Patria, mai 1928 (Anul 10, nr. 94-117)
1928-05-01 / nr. 94
2 PATRIA Paris, 24. IV. 1928. Partidele și ziarele franceze recunosc, că întâiul scrutin n'a fost hotărîtor și suficient pentru a desprinde fizionomia vitoare a camerelor. Azi s'au cunoscut exact rezultatele, Franța metropolitană și colonii, din iar ele îndeamnă pe toată lumea să se rețină dela concluzii definitive, căci orice pronostic riscă. Votarea de Duminecă a adus abia 184 mandate. Dumineca viitoare va decide abia de soarta celor 420 pronunțări asupra balotagiilor. Marele necunoscut deci există, cum încheie ziarul de dreapta Echo de Paris. Atâtea balotagii n’a avut niciodată Franța. Pentru că niciodată n'a fost atât de mare numărul solicitatorilor sufragiilor populare. In 1928 s’au depus cu 900 candidaturi mai multei față de 1924 când au fost vreo 2700. Deci un record, ale cărui urmări n’au întârzia să se arate. Bieții alegători au fost atrași în toate direcțiile. Li s-au întins cursele tuturor seducțiunilor. Promisiunile, vorbele calde au divizat pe alegători ca niciodată, întâiul scrutin nu poate avea deci o semnificație generală asupra alegerilor complete. El rămâne a fi comentat doar în sine însuș. Și din acest unghiu de privire el își are importanța sa particulară. Cea dintâi concluzie este, că alegătorii s’au grupat in jurul foștilor senatori și deputați. Aceasta este o dovadă, că parlamentul trecut a exprimat glasul majorității populare, a însumat cu autoritate dorințele de pace și reforme deeconfortare internă, a aprobat, în definitiv directivele politice imprimate Franței de către guvernul Poincaré, care, in grosul complexului său este unul din guvernele personalităților celor mai exercitate ale politicii Franței. Astfel judecând lucrurile, nu este de mirare că aripa republicană direct inspirată de Poincaré s’a resimțit la întâia votare de o îngroșare a rândurilor (uniunea republicană — 68 mandate), deasemeni și republicanii ziși de stânga au înregistrat o reușită remarcabilă (47 mandate). Democrații veritabili, de sub conducerea unor personalități de elită și foarte active, cun sunt Herriot, Boncour, Briand, Bouisson, Painlevé, Brunet, au luat doar 40 mandate — cu mult mai puține decât puteau nădăjdui, deoarece republicanii de mai sus își datoresc succesul de azi alianței cu radicalii independenți, radical-socialiștii și republicanii socialiști. A fost cu totul ciudată această campanie electorală dusă sub steaguri diferite de către partide și oameni cari se găseau la putere, într’un guvern, încât raționamentul public n’a prea înțeles distincțiile pe cari se sileau să le marcheze cât mai mult grupările diverse însă de sub acelaș acoperiș guvenamental. Se poate presupune despre democrații adevărați, cari se găsesc chiar la mijloc, între extremitățile reacționară și comunistă, că sufletul lor a fost înjunghiat de îndoială, de desiluzie electorală. Ei înșiși fragmentați în nuanțe, nedefiniți ca frontiere doctrinare, prinși, îndatorați de a vorbi respectuos despre cei de la extrema stângă ca și despre colaboratorii de la dreapta de la putere, au slăbit în elocința combatantă și a dat motiv celorlalte tabere să profite de această lipsă de relief și deciziune. Cu toate acestea majoritatea surprinzătoare de voturi obținute de fostul președinte al camerei d. Bouisson în Marsilia este indiciul, că massele s’au orientat în semnul trecutului parlament. Că așa este, se poate vedea atât de evident din sancțiunea dată leaderului socialiștilor unificați, potentatului Leo Blum, care a dispus în camera trecută de 104 deputați și a jucat un rol de dictator politic în Franța. Blum a fost devansat în circumscripția Beauville a Parisului de comunistul Duclos, cu care este în balotaj, și până astă seară el personal era hotărît să se deziste, să se retragă din luptă în favoarea rivalului său. Astăzi Le Populaire nu i-a mai adus articolul-revistă, ca o dovadă a indispoziției profunde ce i-a cauzat primejduirea mandatului. „Federația“ de sub șefia sa abia a smuls întâiului scrutin 15 mandate. Comuniștii s’au repezit cu toată furia asupra sa,contestându-i socialismul și impiedecându-i întrunirile prin vociferării și întreruperi insolente, încolțit din doua vecinătăți periculoase: radical și republican-socialistă pe de o parte, iar pe de alta de comuniști, grupul Blum este strâns între ciocan și niaovală. Că are azi o asemenea situație este și el de vină, pentru că a refuzat să participe în guvernul Herriot, care-i