Patria, iulie 1930 (Anul 12, nr. 152-158)

1930-07-24 / nr. 152

RetfMtta «I adv inbtratte CLU STRADA REdNA MARIA 36 Telefon Direcţiunea No. 13—34. T«*î»fon Redacţia şi Adm. 13—31. Cluj. foi 24 Iulie 1930 DIRECŢIA POLITICA Comitetul de presă al Partidului Naţional-Ţărănesc secţia Ardealului ABONAMENT ANUAL: Profesiuni libere.............................................. Funcționari ....................................................... Autorități și instituțiuni...................................... In streinătate dubi'*. Generaţia care a acus la iveală asociaţiile creş­tine şi naţionale, încârligate şi fasciste, conştiente şi frăţeşti, se va numi ge­neraţia drului Anghelescu. Soarta a vroit, ca una dintre victime să fie nu­mită tot Anghelescu, dar noi vorbim de celalalt, de „drul“ Anghelescu, de Imperatorul şcolilor, de marele duce al pedagogiei, fost ministru liberal şi proprietar sgârcit de terenuri petroli­fere. Acesta a zăpăcit lumea şi a încurcat lucrurile. Fără nici o pregătire serioa­să, o mediocritate plictisitoare, ediţie poporală a docoşului vintiliste, a tăiat şi a spânz­irat pe tărâmul şcolar ne­­stâjenit de ii. Mii de ordonanţe confuze şi cutrazicătoare, sistem fără cap şi fără coadă, iată ce caracteri­zează politica şcolară a guvernelor li­berale. Febra d­e fondare a şcolilor, edificări cu d­rumul, împodobirea si­telor cu rume, fabricarea pseudo-inte-­ lectualilor şi creiarea unui proletariat primejdios, iată activitatea fecundă a lui Anghelescu-Magnificentius. Cel care scrie aceste rânduri a cu­noscut şi pe tânărul Zelea-Codreanu şi pe alţi fruntaşi ai tinerimei antise­mite. Mulţi dintre ei băieţi buni, cu pregătire temeinică, adevărate talen­te, suflete curate, puteau deveni când­va tot atâtea perle ale societăţii. Au fost lăsaţi însă pradă curentelor ex­tremiste, au fost utilizat pentru ali­mentarea mişcărilor, cari serveau sco­puri politice. Lipsea ocrotirea părin­tească şi îndrumarea sănătoasă a sta­ul­ui. E o iadt­vă­rată tragedie ce s’a întâm­plat cu -; Am fost şi noi tineri, am trecut şi noi prin asemenea perioade de frământări, dar­ am avut dela cine primi un sfat bun şi o vorbă de inimă. Ori aceşti tineri au fost când asmuţiţi, când stigmatizaţi, când amăgiţi, dis­preţuiţi şi des­gustaţi. Ah­, c­ăci ,tristăm la marşuri şi a­­peluri, la mişcări şi organizări, când se produc atentate odioase la viaţa ce­lor mai buni ai noştri, trebuie să a­­vem curajul şi obiectivitatea să o re­cunoaştem, nu ei sunt de vină. Ade­văraţii vinovaţi sunt aceia, cari i-au neglijat şi i-au utilizat pentru scopu­rile lor meschine. Adevăratul vinovat este: partidul liberal, cu exponentul f­râu cultural, drul Anghelescu, prin­­­ăpăcit naţional. Câtă muncă, câtă abnegaţie, câtă ertră ne va rebuie să dregem, ce au picat alţii. ——00X00-----­ v±Art> £/i Guvernul tolerează mișcările antise­mite, guvernul organizează bornele de teroare, guvernul este autorul moral al tulburărilor, iată ce se citea zile dea­­rândul in coloanele ziarelor liberale, cam­uf­late­ liberale și imdependente­­,c­amuflate. In zadar s’au dat desminfiri categorice, in zadar măsurile de ordine, presa nu credea în sinceritatea guver­nului. A trebuit să vină un atentat o­­dios, drept desminfire brutală pentru toți braconierii presei. Dealtfel nu trebuie să ne grăbim cu constatările noastre. Nu va trece mult și se va spune, că și atentatul a fost pus la cale de guvern. Motivul? Indiferent. E vorba să scoţi guvernul vinovat pen­tru toate pacostele ce se abat asupra noastră.