici, na a ta și a particiul ^ lui tan. Am ficut trebă — fără si spui a vorbi in parlament. — Nu ți-am apus inainte de alegeri — «v no cu noi ! * Vezi, azi erai deputat și iacă ce depu at cu cap. orator, — nu ca mine, — făceai I ispr vă și in afară de parlament cu permise, intervenții și pașapoarte. — Vezi, unde ai ajuns cu partidul, cu cinatea, cu Idealiamul tău? De-abia trăiești de pe o zi pe alta ca familia ta, un simplu funcțigionar.* Și așa mai departe Imi îndrugă prietenul meu din filosofia politică nouă și practică a vieții sale. Am rămas înlemnit de vorbele îndrăsnețe ale acestui viteaz al noului politician din Ardeal și ti spusei hotărit. .Dragi cu voi rămânea și pe mai departe pe lingă credințele mele politice vechi*. Imi zimbi plin de milă, mă bătu pe umeri amical și imi spuse încet: «Zău prost mai ieșiți* Nu.i răspunsei nimic. Am plecat capul, mi-a atriba mar» și cu o imposibilitate de am făcut acest parvenit mi-a apus un servus* biruitor depătrând ace cu pașii greci pe trotuarul din colțul sfridei. Mă tittel lang după acest practic, fericit politician despeti nouă din Ardeal, care la orice ocazie sfida cu cinism orice acțiune a altui partid și cu o ipocrizie obraznică lauda veșnic partidul deja puleier« și pe șeful său, M’am gândit munt asupra acestei minuni sociale ! Doamne, cum poți răbda pe acest om și pe ali asemenea lui aceasta țară prostește rigidnitoare? Unde ni-e sufletul și conștiința omniei publice? Atât de tare ai» decăzut ? in acelea clipe buimăcite, mi-au trecut pe dinainte toti visătorii și făuritorii de mari idealuri ai Ardealuuui ii vedeam numărându-! pe degete, pe cei rămași buni — fi răii, păcătoșii, se strecurau dinainte-mi sfioși și ca frică, ca n ște făcători de re pintea ni se întunecă, înflorat) vedem, lâ pufin a mai rămas curat din tradiionalul caracter al intelectualilor ardeleni Multi gregari ușor sagetionați ori interesati sm pierdut Cu ei alaturea în vârtej, s’au inundat alții, moralul a scăzut, scumpe valori — unele — In politică s’au prăbușit. o lipsă de conștiință tot mai accentuată pentru binele moral și social. Se confundă binele cu răul, dreptatea cu mindena, cinstea cu necinstea, toate de-avaluitat(’o goană nebună fără de nici o socoteală In aceasta Invălmășală socială setoasă după putere și bani, moravul sodial ardelenesc curat își pierde mult din străinerea feței de odinioară. Bilanțul acestui rezultat sodal — după șase ani de unire — e trist. Insă e fidel. A ridica și lăuda pe tâlhari, a detesta și calomiaia pe cei cinstiți e astăzi la ordinea zilei. Acest fenomen sodial a prins rădăcini și la noi in Ardeal, iar insușirile noastre specifici vechi ,munci, adevăr și cinste, se Intrezăresc tot mai rar. Am piactat aceste mărgăritare și nestemate drrgi, îngrijite cu atâta foc și jertfe de către generația veche, fanatică a ardelenilor. Sa nărsit acest altar uriaș de omenie plin, ușilc i sunt sparte, au intrat tâlhari mulți, — ei vreau să ne fure — cea din urmă nestemată, —credința străveche** Intr’un viitor mai bun și mai frumos al țării. A!eamdra Ion Sighiforeanu, Un Jubileu uitat ABtăai se impunese 25 de ani Aela, prima apariție a ziarului ^Drapelul acela, care a fost intr’adevăr simbolul romăniemuirii in părțile bănățene. Idcea națională a fost sprijinită cu un elan deosebit de insuflețitul si nernfricatul străjer al intereselor neamului. Bănățeanul curat la suflet și trezit la minte, mai deștept și mai cetit decăt frații lor din regiunile întunecate ale Ardealului, unde mai dăinuiau încă armele iobăgiei, tot cetia cu patimă „Cărăbierul" lui, la