Patria, mai 1928 (Anul 10, nr. 94-117)

1928-05-01 / nr. 94

2 PATRIA Paris, 24. IV. 1928. Partidele și ziarele franceze recu­nosc, că întâiul scrutin n'a fost hotă­­rîtor și suficient pentru a desprinde fizionomia vitoare a camerelor. Azi s'au cunoscut exact rezultatele, Franța metropolitană și colonii, din iar ele îndeamnă pe toată lumea să se rețină dela concluzii definitive, căci orice pronostic riscă. Votarea de Du­minecă a adus abia 184 mandate. Du­mineca viitoare va decide abia de soarta celor 420 pronunțări asupra balotagiilor. Marele necunoscut deci există, cum încheie ziarul de dreapta Echo de Pa­­ris. Atâtea balotagii n’a avut niciodată Franța. Pentru că niciodată n'a fost atât de mare numărul solicitatorilor sufragiilor populare. In 1928 s’au de­pus cu 900 candidaturi mai multei față de 1924 când au fost vreo 2700. Deci un record, ale cărui urmări n’au în­târzia să se arate. Bieții alegători au fost atrași în toate direcțiile. Li s-au întins cursele tuturor seducțiunilor. Promisiunile, vorbele calde au divizat pe alegători ca niciodată, întâiul scrutin nu poate avea deci o semnificație generală asupra alege­rilor complete. El rămâne a fi comen­tat doar în sine însuș. Și din acest unghiu­ de privire el își are importan­ța sa particulară. Cea dintâi concluzie este, că alegă­torii s’au grupat in jurul foștilor se­natori și deputați. Aceasta este o do­vadă, că parlamentul trecut a expri­mat glasul majorității populare, a în­sumat cu autoritate dorințele de pace și reforme de­­econfortare internă, a aprobat, în definitiv directivele poli­tice imprimate Franței de către guver­nul Poincaré, care, in grosul comple­xului său este unul din guvernele per­sonalităților celor mai exercitate ale politicii Franței. Astfel judecând lucrurile, nu este de mirare că aripa republicană direct in­spirată de Poincaré s’a resimțit­ la întâia votare de o îngroșare a rându­rilor (uniunea republicană — 68 man­date), deasemeni și republicanii ziși de stânga au înregistrat o reușită re­marcabilă (47 mandate). Democrații veritabili, de sub conducerea unor personalități de elită și foarte active, cun sunt Herriot, Boncour, Briand, Bouisson, Painlevé, Brunet, au luat doar 40 mandate — cu mult mai pu­ține decât puteau nădăjdui, deoarece republicanii de mai sus își datoresc succesul de azi alianței cu radicalii independenți, radical-socialiștii și re­publicanii socialiști. A fost cu totul ciudată această cam­panie electorală dusă sub steaguri di­ferite de către partide și oameni cari se găseau la putere, într’un guvern, în­cât raționamentul public n’a prea în­țeles distincțiile pe cari se sileau să le­­ marcheze cât mai mult grupările di­verse însă de sub acelaș acoperiș gu­­ve­namental. Se poate presupune despre democra­ții adevărați, cari se găsesc chiar la mijloc, între extremitățile reacționară și comunistă, că sufletul lor a fost în­junghiat de îndoială, de desiluzie elec­torală. Ei înșiși fragmentați în nuanțe, nedefiniți ca frontiere doctrinare, prinși, îndatorați de a vorbi respec­tuos despre cei de la extrema stângă ca și despre colaboratorii de la dreapta de la putere, au slăbit în elocința com­batantă și a dat motiv celorlalte ta­bere să profite de această lipsă de re­lief și deciziune. Cu toate acestea majoritatea sur­prinzătoare de voturi obținute de fo­stul președinte al camerei d. Bouis­son în Marsilia este indiciul, că mas­­sele s’au orientat în semnul trecutului parlament. Că așa este, se poate vedea atât de evident din sancțiunea dată leaderu­­lui socialiștilor unificați, potentatului Leo Blum, care a dispus în camera tre­cută de 104 deputați și a jucat un rol de dictator politic în Franța. Blum a fost devansat în circumscripția Beau­­ville a Parisului de comunistul Duc­­los, cu care este în balotaj, și până astă seară el personal era hotărît să se deziste, să se retragă din luptă în favoarea rivalului său. Astăzi Le Po­­pu­laire nu i-a mai adus articolul-re­­vistă, ca o dovadă a indispoziției pro­funde ce i-a cauzat primejduirea man­datului. „Federația“ de sub șefia sa abia a smuls întâiului scrutin 15 man­date. Comuniștii s’au repezit cu toată furia asupra sa,­­contestându-i socia­lismul și im­piedecându-i întrunirile prin vociferării și întreruperi insolente, încolțit din doua vecinătăți pericu­loase: radical­ și republican-socialistă pe de o parte, iar pe de alta de comu­niști, grupul Blum este strâns între ciocan și niaovală. Că are azi o ase­menea situație este și el de vină, pen­tru că a refuzat să participe în gu­vernul Herriot, care-i