Patria, iunie 1934 (Anul 16, nr. 123-147)

1934-06-10 / nr. 130

Azi după masă, F. C. Russy«-»llniversitatea Campioana Cehoslovaciei de Est a deplasat cea mai bună formaţie — Universitarii vor întâmpina un adversar redutabil CLUJ. 9. — Universitarii şi-au inaugurat seria programul­ de sfârşit de sezon cu atracţiunea bombă de Dumineca trecută, când publicul a a­­vut prilej să asiste la fazele palpitante ale ma­tch­ului cu C. A. O. Continuând acest început fe­ricit, universitarii anunţă de astădată pentru Sâmbătă o nouă întâlnire de mare senzaţie. Ad­­versarea studenţilor va fi o echipă cehoslovacă, numele cărei­a este pomenit cu respect la Nor­dul Ardeahului, runde încă în cursul anului a fă­cut ravagii printre echipele de frunte de a­­colo. Spicuind presa sătmăreană și cea din Oradea, în articolele scrise cu prilejul turneului F. K. Russy, din luna trecută, găsim numai cuvinte elogioase la adresa echipei, care reprezintă cel mai rafinat sistem de joc, şcoala specifică ceho­slovacă pe care şi-a însuşit-o în întâlnirile ce le-a avut cu echipele fruntaşe din Praga, in faţa cărora nu a capitulat niciodată la mare luptă. Dre­­vul obţinut faţă de faimoasa Slavia, este cea mai bună dovadă a isprăvilor de care este capa­bilă echipa pe care o găzduim azi între zidurile oraşului nostru. **Ca punct de comparaţie între cehoslovaci nu ne serveşte decât un singur rezultat: acel al m­atchului cu Olympia CFR pe care ambele echi­pe au învins-o cu categoricul scor de 6:1. In baza acestei comparaţii, echipele ar fi de forţă egală, cu un mic avantaj de partea cehilor, cari au învins pe sătmăreni la ei acasă, până când Universitarii au jucat la Cluj. Iată deci că din toate punctele de vedere matchul promite să fie dintre cele mai interesante şi numai forma mo­mentană a uneia din echipe îl va putea decide. Dându-şi seama de valoarea adversarului Uni­versitatea va face toate eforturile pentru a pu­tea prezenta o echipă pe cât se poate de per­fectă. In baza ultimului antrenament formaţia probabilă este următoarea: Şepci—Iancovici, Sfera—Ştefănescu, Gani, Da­vid—Sârbu, Ploeşteanu, Sepi, Ionaş, Surlaşiu. Matchul va servi deci şi de un riguros antre­nament echipei universitare, ea urmând să reîn­­cea­pă la 17 iunie, lupta pentru Cupa României şi mai mult ca probabil va avea ca adversară pe U. D. R. Cum a fost sorb­atorita la Cluj ziua sporturilor Defilarea grupărilor sportive şi demonstraţiile de la Arenă —■ CLUJ. 9. — Aniversarea restauraţiei­­ a fost serbătorită de sportivii din Cluj, în cadrul unor grandioase manifesta­­ţiuni sportive, cari au avut loc la Are­na Sportivă în faţa unui numeros pu­blic, în frunte cu capii autorităţilor civile şi militare. Serbarea a fost deschisă de discursul ocazional rostit de d. prof. dr C. Tă­­­­taru, preşedintele Comitetului regio­nal Cluj. A urmat defilarea tuturor grupărilor sportive locale, s-au împăr­ţit apoi distincţiunile Comitetului Re­gional, acordate unui număr de 120 de sportivi, a căror activitate sportivă s’a remarcat în cursul anilor. Urmează producţiunile gimnastice pezentate de Şcoala Normală de fete, liceul de băeţi rom. cat. „Marianum“, liceul reformat de băeţi, demonstraţia cerce­taşilor cohortei „Fântânele“, gim­nastică la aparate executată de Şoimii Carpaţilor şi SACC­et. Ca încheiere s’a jucat un match de football între echipele „Napoca “ „Uni­rea“, care s’a terminat cu rezultatul de 2:1 (1:0) pentru „Napoca“. AMEFA bate la 