Patria, iunie 1936 (Anul 18, nr. 122-144)

1936-06-10 / nr. 127

In momentul de faţă toate eforturi­le poporului german converg în pregă­tirea masacrului de mâine. Conducă­torii Germaniei actuale vor să răz­bune marasmul economic în care au cufundat ţara printrămn ca magiu ge­neral de a­ş­a proporţii încât măcelul din 1914 să rambână în istorie ca o somnoroasă repetiţie generală. Cifrele pe cari le dăm to­b cele de mai jos, ne arată ce utilizare se da eforturilor supraomeneşti pe care le face un po­por de 65 milioane oameni sub cisma unei dictaturi capitaliste. I. EFECTIVELE ARMATEI GERMANE For­ţele an­are ale Germaniei hitle­riste se ridicau în 1935 la 766.000 oa­meni pentru armata de uscat, 23.000 pentru flota aeriană și 60.000 oameni pentru flota navală — în total 849.000 oameni Această cifră este cu 1092 superioară efectivelor armatei fran­ceze. Chiar și armata sovietică, tre­buind să apere un teritoriu de 10 ori cât cel german şi o populaţie de 2 ori şi jumătate mai mare, numără numai 1.300.000 soldaţi. In caz de război a­lia­ta germană poate dispune de 108 divizii de infan­terie în stadiul actual al­­înarmărilor sale. Numărul piloţilor aerieni de rari dispunea Germania în 1­935 este de 5000 oameni. Generalul Ramtier arăta în Iunie 1935 că la un efectiv de 550.000 oa-Avioane de război în construcție Numărul total al avioanelor — — Producția de avioane-------------­Numărul fabn­ilor d­­. avi ..ane — Numărul fabri .dor de :n.Poate pt. avion —----— ------------------­Bugetul flotei aeriane, in milioa­ne RM — —______________ Se vede din acest tablou avântul fă­ră egal pe care l-a luat în Germania armamentul aerian socotit ca unul din factorii de căpetenie al războiului vii­tor. In afară de cele de mai sus, nu­mai în cursul anului 1935 Asociaţia germană pentru sportul aerian a con­st­rui­t 3000 planoare­ Asociaţia pentru apărarea antiaeria­nă număra la sfârşitul anului 1934, 1800 secţiuni cu 5 milioane de mem­­bri; ea organizează 2100 curs­uri de protecţie antiaeriană şi utilizează 9000 instructori cari au instruit până a­­cum un milion şi jumătate de membri. Numărul aerodromelor­ de pe teri­toriul Reichului este de 258. In Novembrie 1935 s-a deschis lângă Berlin, o Academie de război şi teeh­­nică aeriană, construită la timp de numai un an de zile de o suprafaţă de 350 hectare. Viteza de declasare a avioanelor germane de război , aşa încât distan­ţa Colonia—Paris o străbat în 1 oră 15 minute ,distanţa Colonia—Londra în acelaş timp, iar distanţa München— Rorna în 1 oră 45 minute. Noul Zeppe­lin Hindenburg poate parcurge, cu o încărcătură de 100 oameni şi 25 tone de material, 130 km. pe oră. III. MOTORIZAREA GERMANIEI Corpul de automobilişti numără 500.000 metri şi posedă 24 școli pen­tru dezvoltarea motorizării. In 1934 Germania a fabricat numai în scopuri militare de 3 ori mai multe automobile de turism şi autocare de­cât în 1932. Iar în 1935 de 5 ori atâtea — ceea ce face mai mult de 250.000 bucăţi­ (In 1935 în Germania s‘au pus în circulaţie mai multe autocare decât in Franţa.) Valoarea totală a produc­ţiei ger­mane de automobile s‘a ridi­­cat dela 300 milioane mărea în 1932 la peste un miliard RM în 1934 Din cele 7000 km. de autost­rade strategice prevăzute, au fost daţi cir­culaţiei, până la sfârşitul anului 1935, 3450 km. şi sau construit autostrade noi în lungime de 1878 km Presa engleză ne informează că in­dustria germană produce astăzi 200 tank tui lunar. IV. ÎNARMĂRILE NAVALE Cheltuelile angajate în vederea re­înarmării navale a Germaniei au evo­luat în ultimii eini Lupă cifrele urmă­toare: In 1929 180,2 milioane RM. 1930 188,6 milioane RM. 1931 183,5 milioane RM 1932 183,5 milioane RM. 1933 183,0 milioane RM. 1934 233,0 milioane RM. Pentru anul 1935 nu avem cifrele. Din câte transpiră însă,, şantierelor­­ germane li s-au deschis credite uriaşe , pentru accelerarea ritmului construc­ţiilor. In baza acordului naval angio­-ger­man flota de război a Germaniei va veni în armata germană se găsiau 200.000 subofiţeri, căci contingentul anual al Germaniei este de 350.000 oa­meni Dacă avem în vedere faptul că cei 900.000 soldaţi de cari dispune a­­cum Germania, întrec cu 150.000 oa­meni efectivul, armatei wilhelmine din 1913, şi că numărul subofiţerilor pe cari îi nova armata germană nr. 1911 (220.000) este atins de pe acum, ne dăm seama că cel de a îşi pregăteşte o armata puternică decât aceea „Deutschland über alles războiul d­in 1914. In aprecierea forţelor mane, trebuie să mai şi de prevederile legii or­­ă cari datata