făcuse propuneri formale. Leo Blum practică ciudata formulă a socialismului integral, care refuză orice colaborare cu burghezia. Tactica aceasta însă a fost părăsită de mult de către Vandervelde în Belgia și Macdonwald în Anglia. Este însă îndoielnic ca în țări bătrâne, cu tradiții ramificații complicate de viață publică, să poată ieși victorioasă dintr’odată lozinca clasă contra clasă strigată azi de comunismul ori socialismul înțepenit în rețete pur raționaliste. Zadarnic afișează azi socialiștii unificați și comuniștii statistca sporului de voturi față de 1924 (și anume întâii 1.620.000 față de 1.396.000, iar ultimii 1.070.000 voturi față de 870.718), căci peste tot s’a constatat un interes crescut față de alegeri. Poporul francez s'a prezintat în număr impunător în fața urnelor. țu Nu pot fi luate deci drept indiciiprecise sublinierile ziarelor de mare tiraj cari toate au făcut o cotitură spre dreapta, atunci când judecăm situația politică a întâiei despoieri de scrutin. E poate mai înțeleaptă nota adusă de Temps, care arată, că poporul francez n’a mers nici spre ’dreapta, nici spre stânga, ci marea majoritate a alegătorilor s’au îndreptat către reprezentanții săi din trecutul proaspăt, alindu-se politicii guvernului Poincaré. L’inconnu reste done grand, spune Echo de Paris. Himera comunistă nu sperie pe nimeni, cu tot numărul voturilor luate acum. Nu din Orient va veni lumina, ci din acest Apus, unde nu se pune integralismul, căci au fost realizate a ’ tâtea reforme adânci sociale cari nici n’au bătut încă la poarta, României noastre. In Franța contimporană geniul reformator, care împrospătează vitalitatea poporului este reprezentat prin democrații radicali și socialiști. Aceștia vor feri marea Franță de poftele reacționare, ca și de virusul absurdității comuniste. Ion Clopoțel SCRISORI DIN PARIS Alegerile parlamentare în Franța Marți, 1 Maiui. Anul X. No. 94. Dăm aci Manifestul Marelui Sfat al Națiunei român din Ungaria și Transilvania către toate popoarele lumii publicat la 7/20 Noembrie 1928 in „Românul“ din Arad pentru a cunoaște cel de astăzi spiritul în care s’a făcut Unirea acum zece ani. Către popoarele lumii. Națiunea română din Ungaria și Transilvania, ținută de veacuri în robie trupească și sufletească de către clasa stăpânitoare a poporului maghiar, eliberată acum din sclăvie prin strălucita învingere a armelor, cari s’au luptat pentru drepturile civilizației umane împotriva principiului barbar al opresiunii națonale și de clasă, înaintea guvernului opresorilor de până aci a declarat voința sa de a se constitui în stat liber și independent spre ași putea validiza nelimitat forțele sale în serviciul culturei și al libertății omenești. Guvernul opresorilor de până aci a denegat adeziunea sa la această hotărîre a națiunii române și în fața dreptului firesc al fiecărei națiuni ,de a fi stăpână asupra sa și a teritorului locuit de dânsa, guvernul opresorilor opune forța brutală a statului oprimător. De veacuri clasa oprimătoare a poporului maghiar a sfâșiat trupul națiunii noastre prin ierni străine, iar de la înfăptuirea constituționalismului fals din 1867 scopul mărturisit al politicei de guvernament în statul ungar a fost desființarea noastră națională. Prin colonizări fără rost pe pământul strămoșilor noștri, prin maghiarizarea necruțătoare a tuturor acelor Români, cari au fost nevoiți să aibă raporturi mai nemijlocite cu stăpânirea maghiară, prin invadarea pe teritoril românesc a sutelor de mii de slujbași publici maghiari, prin împiedecarea poporului nostru de a’și mulțumi insus trebuințele sale industriale, s’au maghiarizat orașele și s’a împestrițat etnicește teritorii locuit de națiunea română prin mijloace artificiale și în scopul barbar al nimicirii noastre. Această stare de lucruri produsă prin opresiune și fărădelege, acum guvernul maghiar o invoacă de justificare a opunerii sale la hotărîrea națiunii române de a-și întemeia pe pământul său strămoșesc statul său liber și independent. Starea produsă prin crima săvârșită până aci împotriva libertății noastre naționale acum se prezintă ca o justificare a noului atentat, ce se intenționează împoriva existenței noastre. Ar trebui să ne luăm dreptul nostru cu forța, dar oricât de hotărîți suntem să jertfim viața pentru libertatea naționalăîn ziua când sărbătorim Învingerea civilizațiunii asupra barbariei, și așteptăm legiferarea internațională, care va înlocui forța brutală prin dreptate și va