3:11(3:0) ARAD. 9. — Singurul match de Di­vizie jucat ieri în ţară, s’a terminat cu înfrângerea neaşteptată a Crişanei. O­­rădanii au ieşit încrezuţi pe teren, ceea­­ce le-a fost fatal căci în scurt timp muncitorii conduceau deja cu 3 goa­­luri, avantaj pe care Crişana oricât s’a forţat mai pe urmă, nu l-a putut egala. Arădanii deschid scorul încă în mi­nutul 18 dintr’o greşală a lui Palök, ca­re pozează şi părăseşte în mod inutil poarta, dând ocazie lui Blascovici să marcheze. Peste 3 minute tot Blasco­­vici, în urma unui efort individual marchează al doilea goal pentru ară­dani. Iar în minutul 25, Sinder din si­tuaţia bună perforează a treia oară poartă slab apărată de Pülök. Restul timpului, până la pauză, Cri­şana joacă nervos şi nu este în stare să înjghebeze o acţiune serioasă. La reîncepere Crişana revine, dato­rită însă mai mult faptului că munci­torii s’au retras în apărare, formând pe linia de 16 un zid impenetrabil. Toate eforturile Crişanei sunt zadarni­ce şi trebue să se mângie cu goalul de onoare pe care Baratky îl marchează în minutul 33 dintr’un penalty. A arbitrat corect şi imparţial d. A. Mureşan. târgu-mureş Ripensia-Mureşul 3:1 (1:0) TG-­MUREŞ, 9. — In cadrul inaugu­rării noului stadion al oraşului, Mur­e­­şul a întâlnit azi pe Ripensia, echipa campioană a ţării. După un joc de cla­să superioară timişoreni au dispus de Mureşul cu diferenţă mică de scor, da­tovită însufleţirii cu care au jucat mu­reşenii-Scorul a fost deschis de Zombory în minutul 2 din penalty­ In minutul 21 din repriza a 11-a Nagy egalează, pen­­tru ca în minutul 23 şi 27, Bobay şi do­ine să stabilească rezultatul final­ : timişoara Ilsa-Chinezul 2:0 (1:0) ILSA a jucat cu mult mai bine decât echipa divizionară din Timişoara şi a câştigat cu gâadurile marcate de Stetz- CAT câştigă ştafete foot­balli­şti­lor din Timişoara TIMIŞOARA, 9. — In cadrul zilei Sporturilor s’a alergat în localitate şta­feta de 11x400 metri, rezervată footbal­­liştilor. Cursa a fost câştigată de echipa CAT, urmată în locul 2 de Rapid iar a 3-a s’a clasat Politehnica. Elena dr Aciu Portretul sufletesc al profesoarei şi scriitoarei * de: ADELA. DR MUREŞAN Sunt vaste şi variate domeniile vieţii sociale străbătute de personalitatea creatoare a dnei Elena dr. Aciu. Acum, după ce „D-na Elena pleaca dintre noi, toate aceste domenii de activitate îi vor aduce lipsa ca dovadă de câtă sevă de viaţă poate inspira o persona­litate dotată cu calităţi excepţionale oricărui domeniu de activitate din ca­leidoscopul vieţii sociale. Putem spune că în orăşelul nostru nu a fost manifestaţie de ordin cultu­­ral-artistic-naţional ori acţiune de ca­ritate, care să nu fi fost legată de nu­mele dnei Elena dr. Aciu. ^ . Iar prin excepţionalele sale calităţi pedagogice a ştiut să ţină nestinsă făc­lia culturei în mijlocul instituţiei noa­stre. ■ i iT'Tii'ir Viaţa petrecută în muncă intensă şi în abnegaţiune de un suprem sacrificiu a doamnei Elena dr. Aciu, poate să ser­vească ca pildă elocventă tinerelor ve­neraţii aflate în preajma luptei, pe care vor trebui să o poarte cu bărbăţie în contra greutăţilor din ce în ce mai mari, pe care soarta ni le hărăzeşte în viaţă aproape la fiecare pas. Din biografia fiecărei personalităţi excepţionale, putem trage exemple vii de muncă, altruism şi abnegaţiune. *) Fragmente din cuvântarea rostită de dna Adela dr. Meseşan, la sărbătorirea din Şimleu a dnei Elena dr. Aciu, cu prilejul trecerii la pensie a distinsei profesoare şi scriitoare din Ardeal, şi a mutării sale la Cluj. Doamna Elena dr. Achi­m. Fabian, s-a născut în comuna Bârsana, judeţul Maramureş. A fost fiică de învăţător, deci a moştenit predispoziţia spre ca­riera pedagogică. Surorile: Maria, Ana şi Marta, asemenea profesoare, un fra­te profesor, altul canonic episcopal.