care ținea, ca la un lucru sfânt, pentru că „Drapelul' era pe lăngă biblie a doua carte sfântă a lui. Două decenii aceasta foaie a ținut aprinsă făclia naționalismului curat ducănd o luptă încordată împotriva înfiltrării corupției morale și materiale a dușmanului, care începuse a-și face apariția, cu scopul vădit, de a distruge solidaritatea neamului atât de necesară în toate împrejurările. Din cauza hărzei sale rezistențe guvernele dușmane nu l'au cruțat cu perzeerifia și procesele. Mulți din colaboratorii lui au fost pedepsiți cu luni si ani de zile temniță și cu grele Pedepse in bani, pentru curajul, cu care iți susținea părerile. . Amintim aci pe răposatul dr Ștefan Petrovici, fost deputat in Camera ungara, dr Jurca advocat,protopopul Cașpar, si redactorul răspunzător al foii Niculae Jugănaru, nenea Naie, cel ce drept răsplată îți poartă astăzi sărăcia pe străzile Clujului, cari cu toți au avut nefericirea, dar ți mândria in același timp, de a trăi mai mult sau mai puțin în desnele temnițelor ungurești. Cel, care a fost in tot acest interval sufletul mișcării naționale în Banat și energia din care pulsa viața națUmătă in aceasta regiune a fost fără îndoială dl dr Valeriu Branisce, directorul ziarului .Drapelul*. Cu o neobosită străduință și abnerațiune dănsul a dat viață acestei fot prin munca lui încordată și prin curățenia idealului ce-l nutria. Astăzi ,Drapelul* nu mai este In Romănia-Mare glasul lui s’a stins, că al eroului căzut pe prăpetul cetății ocupate. Cei ce se bucură astăzi de victoria dispărutului au o datorință: să-ți reamintească o clipa de propaganda idealistă a Drapelului* în cele două decenii de intensivă activitate. Este singura răsplată morală, ce i se poate acorda în locul unui jubileu uitat. Cu prilejul acestei comemorări poate că nu este de prisos invitația ce o adresăm bravilor români lugojeni, de a reînvia „Drapelul” dispărut. Ar fi cea mai frumoasă faptă națională, ți idealistă, în vremurile acestea de frământări de tot felul de interese meschine, ți ar fi in același timp o strajă a românismului in părțile sud-vestice ale țării, unde amenințarea este destul de primejdioasă. * V 2 LEI EXEMPLARUL ORGAN AL PARTIDULUI NAȚIONAL ROMÂN Regionalism de circumstanță Dl Goga poate fi maltamic de rezultatul conferințelor nvietei »Societatea de Mâine". Ca si toate .atdudi« aere* (*au ca să fim mai gravi,acțiunile*) sale politic de până acum, convenibl /e an pahar de vir din retaurantul chimic de la Nw Ysk latu latiafacat in Umila dorințelor sate: sau pas pmtru câteva alte Indirculația cât<aiei pblice de cafenea. Ba chiar ziarele s-au ocupat de chia, injalându-i, firește, pentru a caprivili" mie de... fente publice. Dl Goga și-a atins scopul, infomal ca eroul unei nuvele niserti, care a încercat să se sinucidă, tore a-ți vedea numele în ziare la rubrica știrilor mărunte. Din acest putct de vedere șeful averemanilor ardunul este foarte modest, te mulțumește și cu IatatăturL la alternativă de a fi înjurat mu de a fi ignorat.singurele posibilități de manifestare a opiniei publice față de dio) dl Giga o preferă pe cea dintâi.kace constitue însă ridicolul nouli pou a fostulas ministru de arte (dar mai ales de calfe*) este regionalismul tău de «circamstanță. Cum Intr'un număr din anul trecut al Țârii noastre*, an fulgerător articol împotriva regionalismului partidului na- Hortai, semnat: Octavian Goga. Dacă l-am crede âncer lacoi la atitudine nu l-am putea ca nimic combate mai bine decăt ca propriile sale argumente. Dar cine-l la in serios pe dl Goga? Când partidul național cerea