făcuse propu­neri formale. Leo Blum practică ciu­data formulă a socialismului integral, care refuză orice colaborare cu bur­ghezia. Tactica aceasta însă a fost pă­răsită de mult de către Vandervelde în Belgia și Macdonwald în Anglia. Este însă îndoielnic ca în țări bătrâne, cu tradiții ramificații complicate de viață publică, să poată ieși victorioa­să dintr’odată lozinca clasă contra clasă strigată azi de comunismul ori socialismul înțepenit în rețete pur ra­ționaliste. Zadarnic afișează azi socialiștii uni­ficați și comuniștii statistca­ sporului de voturi față de 1924 (și anume în­tâii 1.620.000 față de 1.396.000, iar ultimii 1.070.000 voturi față de 870.718), căci peste tot s’a constatat un interes crescut față de alegeri. Po­porul francez s'a prezintat în număr impunător în fața urnelor. țu­ Nu pot fi luate deci drept indicii­precise sublinierile ziarelor de mare tiraj cari toate au făcut o coti­tură spre dreapta, atunci când jude­căm situația politică a întâiei despo­­ieri de scrutin. E poate mai înțeleaptă nota adusă de Temps, care arată, că poporul francez n’a mers nici spre ’dreapta, nici spre stânga, ci marea majoritate a alegătorilor s’au îndrep­tat către reprezentanții săi din trecu­tul proaspăt, alindu-se politicii guver­nului Poincaré. L’inconnu reste done grand, spune Echo de Paris. Himera comunistă nu sperie pe ni­meni, cu tot numărul voturilor luate acum. Nu din Orient va veni lumina, ci din acest Apus, unde nu se pune in­­tegralismul, căci­ au fost realizate a­ ’ tâtea reforme adânci sociale cari nici n’au bătut încă la poarta, României noastre. In Franța contimporană geniul re­formator, care împrospătează vitali­tatea poporului este reprezentat prin democrații radicali și socialiști. Aceș­tia vor feri marea Franță de poftele reacționare, ca și de virusul absurdi­tății comuniste. Ion Clopoțel SCRISORI DIN PARIS Alegerile parlamentare în Franța Marți, 1 Maiui. Anul X. No. 94. Dăm aci Manifestul Marelui Sfat al Națiun­ei român din Ungaria și Transilvania către toate popoarele lu­mii publicat la 7/20 Noembrie 1928 in „Românul“ din Arad pentru a cu­noaște cel de astăzi spiritul în care s’a făcut Unirea acum zece ani. Către popoarele lumii. Națiunea română din Ungaria și Tran­silvania, ținută de veacuri în robie tru­pească și sufletească de către clasa stă­­pânitoare a poporului maghiar, eliberată acum din sclăvie prin strălucita învinge­re a armelor, cari s’au luptat pentru drep­turile civilizației umane împotriva prin­cipiului barbar al opresiunii națonale și de clasă, înaintea guvernului opresorilor de până aci a declarat voința sa de a se constitui în stat liber și independent spre ași putea validiza nelimitat forțele sale în serviciul culturei și al libertății omenești. Guvernul opresorilor de până aci a de­­negat adeziunea sa la această hotărîre a națiunii­ române și în fața dreptului fi­resc al fiecărei națiuni ,de a fi stăpână asupra sa și a teritorului locuit de dânsa, guvernul opresorilor opune forța brutală a statului oprimător. De veacuri clasa oprimătoare a popo­rului maghiar a sfâșiat trupul națiunii noastre prin ierni străine, iar de la înfăp­tuirea­­ constituționalismului fals din 1867 scopul mărturisit al politicei de guverna­­ment în statul ungar a fost desființarea noastră­ națională. Prin colonizări fără rost pe pământul strămoșilor noștri, prin maghiarizarea necruțătoare a tuturor ace­lor Români, cari au fost nevoiți să aibă raporturi mai nemijlocite cu stăpânirea maghiară, prin invadarea pe teritoril ro­mânesc a sutelor de mii de slujbași pu­blici maghiari, prin împiedecarea popo­rului nostru de a’și mulțumi insus tre­buințele sale industriale, s’au maghiari­zat orașele și s’a împestrițat etnicește te­ritorii­ locuit de națiunea română prin mijloace artificiale și în scopul barbar al nimicirii noastre. Această stare de lucruri­ produsă prin opresiune și fărădelege, acum guvernul maghiar o invoacă de justificare a opu­nerii sale la hotărîrea națiunii române de a-și întemeia pe pământul său strămo­șesc statul său liber și independent. Sta­rea produsă prin crima săvârșită până aci împotriva libertății noastre naționale acum se prezintă ca o justificare a nou­lui atentat, ce se intenționează împoriva existenței noastre. Ar trebui să ne luăm dreptul nostru cu forța, dar oricât de hotărîți suntem să jertfim viața pentru libertatea națională­­în ziua când sărbătorim Învingerea ci­­vilizațiunii asupra barbariei, și aș­teptăm legiferarea internațională, ca­re va înlocui forța brutală prin dreptate și va