­­ Şcoala primară a făcut-o in comuna natală Bârsana, iar şcoala secundară la Sighetul­ Marmaţiei. Şcoala Normală a urmat-o la Cluj. Studiile universitare şi anume Pedagogia Superioară la Buda­pesta în anul 1894—1897. A fost elevă distinsă, dovedind o capacitate în stu­dii, precum şi calităţi excepţionale su­fleteşti. S-a specializat în următoarele materii: Limbi, Istorie, Geografie şi ştiinţele pedagogice. , După obţinerea diplomei intră in în­văţământ. Şi tocmai aici găsim o do­vadă eclatantă a naţionalismului neîn­duplecat, neînfrânt şi dus până la sacri­ficiu al Dnei Elena, că Domnia Sa, ca profesoară tânără, recent ieşită din­ băncile şcoalei, uşor ar fi putut să ob­ţină o catedră la o şcoală de stat, o catedră bine retribuită, dar aceste per­spective ale unei cariere strălucite nu au tentat-o; sentimentele naţionale cari o călăuziau în toate actele vieţii, nu au lăsat-o să-şi închine munca şi energia ei tinerească stăpânire­ de pe acele vremuri vitrege de cotropitoare domi­naţie streină. Ea, tânăra profesoară, fii­,­că de dascăl român de pe plaiurile Ma­ramureşene, cu sufletul devotat crezului şi idea­lului naţional, pătrunsă de entuziasmul , luptelor purtate de conaţionalii ei pen­­t­­ru desrobirea naţională, va fi simţit o­­ dureroasă strângere de inimă la cuge- t­­ul, ca să-şi consacre activitatea ei pe­­­ dagogică creşterei şi instruirei fiilor u­­nui neam strein, va fi fost cuprinsă de o legitimă revoltă în sufletul ei entuzi-,­ast la gândul, că va trebui să munceas­că în spirit şi în domeniu strein de co­morile sufleteşti ale neamului ei..... Vraja intereselor materiale nu a se­dus acest suflet nobil, acest suflet, care ştia să se ridice cu atâta măiestoasă superioritate deasupra contingenţelor vieţii cotidiene. Ştia că renunţând să intre în serviciul Statului, renunţă la multe avantagii materiale, poate şi la pensiunea bătrâneţelor. Şi în faţa aces­tor perspective puţin seducătoare, ne­clintitul ei simţ naţional nu a cedat. Nu a voit să intre în viaţă ca o înfrântă ci a preferat lupta, — lupta grea a vie­­­­ţii, lupta cu greutăţile cari unui carac­ter slab par insuportabile, lupta cu ne­ajunsurile cu care soarta vrea să ne încerce tăria sufletului şi a caracteru­lui, — lupta care ne înalţă, ne mobilea­ză, ne purifică sufletele şi ne potenţea­ză puterile de viaţă şi voinţa de mun­că Doamna Elena a intrat în ritmul a­­cestei lupte grele, — luptă cu atât mai grea, cu cât trebuia susţinută de puteri femeieşti considerate de o nejustificată credinţă obştească drept slabe. Dar de câte ori experienţele vieţii nu desminte credinţe cari s’au furişat in conştiinţa noastră ca drept adevăruri indesetructi­­bile!!? Şi doamna Elena a dovedit-o cu prisosinţă că şi firavele puteri ale unei femei se pot măsura cu greutăţile vie­ţii. Doamna Elena, tinera profesoară de pe acele vremuri, diplomată a Institu­tului superior Pedagogic din Budapes­ta şi-a început activitatea pedagogică în anul 1897, luna Septembrie, la Şcoa­la civilă română gr. catolică din Beiuş,­­ transformată mai târziu în liceu de fete, unde a