antrab lamtat paiete pentru Ardeal din partea aceloia cari considerau această provincie drept o colonie, dl Goga tuna și figura împotriva tipsei de patriotism (?) a fruntașilor acutul partid- Astăzi dl Goga este an regionalist... convins (te zice chiar să vi fau demersuri pe lăngă autoritățile comunan ale com. Ciada, spre al declara pe d Averesca cetățean de onoare, calitate care l-ar da dreptul sa participe la contecințele "Societății de Mâine" unde nu sunt primiți decăt ardelenii). Neofit înflăcărat, dl Goga este in noua sa credința mai rigm,aliat atcât cat amt Simen regionafU fi bine t iU.» n se cruțător față al partidul național. Astăzi acest partid — după dl Gogu — este vinovat asa P trădat Meretéu Ardealulul primind in tânduite lai vesute organizațieiU .regățene** ale fostului partid conservator utiOizat. Ce va fi mâine, dU »Societatea de mâine* nu poate ști. Totuși transfigurațiile dial Goga mamuză. Dau face cu neționaUsmul anaș Joc ce t'a făcut cu antiteaustmul. P400 vor fi știind că ca un an înainte de conferința ana Teatrul Național »ideea naționala" a dlui Goga era .a misoarta și uiituitatea antistmiă are o afecțiune inițiala, aceea de a fi a imentata din afară, de peste granițe judecă ideu o nedreaptă apreiere ti ureasca .răzvrătirea a studențimei universitare ain Cluj și-a îngăduit sa afirme acea lucru omar in tocaiai Universitații față de trei profesori animertare (as căror nume le putem indica, 4X cerut). Când mișcarea studențească a început sa prină, dl Goga a făcut o bumătate ut litoarare >a dreapta, incertă,ici să Și fixeze reputația ae laoi mnonai ai aiduerantismului lona-istc. Actlas sad ii face azi cu regiortalisiVM, insa cu mai puține ritmuri, deoarece de astădaia nu mai esti abigui să-fi oTmuaiMze autuduale ca abaguurme pactului ca un gurii ăla Aratai H CU datorie câlri tiunca Murmorosen dh Butik. Nu m-ar surprinde ca neo-regionalismul dinl Giga sa treacă dincolo, de intteresele națiunaie ale Ardealului. Dar acutea spun cfiestians de amânuni, cort nu intereseasc^i. Broaim vesei reișești de care vorbeam la inceput a încercat o singură ăută sa se sinucidă și asta ca riscul de a nu 91 mi putea ati nmneie in gazetă. Doga se poate sinucide de aokă ori p. Ml fără MCI un risc, la toate aventule sale politice, vinovați nu sunt decăt cel cari-l tau vi umos. Și trebue să recunoaștem că astfel de vinovați in Ardeai sunt foarte pațiut. Cei cari au asistat la conferințele noii cetăței pe măine s-au convia ca societatea de azi a dlar Goga nu se potrivește cu societatea de iertfi că tevarășii săi de idei politice sunt rteruzgii din societatea de azi pe mâine ANUL VII ^ NUMARUL 9 REDACTOR RĂSPUNZĂTOR: MIHAIL EM PROCOPIU ABONAMENTUL: PE UN AN . . . . 860 LEI PE JUMATATE AN . 180 LEI PE UN SFERT DE AN 16O LEI LUNAR 40 LEI IN STRHINATATEs PE UN AN . . . . 2000 LEI PE JUMĂTATE AN . 10OO LEI Ieri după masă o parte a Inteletualității clujene a fost avizată, că sorted di Qoldif va avea loc a 3 a .conferință* politică organizată de Societate de Mâne* pentru formarea frontului unic anticlbaral, în Transilvania. Ag fost parte c«I vre o 40 barbet) de diferite culori politice, plus vre-o 50 studenți, și trupa de la Teatrul Natonal cu dl Zaharie Bă sin tn ’ frunte. Invitați noul au fost dl O. Gitta, prefectul de poliție și dl Jumanca, conducătorul soialiștilor democrați, fost șef de resort in Consiliu Dirigent. Dam aci un rezumat complect și autentic al discuțiilor. Masa a fost prezidată de P. S. Sa Nicolae Ivan, episcop ln Chj cu următoarele cuvinte: .Mi veți Inter ba, ce cauta un episcop la o adunare