înlătura pretutindeni urmările stă­pânirilor neomenești, națiunea română se abține de la mijloacele barbare la regula­­rea raporturilor dintre popoare, ci iată protestează înaintea limiei întregi împo­trivi fărădelegii guvernului maghiar, care și acum încearcă a supune națiunea ro­mână dominațiunei străine și o împie­decă de la constituirea sa în stat liber și independent. Națiunea română din Ungaria și Ar­deal nu dorește să stăpânească asupra ITTTfTTTT­TTTTTTTTTTTUTTUTUTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTI Ti Din Invățâtorile istoriei altor neamuri. Lipsită cu desăvârșire de orice clasă istorică stăpânitoare națiunea română prin ființa sa în suș, este întru­parea democrației celei mai desăvârșite. Pe teritoril său strămoșesc națiunea ro­mână este gata a asigura fiecărui popor deplină libertate națională și organizarea sa în stat liber și independent o va în­tocmi pe temeiurile democrației, care va asigura tuturor indivizilor aflători pe te­­ritorul său egalitatea condițiunilor de vieață, unicul mijloc al desăvârșirei ome­nești. Națiunea română din Ungaria și Tran­silvania însă nu admite mistificarea în­dreptățirii pretențiunilor sale prin stările produse de încercările seculare pentru ni­micirea ei, protestează împotriva revendi­cărilor maghiare asupra teritoriului ro­mânesc, care dela descălicarea împăratu­lui Traian și până astăzi a fost muncit cu brațele noastre și îngrășat cu sângele nostru, și sub nici o condițiune nu mai voiește să trăiască în legătură de stat cu națiunea maghiară, ci este hotărîtă a-și înființa pe teritoril locuit de dânsa statal său, liber și­ independent. Anunțând po­poarelor lumii, această voință și hotărîre a sa națiunea română din Ungaria și Transilvania nn­voacă pe seama ca spri­jinul lumei­ civilizate și geniul libertății omenești declarând sărbătoarește, că din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotărîtă a peri mai bine, de­cât a suferi mai departe sclăvia și atâr­­narea. Națiunea română din Ungaria și Tran­silvania speră și așteaptă, că în inzuința ei pentru libertate o va ajuta întreg nea­mul românesc, cu care una voim a fi de aici înainte în veci.­­ Marele Sfat al Națiunii Române din Ungaria și Transilvania. Secretar:­­ Președinte: Dr. Gh. Crișan. Dr. Ștefan C. Pop. Anul VII. Românul Arad, Mercur­ 7/20 Noemvrie 1918. Nr. 10. Expoziția jubilară a Cehoslovciei .In­ cadrele festivităților ce vor avea loc cu ocazia aniversării de 10 ani a Republicei cehoslovace se va aranja o expoziție jubiliară a culturei contim­porane, în intervalul dela 26 Mai pâ­nă la sfârșitul lunei Septemvrie 1928 în Brno, sub­ patronajul Domnului Președinte al Republicei cehoslovace dr. T. G. Masaryk. Aranjatorii acestei expoziții și-au luat angajamentul de­ a prezenta un tablou cât se poate de precis asupra tendințelor noui ale vieții culturale cehoslovace cât și asupra desvoltării științifice și culturale a popoarelor stabilite în Republica cehoslovacă, în­­fățișându-le într-o formă originală. O mare secție a expoziției va fi com­pusă din școlile speciale cehoslovace; secția artelor plastice va înfățișa un tablou fidel asupra desvoltării și extin­derii artei cehoslovace. Ca expozanți vor participa la expo­ziția din Brno toate cele 10 școli superioare cehoslovace, toate corpora­­țiunile științifice și artistice cehoslo­vace cât și toate societățile culturale, etc. Mulți oaspeți din străinătate și-au anunțat vizita.­ Informațiuni referitoare la taxa de l­iză, eventuale reduceri pe căile fera­te cehoslovace cât și asupra modalită­ților de înc­artiruire în Brno va acor­da Consiliului Cehoslovac din Cluj cu începere dela 20 Mai 1928. Service —Tacâmuri „CHRISTOFLE“ PARIS și articole de menaj în Alpacea argintat „WÜRTTEMBERGER“ Fândarea Exclusivă Ceasornice „JUNGHANS“ de salon și biurou. Depozit principal precum și argintării, bijuterii fine, obiecte de artă, ceasor­nice de preciziune numai la marele magazin Dracnfold Cluj, Piața Unirii No. 15 Prețurile ieftine și fixe Telefon interurban 643 Note muzicale ca 3­61 10 buc. 60 Lei, 20­0 buc. 100 Lei dansuri și cântări moderne etc. nu­­­mai în scurt timp la ma­gazinul de note muzicale Ioan Király Grăbiți-Vă că toate treci Cele mai nouă plăci artis­tice de gramofoane cu 98 Lei se găsesc la magazinul TRILKA TOT CE VA TREBUI PT. BRODAT CROȘETAT, TRICOTAT, ETC. APOI BLUZE NAȚIONALE, FOTE, PIROGRAVURE, orice național găsiți cu prețuri intr’adevăr suprinzătoare, cât de neobișnuit de ieftine la magazinul „PROGRESUL“ CLUJ PIAȚA UNIRII NO. 1.­­PAL. PRIMĂRIEI

Next