funcţionat până în anul 1920. Doamna Elena a venit la această şcoală spre a-şi pune cunoştinţa şi pu­terea ei de muncă în serviciul ideii naţionale româneşti spre a creşte în spirit românesc şi în limba românească pe tinerele vlăstare ale Neamului. Şi-a împlinit misiunea sa nobilă la aceasta şcoală timp de aproape un sfert de veac. Sub mâna Doamnei Elena au suc­cedat multe serii de absolvente ale ace­stei şcoli cari vor păstra în sufletele lor o neştearsă amintire; imagina profe­soarei drepte, iubitoare, nobile şi înţe­legătoare, — un scump tezaur sufletesc pentru toate elevele crescute de ea în spirit creştinesc şi în simţ românesc. In anul 1920, luna Sepembrie, trece la şcoala medie de fete din Şimleul Sil­­vaniei transformată în 1924 în şcoală Normală de fete de învăţătoare, mai în urmă în Şcoală Normală de Condu­cătoare, unde funcţionează până la tre­cerea la­ pensiune. In timpul războiului mondial a fost decorată cu „Crucea Regina Maria“ cl. II-a, obţinută pentru acţiunile carita­­tive desfăşurate cu un altruism vrednic de toată lauda şi de toată recunoştin­ţa.­­ Până la plecarea sa din oraşul nos­tru a fost preşedinta R. F. R. S. In a­­ceasta calitate a desfăşurat In cursul unei lungi serii de ani o activitate rod-, nică, încoronată de reale succese şi ur­mărită de toţi cei cari se interesează, de problemele propagărei culturei şi ale asistenţei sociale. A aranjat nenumărate serbări, so­lemnităţi, reprezentaţiuni, serate ar­­tistico-literare, toate încoronate cu suc­cese morale şi materiale desăvârşite. In general toată activitatea culturală a Doamnei Elena dr Aciu a fost străbă­tută de un nobil avânt, de o generozi­tate superioară, de un altruism nelimi­tat. Pe lângă atâtea ocupaţiuni multiple dna Elena dr. Aciu a găsit şi răgazul necesar spre a contribui şi la îmbogă­ţirea literaturii. A scris numeroase pie­se de teatru pentru popor şi pentru ti­neretul şcolar, creind un nou gen lite­rar, acel al teatrului simbolic şi alego­ric, gen literar care la noi nu a fost cultivat de alţii. Aceste piese teatrale, deşi se desfăşoară într-un cadru sim­plu, fără intrigi întortochiate şi fără ac­ţiune complicată, ştiu să captiveze au­ditorul tocmai prin simplicitatea lor patriarhală, prin vraja verbului mânuit cu dobăcie, prin cititul datinelor şi al tradiţiilor străbune printr’o iubire a de­­saproapelui într’adevăr creştinească şi prin slăvirea trecutului de glorii al nea­mului nostru. Dansurile naţionale şi portul naţional găsesc un loc de frunte în piesele serbătorii ei zilei de azi. Aceste piese de teatru presărate cu atâtea frumoase mărgăritare sufleteşti, străbătute de atâtea sentimente nobile şi pătrunse de acel cult sacru al subli­mului care înalţă, purifică, şi mobilea­ză, vor rămânea în antagonia româ-­ nească ca nişte opere menite să con­tribuie la propagarea binelui, al adevă­rului şi al frumosului. Sufletul atât de bogat şi dornic al Sărbătoritei de azi s’a făcut pretutin­deni simţit. Acest suflet generos ne-a ajutat şi ne-a animat de atâtea ori în clipe de dureroase restrişte, când valu­rile vieţii ne mânau în cale piedeci şi ne ridicau greutăţi* Drept recunoştinţă pentru binele pe care la răspândit în juru-i şi care s’a revărsat asupra noastră a tuturora, tre­buie să-i păstrăm Doamnei Elena dr. Ac­u o veşnică şi neştearsă amintire in inimile noastre în cari numele D-sale va fi întipărit cu litere de aur ale iu­­birei, pe care va trebui să i-o manifes­tăm