politică? Nu ținem încă adunare, ci un schhmb de vederi. După marele seritor dl Goga și eminentul profesor de Bogdan-Dutcă, vom assulta cu toții pe vechiul și lor dreptul luptător politic dl V. Goldș. și pe urmă cu toții vom trage concleziile din discuțiile Organizate dl .Societatea de Mâne*. Dl Vasile Goldiș la întoducerea cuvăntării sale de 2 ore spune: Ca particular Nu am avut nici o cunoștință prealabilă de cele puse la cale dl .Societatea de Miire*. Vorbesc ca un simplu adever al partidului național, fără nici o calitate tidală. spustie mei?, nu angajează pe conducătorii partidului. In articolul de invitare din Soa, de M ' se vorbește de haos, de prăpastie, de guvern rău și de opoziție neputincioasi, și se speri, că după aceste discul va urma unirea tuturor celor buni și insănttoșirea*. Nu Ințeleg de ce nu am fi putut asculta și expunerea de rapte a unui baraj... D Ntmoian (averescan). Nu sunt in Ardeal! Dl V- Golf... de cari sunt destul In Ardeal. Di ministru Lapedatu trebuia să fie invitat să fim o conferință, nu numai ca spetitor. Acțiunea Română trebuia să fie invitată oficial. De-asemeni un reprezentant consacrat al studentimei. Mișcarea .Acțiun*i și studentimei sunt simptome se noase. Ele nu pot fi tratate cu reprerslil Utilitatea discuțiilor Să nu căutim discuțiile, dar nici să nu le ocolim. Riul nu izvorește din lipsa de discuții cum spune ,S. de M.* Se discută destul în Prihtnmt, conferințe, reviste, arhva dlui Gusti, la cere a luat parte și distinsul președinta al paridelui meu, dl Ignur Maniu, congresul cooperaței, care e muzica Viitorului, și la ore voi mai reveni. Vorbi nu e de prisos. Altfel nu veneam aci. Se accentuiază relee de cari șoferei’’dealul, carei am avea privegiul de a subi. Era mai bine si se pună i hestis pentru țara Intrerii, căci pretutindeni sunt aceleași suferințe. Ne-ți chemat aci la un fel de examen ooltic. Ei mă supun bucuros. Din ora torte poate jmi veți da nota 6 dar gândurile m-le curate, cieinteresate trebue să-mi dați 1. Toate se vor îndrepta Nu sunt pășiri st. Toate Statele din prejurul nostru trec prin frământări grele, mai grele decât ale noastre chiar. In Iugoslavia bunăoară nu se poate prevedea aârșitul lor. Relele vin și dela vremi, nu numai dela oameni. Cauzele relelor Sunt: războiul, deosebirile intre cele 4 provincii, votu universal, pe care I mai ușor si 1 dai decăt sa te fac stăpân peste urmările lui, reforma agrari, pe care nici ingeili nu ar putea să o facă firă abuzuri și greșeli. Să nu pierdem încrederea in destinele neamului. Amicul Lupaș mi a scris o scrioare, ce trebue sa fac, dacă voi veni aci. Mi-a cerut sa fiu doctor. E greu Să faci diagnoză și tratamentul cănd boala e de domeniul sufletesc. Am devenit materialiști Am pierdut razimul nostru sufletesc idealul. Până când aveam acest ideal — păstrarea individualități naționale, și, inseguri unirea tuturor românilor — nu ne trebuiau aici automobile, nici Kulsbad, nici castele. Nu.l invidiam pa auU, pană tracă la an. Umblau pe jos, și vara mergeag In vre-un sat drăguț, în o casă simplă preoțească, și eram mulțumiți. Aum avem un gol in suflet. Am pierdut credința. Frații, cu cari ne-am unit, trăind in socități ca o cultură mai avansată, ne-au învățat că credința e ceva ce trebue să punem la muzen, parcă ar fi un tutu de care trebue si ne se rușine al purta. Cine nu are ideal, nu are limbă. Trebue să ne Împăcăm și cu neajunsurile, și și nu râvnim prea mult la beneficiul guvernării. Raporturile cu eternitatea Noul nostru ideal babue să fie să romanizăm pe români. Nici jertfa vieții nu