* Preţul cerealelor scade vertiginos. Fi­rește de vină este guvernul. Nepricepe­rea dlui Mihalache, aiurelile dlui Mad­­gearu formează subiectul de predilecţie a articolelor comandate şi plasate de spertari. Dar iată roata se întoarce. Preţul cerealelor este în urcare. Fireş­te meritul nu poate fi al guvernului. Ni se aminteşte îndată de piaţa mondială, de manevre străine, de influenţa blocu­lui agrar şi de altele. Nu ne vom mira deloc, dacă vom ceri în „Cuvântul“’, o expunere documenta­tă, în care ni se va arăta, că urcarea preţului cerealelor însemnează o catas­trofă naţională.* D. Nae Ionescu, marele astrolog poli­tic cu aceeaşi intuiţie şi clarviziune cu care pretindea aducerea la cârmă a dlui Maniu, prezice azi sentenţios: nu va fi pace în politică, pănă ce nu va fi exclus d. Maniu din politică. Democrat pur sânge în 1928, azi are veleităţi de dic­tator. Idealist şi puritan în anul 1928, azi patronul jafului. Mare bărbat de stat în 1928, azi avocat mediocru din provincie. Leal atunci, iezuit azi. Toate le-am aflat de la d. Nae Ionescu, din co­loanele „Cuvântului“. Ne întrebăm ce va fi Doamne, dacă în urma unor aranjamente, asupra ca­racterului cărora nu insistăm, acuma, d. Nae îl va proclama din nou singurul bărbat de stat român pe d. Maniu? Noi la nici un caz nu-l vom putea acuza cu nimic, fiindcă d. Nae Ionescu a decla­rat-o de la început: nu-l interesează consecvența în scris. Dsa scrie cum simte și simte cum i se dictează. .. On Gratuit Muzeul Asociațiunii S­I­B­I­U. CT­IPE SI VEACURI Austria ocupă Bosnia şi Hercegovina. 23 iulie IMS Austria în războiul cu Sardinia pierde partea de nord a Italiei. Infrântă la 1866 de Prusia, este scoasă din confederaţia germană, unde conducea totul de la congresul din Viena ţinut la 1814. Aceste eşecuri suferite pe fronturile apusene cântă să le recompenseze prin o politică imperialistă de expan­siune spre răsărit şi sud. Consolidându-şi pentru un moment situaţia internă prin dualismul de la 1867, sub scutul spadei germane, de care se apropiase în ultimul timp, obiectivul principal al politicei sale ex­terne a fost aservirea Balcanului tendinţelor sale imperialiste şi trecând peste aspiraţiunile slavilor de sud, ieşirea prin portul Salonic la Marea Egee. Pri­mul pas făcut pe acest drum periculos, care l-a adus­ supombarea a fost ocuparea Bosniei şi Herze­­govinei, în detrimentul politicei sârbeşti din sec. XIX, al cărui scop era incorporarea celor două ţări slave. Congresul de la Berlin sub prezidenţia lui Bismark s­tiind alături de politica austriacă, cedează Vianei Bosnia spre administrare. Ocuparea ei de armatele împărăteşti a nemulţumit adânc pe Sârbi şi a trezit revolta slavilor de religie musulmană din noile pro­vincii. Iată astfel creiat unul dintre punctele nevral­gice ale politicei europene, care a contribuit mult la izbucnirea războiului mondial. Căci Austria con­­tinuându-şi drumul, la 1908 anexează teritoriul ad­ministrat numai până atunci, fărâ să întrebe şi să aibi asentimentul celorlalte ţări europene. Această politiei abuzivă şi imperialistă a dus la starea de agitaţie din Balcani, iar asasinatul de la Sarajevo n’a fost altceva decit o urmare firească a ei. AZLEC ▼ wrrwwvvvmvvfvvffvvrrr"rw'rrw'nrrrrrrrrffrwrTrrwYrrrrrwrrrrrrr ▼▼▼▼▼vwvvvvww'r Cine pregătesc atentatele c­i presa inconştienta publica zilnic stiri mincinoase - Simbriaşii sper­­tari vor asmuţa lumea - Nu-i mirare daca se găsesc fanatici exaltati, cari pozeaza in rolul de mânuitori de patrie - Se ştie, că „regele sperţarilor“ fai­mosul Tanered, şomer şi târfă politică în pensiune, îndată