întotdeauna chiar şi din depărtarea pe care ni-o impune spaţiul fizic, pen­­tru­ că sufletul are calităţi cari înving hotarele timpului şi ale spaţiului. Noi, de cari dsa se desparte azi spre a se bucura de odihna binemeritată du­pă munca unei vieţi întregi, — noi cari îi regretăm din suflet plecarea, li pro­mitem că vom căuta ajutaţi de slabele noastre puteri să-i urmăm pilda vieţii sale active, generoase şi nobile. In numele Corpului didactic, In nu­mele elevelor acestei şcoli şi In numele tuturor celor cari au cunoscut-o şi în mijlocul cărora a trăit, li zicem: Doam­na Elena, scumpa noastră colegă, scumpa noastră profesoară şi scumpa noastră tovarăşă de muncă şi de idei, priveşte aspectul dragostei din jurul Tău: picurii ce strălucesc în ochi, co­şurile cu flori, buchetele superbe... şi ... iată o placă de marmoră cu cununi­­ţă de lauri elocvent grăieşte de succe­sele muncii; albumuri cu fotografiile celor mai dragi, tablouri simbolice, cristale şi brodării artistice,... şi iată fostele Tale eleve sosite din depărtări — vii mărturii ale recunoştinţei, — toate, toate te intimpină azi cu sinceră căl­dură. Mergi cu bine din mijlocul nos­tru şi Te rugăm să nu ne uiţi, după cum nici noi nu te vom uita niciodată. ADELA DI MESEŞIANU, directoara şd­. Norm. de con­ducătoare. JP­G, T­fz I. RGMT-Rapid 6:2 (4:0) Au marcat Buza (2), Reiter (­2) şi­­ Károlyi (2) pan­tru muncitori şi lânosi­­ (2) pentru Rapid­ .­­ Un Quant-match şi mai senzaţional: « Tineretul liberal— Tineretul n.-(ara::csc ) înaintea întâlnirei internaţionale, .se ' I va disputa partida care contează drept­­ revanşă, intre tineret­ul nafional-ţără- ■ ’ nesc şi tineretul liberal■ Se ştie că mar­­­toriul care a avut loc în săptămâna tre­cută între aceste două echipe redutabile s’a terminat cu 3:2 în favoarea tinere­tului naţional­ ţărănesc­ Partida de mâine va fi mult mai interesantă decât cea din trecut şi pentru faptul că vor juca nu numai tinerii „tineri” ci şi ti­nerii „bătrâni”. Ostilităţile vor­­ conduse cu cea mai strictă imparţialitate de cunoscutul ar­bitru al arbitrilor doctorul T. C. Căpâl­­naşiu, care încă nu a primit, oferta de a conduce şi finala campionatului mon­dial, d­in Roma- Ce se ascunde în dosul suspendării lui Seifert? Acum câteva zile întreaga presă din Capitală publica cu titlu de senzaţie hotărârea curagioasă a conducătorilor clubului Unirea Tricolor, de a o suspenda pe Seifert, una din vedetele clubului, pe timp de 18 luni. Motivul invrcat de conducă­tori a fost purtarea ireverenţioasă a jucătoru­lui Corespondentul nostru din Capitală ne dă însă acum amănunte în legătură cu cazul Seifert, care se prezintă cu totul altfel decât încearcă să-l­­ înfăţişeze u­iriştiii. Adevărul este că în timpul cât se afla U. D. R. în capitală, Seifert, care s-a urât cu traiul în echipa lui Nae Lucescu a înce­put tratative cu reşiţenii în vederea unui anga­jament. Unirea a aflat de veste şi pentru a-l inti­mida l-a suspendat în grabă pe 18 luni. Numai că suspendarea nu este valabilă, deoarece nu a fost anunţată Federaţiei, lucru pe care oborenii nu au mai avut curajul­ să-l facă. BRAŞOV Braşovia câştigă Cupa ful­ger învingând In fi­nală pe Astra cu 3:0 (2:0) BRAŞOV: 9­ — In cadrul serbători rei Zilei sporturilor, ieri s’a disputat la Braşov un turneu fulger dotat cu o fru­moasă cupă, la care au participat toa­te echipele din localitate­ In finală s-a întâlnit Braşovia cu Astra, a învins Braşovia