trebie să ne înspăimânte dela săvârșirea acestui ideal. La adunarea generală a „Astrei” am spus, că obiectivul nostru pincipal trebue să fia satele. Decizeci de anî, daci vei secțoni la Paris cadavre creștine siu j'dovești, sufletul tău va cere să cunoască raporturile sale cu eternitatea, ca absolutul. Poporul Își satisface aceasta necesitate a sufletului prin poezie și credinți Ddți Satul In grija bisericei! Preotul în frunte o singură dată am vorbi In Parlament și atunci am cerut, ca școala să o punem In mâna bisericei. Preotul să fie conducători ș artei și ai satului. Chiar dacă -ș rămâne sigur, voi susține școala confesională până la sfârșitul vieții mele, care aș fi dorit să fie mai scurtă. învățătorii înșiși încep să vadă,, ci am dreptate, după ce au gustat din bunătățile Statului. Voci: Transferări, destituiri, aalare slabe. Dl Van Gold 1: O:rotirea socială d'asemeni trebue si o facă ibiserica. Am cruța sute de automobile, și milioane in bani. Dl Livin, Insector la culte Siune, ci biserica va fi așezată iar in drepturile sale, fiindcă Principele Carol o dorește. Șovinism și cooperație Cooperația va da inaprii satele romănilor. Nu suntem destul de retransigenți. In cafenele vorbim cu ili beili ungurește. Sa nu leigim irt ’una de vină numai guvernului liberal. Dir Statul trebue să fie șî el bun român Să nu dea licenței« la crâșmă evreilor. Sa oblige pe industriași și comercând să is ucenici numai din căcinurile Statului. Și ne scare de miile de incizrablii, cari ne sug măduva, și ne fac de tuș ne orașale cu perciunile lor, ne mai lăsându-ne nici să umblam pe străzi de pricina automobililor lor (aplauze furtunoase) Capodopera din Mania Chestia minorităților am rezolvit o la Alba-lulia și în tratatele internaționale. Președintele partidului meu, dl IULIU MANIU, a ținut o conferință in chestie, la Institutul Social, acum un an. Este o operă grandioasa, care dă soluții integrale Și din care este dator sa se inspire orice bărbat soistic român, în toate timpurile. Eu o iscălesc cu amândouă mânile. Pactul dela Ciucea? Am fost de făcut o observație h >tăuita: Nu potem splica nici hoterârile dela Alba Iulia nici tratatele Internaționale, decât minorităților cari vor renunța definitiv la orice plan de dismembrare a țârii românești, și la refacerea vechilor hotare. Fața de minoritățție, cari vreau să ne distrugi nu le aplic! (Aplauze generale). Suntem blănai și ospitalieri numai față de cei ce sincer vreau să trăiască împreună cu noi Din seria de probleme relev: legalitatea și libertatea. Avem o presă gâtuită. Sbirii vin și ne iau din pat și ne bagă In pufăul Ioni de zile. (A4neze furtunoase). Srotem In umbră, fată de civilizația Ep apei. Trebue să înceteze aceasta rușine. Funcționarii Funcționarii noștri sunt Hoți, slavi. Noi lesne le poruncim să fure, pentru ca să nu moară deoame, fiindcă cu morți nici liberali nu au inventat încă cum se poate guverna o țari. Nu există scuză, că nu avem bani. Ungaria is plătește 7S procente în aur. Di Vintilă spune, ci suntem cea mai bogata țari. Inamoviblitate reslă, independență morală, Instanțe disciplinare independente, Iberiate de conștiință, pentru funionari. (TiZi a fost desvotată pratic și cuprinzător de dl Sever D-p, la Crr .ul de studii In București, N R.d.) Este ceva nemaipomenit ca uitai («nefonat să-i fie nișne să spună că are simpatii pentru partidul poporului, și să tremure de fr!