după venirea la putere a partidului naţional-ţărănesc, a înfiinţat un ziar şi cu neobrăzarea-i caracteristică l-a botezat „Ordinea“. In acest monitor al naufragiaţilor po­litici şi al tuturor corupţilor regimului trecut s-a deschis o campanie de po­negrire împotriva tuturor oamenilor de bine, cari se căzneau să şteargă mi­zeria deslănţuită de partidele liberal şi averescan. Mai târziu, calomniarea nefiind suficientă p­entru a zăpăci lu­mea, au început să asmuţe lumea îm­potriva membrilor guvernului. Nu o­­dată am cetit adevăr­ate apeluri la răs­coale şi atentate. Chiar „directorul“ ziarului nu s’a sfiit sa ameninţe per­sonal pe d. ministru de Interne, cu sancţiuni fizice. Presa liberală şi cea subvenţionată de el a adoptat, dacă nu în toată lărgimea ei sistemul tan­­erodist, d­ar cel puţ­n l-a secondat cu multă stăruinţă. Astfel în chestiunea legii Dobrogei, apoi cu scandalul dela congresul in­valizilor, d. subsecretar de stat Anghe­­lescu a fost prezentat în mod fals şi temerar, ca un mare­ duşman al româ­nilor şi ca un filosemit, ca un tiran pervers, care n’are altă dorinţa decât să lovească în român­, de dragul strei­nilor şi aşa mai departe. Această agi­taţie nesăbuită, prin nimic justificată, a dat acum roade îmbelşugate. Justi­ţia urmăreşte pe cei doi-trei studenţi, exaltaţi cari sunt şi ei victimele fana­tismului şi ai unei campanii destrăbă­late a sperjanismului liberal, oprit în continuarea jafului. Dar adevăraţii vi­novaţi sunt alţii. Iată spre pildă, vom spicui din nu­­m­erile de azi ale unor ziare, pentru a învedera dreptatea punctului nostru de vedere. „Ordinea“ de Miercuri 23 Iulie, publică o ştire, absolut, falsă, că la dorinţa dlui primministru s’a ales în Şimleu un primar ungur, după ce consilierii liberali au fost îndepărtaţi cu forţa din sală. Intr’un alt articol se afirmă, că primarii şi prefecţii din Basarabia, sunt spioni comunişti. Tot acolo apare un apel către Rege, în care se cere intervenţia M. Sale îm­potriva primului ministru, care tero­rizează procurorii etc etc. Ziarul „Cu­vântul“ în chiar reportajul asupra a­­tentatului spune că, „în calitatea sa de şef al organizaţiei naţional-ţără­niste din Caliacra, d. Const. Anghe­lescu este învinovăţit, că a creiat mari nemulţumiri în rândurile coloniştilor“. Ziarul „Viitorul“ o spune făţiş, că lu­mea este exasperată pentru regimul de jaf: „Agitaţiile izbucnite în ultimele zile au dovedit nemulţumirea gene­rala“... „guvernul caută să-şi termine ultimele operaţii de lichidare“ şi „de aceea se încearcă să facă tot răul“ etc. Este evident, că atât Beza, cât şi tovarăşii lui, cari ar mai fi, sunt in­strumente inconştiente, sub influenţa şi la dispoziţia agitatorilor fără suflet, cari exasperaţi că sunt opriţi să con­tinue cu politica, de jaf şi risipă, cu destrăbălarea administrativă, au în­ţeles să ducă o campanie de bulă şi de asmuţire împotriva membrilor guver­nului. Simbriaşi şi apaşi ai condeiului, plătiţi cu ziua, întreţin prin coloanele presei o atmosferă încărcată. Patrioţii sunt prezentaţi de „trădători de neam“, oamenii cinstiţi de „hoţi şi pungaşi“, primul ministru a fost numit mereu „un servitor al ungurilor“ „un suflet ele sclav“ etc. Intre astfel de împreju­rări, nu-i mirare, dacă S’AU GĂSIT fanatici, cari luând de bani buni văi­­căierile patriotice, au apăsat trăga­ciul revolverului. Dar noi credem, că guvernul a mers prea departe cu maniera de mănuși. A sosit ceasul al doisprezecelea pentru ca să intervină cu ultima energie, adu­când la rezon banda de spertari. — v—00X00 »11» simatia

Next