cu 3:0, câşti­gând prin a­ceştia trofeul. UN NOU RECORD NAŢIONAL LA 100 M­ JUNIORI Tot în cadrul Zilei sporturilor a avut loc şi un meeting de atletism, la care rezultatele cele mai remarcabile au fost: Salt în lungime: lonescu 6-90 m­- 100 plato: Schmidt 11 sec- 1 record na­ţional juniori. Germania s’a clasat a IlI-a la­­campionatul mondial die football ROMA, 9■ —­ Matchul care s’a jucat la Neapoli între Austria și Germania, în care urma să se decidă clasamentul locului III în campionatul mondial de football, a revenit spre marea surprize a publicului asistent, echipei germane care tot timpul a fost mai omogenă şi a jucat mai ştiinţific decât austriecii, ce au părut complet extenuaţi- Au marcat Lehn­er (2) şi Oohnene pentru Germania, iar Horvath şi Sesta­­ pentru Austria-I La match n’au asistat decât 10,000 de spectatori. Manevrele combinate ale armatei franceze Pe coastele Britaniei au avut loc manevrele combinate ale armatei de uscat şi ale marinei franceze. Obiectul manevrelor a fost debarcarea trupelor de infanterie pe coastele Franţei, sub scutul flotei şi forţelor aeriene. Manevrele e­rru desfăşurat în faţa unui numeros public, care a urmărit cu interes mersul operaţiunilor. In clişeul nostru vedem o barcă specială, amenajată pentru transportul carelor de luptă. j£ C­O 1.J II I et S Modestia lui Togo Eroul naţional al Japonei a murit într’o modestă locuinţă pe care o avea încă de pe vremea când era sublocote­nent. După marea victorie de la Tsushi­ma admiratorii lui au deschis o colectă cu scopul de ai face cadou un palat. Togo a respins darul naţiunii şi a cerut ca banii colectaţi să fie întrebuinţaţi pentru ridicarea a două statui amirali­lor Kawamura şi Saigo, întemeietorii flotei japoneze moderne şi cei doi co­laboratori ai lui în războiul ruso-japo­­nezi. Şi cel mai venerat a murit într-o casă modestă care acum a devenit loc de pelerinaj pentru naţiunea nipponă. Aceeaşi modestie o manifesta Togo şi în Anglia, când a fost propus spre decorarea cu „Ordinul pentru merit“. A ezitat mult, timp i­ar când a apărut în faţa regelui Angliei a pus decoraţia în aşa fel ca „pentru merit“ să fie invi­zibil. iar*****# 5000 de dolari pentru 6 minute de lucru Recent dna Roosevelt a vorbit la ra­dio timp de cinci minute, dându-și pă­rerea asupra unei probleme de natură femenistă. Pentru aceasta d-sa a primit, un onorariu de 5000 de dolari, adecă 650.000 lei, întrebată de un răutăcios prin poștă dacă nu i se pare că suma primită e exagerată, d-na Roosevelt a răspuns, că recunoaşte disproporţia în­tre cele 6 minute de lucru şi suma pri­mită, însă cele 5000 de dolari sunt nu un onorariu, ci o atenţie pentru soţia preşedintelui, care a dat acestei sume o destinaţie de binefacere. •SOBA TERACOTA 'ATENTATA PRODUCE CĂLDURA COHSWNTAJI CON­SUMA -aa kg. LEMNE PtZI INTR’O CAMERĂ­ DE 80-200 m»' M0QI «AEsrail de SOBAR11 STR. OȚETULUI 5. TEt£POM= 144 BIMUgm'hu' Pt MIEHTOBt mtWADMIRtSCUr -^ — DIN SU­ATÎST­IGA de import a Mexicului reiasă, că Germania deţine al doilea joc după Sta­­tele Unite în ceea ce priveşte schimbul de mărfuri de Mexico. — LA DELPHI se pregăteşte olimpia­da teatrului antic grecesc. Planurile ridicării unui teatru în aer liber, sunt terminate. — CU PRILE­JUL sărbătoririi de 70 de ani a lui Richard Stra­uss, în teatrul de stat din Berlin s‘a inaugurat un muzeu Strauss. — RELUAREA dramei crimi­nale, procesul lui Mary Dugan a fost interzisă la Berlin deși