înlătura pretutindeni urmările stăpânirilor neomenești, națiunea română se abține de la mijloacele barbare la regularea raporturilor dintre popoare, ci iată protestează înaintea limiei întregi împotrivi fărădelegii guvernului maghiar, care și acum încearcă a supune națiunea română dominațiunei străine și o împiedecă de la constituirea sa în stat liber și independent. Națiunea română din Ungaria și Ardeal nu dorește să stăpânească asupra ITTTfTTTTTTTTTTTTTTTUTTUTUTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTI Ti Din Invățâtorile istoriei altor neamuri. Lipsită cu desăvârșire de orice clasă istorică stăpânitoare națiunea română prin ființa sa în suș, este întruparea democrației celei mai desăvârșite. Pe teritoril său strămoșesc națiunea română este gata a asigura fiecărui popor deplină libertate națională și organizarea sa în stat liber și independent o va întocmi pe temeiurile democrației, care va asigura tuturor indivizilor aflători pe teritorul său egalitatea condițiunilor de vieață, unicul mijloc al desăvârșirei omenești. Națiunea română din Ungaria și Transilvania însă nu admite mistificarea îndreptățirii pretențiunilor sale prin stările produse de încercările seculare pentru nimicirea ei, protestează împotriva revendicărilor maghiare asupra teritoriului românesc, care dela descălicarea împăratului Traian și până astăzi a fost muncit cu brațele noastre și îngrășat cu sângele nostru, și sub nici o condițiune nu mai voiește să trăiască în legătură de stat cu națiunea maghiară, ci este hotărîtă a-și înființa pe teritoril locuit de dânsa statal său, liber și independent. Anunțând popoarelor lumii, această voință și hotărîre a sa națiunea română din Ungaria și Transilvania nnvoacă pe seama ca sprijinul lumei civilizate și geniul libertății omenești declarând sărbătoarește, că din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotărîtă a peri mai bine, decât a suferi mai departe sclăvia și atârnarea. Națiunea română din Ungaria și Transilvania speră și așteaptă, că în inzuința ei pentru libertate o va ajuta întreg neamul românesc, cu care una voim a fi de aici înainte în veci. Marele Sfat al Națiunii Române din Ungaria și Transilvania. Secretar: Președinte: Dr. Gh. Crișan. Dr. Ștefan C. Pop. Anul VII. Românul Arad, Mercur 7/20 Noemvrie 1918. Nr. 10. Expoziția jubilară a Cehoslovciei .In cadrele festivităților ce vor avea loc cu ocazia aniversării de 10 ani a Republicei cehoslovace se va aranja o expoziție jubiliară a culturei contimporane, în intervalul dela 26 Mai până la sfârșitul lunei Septemvrie 1928 în Brno, sub patronajul Domnului Președinte al Republicei cehoslovace dr. T. G. Masaryk. Aranjatorii acestei expoziții și-au luat angajamentul de a prezenta un tablou cât se poate de precis asupra tendințelor noui ale vieții culturale cehoslovace cât și asupra desvoltării științifice și culturale a popoarelor stabilite în Republica cehoslovacă, înfățișându-le într-o formă originală. O mare secție a expoziției va fi compusă din școlile speciale cehoslovace; secția artelor plastice va înfățișa un tablou fidel asupra desvoltării și extinderii artei cehoslovace. Ca expozanți vor participa la expoziția din Brno toate cele 10 școli superioare cehoslovace, toate corporațiunile științifice și artistice cehoslovace cât și toate societățile culturale, etc. Mulți oaspeți din străinătate și-au anunțat vizita. Informațiuni referitoare la taxa de liză, eventuale reduceri pe căile ferate cehoslovace cât și asupra modalităților de încartiruire în Brno va acorda Consiliului Cehoslovac din Cluj cu începere dela 20 Mai 1928. Service —Tacâmuri „CHRISTOFLE“ PARIS și articole de menaj în Alpacea argintat „WÜRTTEMBERGER“ Fândarea Exclusivă Ceasornice „JUNGHANS“ de salon și biurou. Depozit principal precum și argintării, bijuterii fine, obiecte de artă, ceasornice de preciziune numai la marele magazin Dracnfold Cluj, Piața Unirii No. 15 Prețurile ieftine și fixe Telefon interurban 643 Note muzicale ca 361 10 buc. 60 Lei, 200 buc. 100 Lei dansuri și cântări moderne etc. numai în scurt timp la magazinul de note muzicale Ioan Király Grăbiți-Vă că toate treci Cele mai nouă plăci artistice de gramofoane cu 98 Lei se găsesc la magazinul TRILKA TOT CE VA TREBUI PT. BRODAT CROȘETAT, TRICOTAT, ETC. APOI BLUZE NAȚIONALE, FOTE, PIROGRAVURE, orice național găsiți cu prețuri intr’adevăr suprinzătoare, cât de neobișnuit de ieftine la magazinul „PROGRESUL“ CLUJ PIAȚA UNIRII NO. 1.PAL. PRIMĂRIEI