^, dacă are simpatii pentru partidul național. Probleme economice Acum vin la problemele care mai are zboste. Nu mai cred un msterisitemul istors, ca acu 20 de ani Sânt pentru stabilizarea monetei și convertibilitatea In aur, pentru obligativitatea muncii in produția agricoli, și In contra leg snției economice liberele, care du bogățiile țării pe mâna unei clici. Proiectul liberal pentru reforma administrativă ne va preface într’un Stat de sbiri Trebue să dam mâna cu toții pentru a-l impedeca. Principiul autonomiliilor dă friguri aproape tuturor partidelor politice. (Partidul averescan și cel liberal sunt înțeleși asupra acelui proiect de lege. N. Red.). Jocul de-a partidul... Voa l Ideea și asta realizarea. In țările constituțonala mjlocul de realizare este partidul politic. In țara românească sa crede că partidei este o jucărie. Azi N faci, mâne ți disf ,cl. Rep dead, rupi de colo. Ieși dela unul treci la altul Partidul nu poate fi fructul fantasiilor și al ambițiilor, al simpatiilor sau al unor. El trebue să fie exresia unor realități, a unor ir>terene colective. In piesile fiinl inrimute In mod fatal și partide, sunt mai multe. (Citează pe Hasbah și Prels). Toate partidele, insa, au și ceva comun. Nu trebue să se socotească dusmane ex olso. La noi fiecare partid caută să facă celuilalt cftt de mult rău. Sectarismul politic al liberalilor a mers până acolo, încât a acuzat pe dl Varda că nu e priotomân Nu ca om politis, ci ca român, regret că se pot spune astfel de lucruri despre un Al. Vaida. (bl /s du: Avem dușmani destrl care să ne urască, fie Datana: Și interni și eztnii). Diferențiarea de interese duce la cerarea de mai multe partide, dar ele trebue să aibă un scop de civilzare: exploatrearescândă a naturii prin om și exploatarea de crescândă a omului prin om. Pe terenul democrației soarta suntem chhia 1. în eput Până la revoluția (râncezi am avut fedaliamul agar, scam avem endatismul b'acar capitalist, cu aceeași survitate și mizerie. Evoluție nu Revoluție A șa cum a făcut împățirea pământului, așa cum ne va face și distrugerea feudalismului bancar, dar nu prin revolții. Revoluțiile nimicesc capttrlurile financiare, câtă vreme capitalurile agare nu le-au nimlt, ci prin transformarea capital lui la proprietate colectvă, bine înțeles nu în masa productorilor ci a consumatorilor. Aceasta va face o cooperația. Cetiți cartea lui Ernest Poisson „La Rspubliqua Cooperatiste”. Revin la partid«. Teza e clară partidul liberal reprezintâ«»baliamul bancar. Celelalte partide, îndeosebi partidul nsțonal, reprezintă evoluția spre o nouă întocmire a Statului. Partidului internaționalismului capitalist trebua să-i spunem partide nsioale și țărănești, cari vor putea face nivelarea socială. Avem și un partid național și un partid țărănesc. Le a presat realitatea. Sunt Insă ca un mir tăiat in două. Auvărut că in vremea din urmă, partidului național i s’au adat la unele rațiuni cari denaturează f sionoma partidului. Cei slabi vin la cei tari pentru a da dela ei putere. Acest episod loaă e trecător. Cele 10 puncte In dlacațîlie cal au urmat intre partidul național și cel țărănesc, s’au fixat nn 11 puncte noul orez al democrației. [Dl Goldiș citește punctele atabilite de cinii M.hat Fopovici și Madgearu și acceptate de comitetul executiv al partidului (ConbuMii pe pegh» C*A . A 3-a dreepție la musa albă Teza dlui Vasile Goldiș 1. Naționalism Intrasigent în direcția „Acțiunei Naționale'* slamiș* cănilor studențești — 2. Internaționalismul capitalist trebue lafrânt prin întemeiarea statului cooperatist — S. Cele 10 puncte fuxate de partidul național și cel țărănesc nu sunt un program pe partid, ci un cadru de grupare pentru democrații din toate partidele — Un rezumat autentic —