teatrul Horst Wessel s‘a pregătit câ­teva săptămâni pentru această reluare. — ZIA­RELE din Paris publică la rubrica lor economică știrea, că nu se știe încă data la care se va semna acordul României cu creditorii streini. — VĂDUVĂ LUI STAVISKY a avut până a­­cum opt cereri în căsătorie dela sinuciderea so­ţului ei. .. — BULGARIA a interzis să se dea foc pe străzi dela ţigară, ca să se mărească nu­mărul cumpărătorilor de chibrituri. Doamnelor Primul salon de coafură care a executat pentru prima oară In oraşul Cluj on du­­lapi permanente, anunţă prin aceasta onorata clientelă că a introdus o nouă metodă pentru vopsitul părului printrun sistem inofensiv, cu IIMNOCAMIN", ga­rantând cea mai splendidă coafură Nu­meroasa clientelă dovedeşte culanta sa­lonului nostru care a reuşit să angajeze numai specialişti, care şi-au însuşit a­­ceasta artă In străinătate, preţuri reduse IULIU MUSSA GLU­ PIAŢA UNIRII 123 La ten gras şi cu coşuri în loc de pudră Pudră medicinală Dumineca, 10 Iunie, Anul XV, Nr. 130 Curajul opiniilor (continuare din pag. I) ducătorilor în regimul democratic. Sau, cu alte cuvinte , primatul pregă­tirii şi al caracterului în democraţie. Aceasta selecţionare nu poate fi lă­sată numai în sarcina urnei votului u­­niversal. După lozinca : Cine aduce mai multe voturi, e primul în siste­mul democratic. In conducere, onoruri r'tc- ' ( I:■..!•)■ Li.. . . Argumentele cari se aduc, din tot mai multe părţi, împotriva regimului democratic, sunt chiar în jurul acestei neputinţe de selecţionare a valorilor reale ale unui popor, prin urnă, A eli­telor naţionale, cari ar fi firesc să con­ducă în orice regim. Demagogia cu valurile alegerilor scot adeseori din urnă elemente slab pregătite, cari nici sub raport ideolo­gic, nici sub raportul tăriei de carac­ter, nu pot aduce nici un folos parti­dului. Dimpotrivă. Aceştia nu pot fi apostolii unui crez politic, pe care poate că nici nu-1 au. Nu pot contri­bui, prin nimic, la creşterea în sufletul mulţimilor a unor convingeri din ca­re un partid vrea să formeze o cre­dinţă. _ _ !•­ Ei nu desăvârşesc prin nici o idee noua, programul. Ei nu se supun disciplinei de partid. Cele mai multe şi mai grave mizerii interne în fieca­re organizaţie politică sunt provocate de astfel de elemente, cari au ca pro­gram­ interesul lor. Dacă urna nu poate aduce o selec­ţionare pentru a da pe adevăraţii şefi în democraţie — înţelegem nu p­e marii şefi ci puzderia celor mărunţei — selecţionarea trebue să o facă or­ganizaţia politică însăşi, având mai întâi înşişi şefii cei mari, recunoscuţi şi probaţi, curajul opiniilor. Ei sunt datori să primenească necon­tenit cadrele organizaţiilor politice, cu elementele cele mai bine pregătite şi cele mai valoroase ca inteligenţă şi caracter. Să nu le lase să mucezască şi să putrezească, de dragul unui a­­port de voturi, adeseori problematic. Elementele tinere, probate, trebue să aducă marea sânge poraspăt în orga­nizaţii: pregătire, convingere, credin­ţă, curajul opiniilor. Iată un drum spre selecţionarea conducătorilor, care poate duce la primatul valorilor superioare şi în re­gimul democratic. I. AGÂRBICEANU Generalul A­raid a fost numit vice-rege al Manciuriei Generalul Araki, fostul ministru de război al Japoniei și unul dintre b­a­­derii partidei războinice a fost numit vice-rege al Manciuriei. Numirea gene­ralului Araki în acest, post de încre­dere, a produs enervare în cercurile sovietice.

Next