serviciul în „serviciul de muncă" Hitler în persoană prin ti­n­ea Reich cu mult mai care cântând a deslănţuit militar ger­­ţinem seamă hitleriste du­ri în armată şi se fixează de simplu decret, iar ministrul de război poate reţine fără nici­ o formalitate în cazărmi oamenii cari şi-au terminat serviciul precum poate chema sub dre­pel şi pe rezerviştii oricărui contingent. Ne fa­cem astfel o idee despre iuţeala cu ca­re Germania Intimistă îşi poate mo­biliza toate forţele uneicum şi de uşu­rinţa cu care această mobilizare poa­­te fi camuflată. Mareşalul bétlin cal­culează că numai pentru paza frontie­relor Germania actuală poate mobili­za la două-trei zile 50 de­ divizii! 11.ARMAMENTUL AERIAN Tabloul următor ne în­fățișeaza evo­lu­ția armamentului aerian al Germ­a­nuri în ultimii ani, putea atinge nivelul flotei franceze și a celei italiene. Programul de înar­mării navale al celui de al 3-lea Reich cuprinde următoarele prevederi: 2 cuirasate, de 25.000 tone fiecare. 3 crucișetoare, de 10.000 tone fiec 16 torpiloare, de câte 1825 tone. 20 submarine, de câte 250 tone fiere. 6 submarine de câte 500 tone. 2 submarine, de câte 750 tone. 18 vase de război. Asttfel flota germană de război va avea un tonaj total de 302.695 tone, din care două treimi reprezintă con­strucţii cu totul noi şi de tip modern. Trebuie să notăm că cifrele de mai sus au fost întrecute. Oficialitatea germană a declarat că a modiffcat to­najul marilor unităţi aflate în con­strucţie. Dar se ştie că unui vas nu i se pot modifica dimensiunile în cursul construcţiei şi atunci trebuie să înţelegem ori că său pus în construc­ţie noi unităţi uriaşe (de 36 000 tone), ori­­că de la început vaselor în con­­strucţie li s-a dat un tonaj mai mare decât cel anunţat oficial. V. BUGETUL DE ÎNARMĂRI AL GERMANIEI Bugetul de război 976,3 milioane RM RM RM RM 865,1 milioane 879,2 milioane 85­6,458,3 1.353,9 milioane % din totalul bugetar Anul 1929—30 8,9%. 1932— 33 10,5% 1933— 34 14,8% 19­44_35 21,4%. Bugetul anului 1935 prezintă arată­­toru] aspect îngrozitor: r­ota­l­ bugetului 13.000 milioane RM Bugetul de război 5000 milioane RM. Armament economic 3500 milioane. Dobânzi pentru împrumuturi de război 100 milioane RM. Pensiunile foştilor combatanţi 600 milioane RM. Totalul cheltuelilor de război 9500 milioane RM, adică 73% din totalul bugetului. VI. PROCURAREA MATERII­LOR PRIME Problema centrală a campaniei de înarmări ale cărei dimensiuni le-am schiţat lift celc­ute m­ai sus rămâne aceea a procurării materiilor prime. Căci exceptând cărbunii, Germania trebuie să cumpere din exterior bum­bac, petrol, metale şi mai ales fier. Pe acesta din urmă şi-l procură în special din Suedia şi Franţa. Iată cifrele importului de minereu de fier al Germaniei de la venirea lui Hitler la guvern încoace: 1932 1933 1934 1935 Din Suedia 1500 2660 4700 5520 Din Franţa 1030 1660 5610 Din aceste cifre se vede că Franţa BUCUREŞTI, 8. (Dela corespon­dentul nostru). D­in cudrul semifina­lelor Cupei României, Universitatea a întâlnit ori in Capitală pe Arena Ve­rnas pe Ripensia, echipa campioană­ a ţării. Rezultatul obţinut de echipa u­­niversitară, deşi atrage după sine eli­minarea din competiţ­ine, înseamnă totuşi un strălucit succes, având in vedere condiţmiite intre cari a fost obţinut. In urma jocului pe care lau făcut ori universitarii la Bucureşti, publicul Capitalei a fost din nou cucerit pen­tru culorile clujene. Timp de 70 mi­nute „U“ a dat Ripensiei o lecţie de fedd cum se practică foot-ball-u­l, şi dacă arbitrai Ţope Ionescu, a cărui reavoință am avut prilejul să o con­statăm şi la matchul en C.A.O. Var fi eşit pe teren cu ideia preconcepută că Ripensia nu poate fi învinsă­, azi puteam da de ştire cea mai frumoasă victorie din cariera studenţilor. Cu toate acestea, învingătorii mo­rali ai partidei simt universitarii, au subliniat-o aceasta huiduielile pe cari le-au adresat cei 15.000 de spectatori arbitrului şi aplauzele frenetice pe cari le-a recoltat Universitatea la sfâr­şitul jocului. La scenă deschisă, CUM A decurs­ partida La semnalul pseudo-arbitru în Ţope Ionescu, echipele aliniază următoarele formaţii: „RIPENSIA“­: Pavlovici, Agner, Bür­ger, Chiroiu, Kotormany, Lakatos, Rindea, Beke- Ciolac, Schwartz, Do­­bav. „UNIVERSITATEA­ 4: Sepci, Borgea, Giurgiu III, Golub, Gann, David, Dra­ga, Păunescu, Sanislo, Proeşteanu, Orza. Ripensia aşează mingea la mijloc, dar de la primul atac trebue să se con­vingă, că va avea o sarcină­ grea. La prima replică a studenţilor, Pavlo­vici trebue să se întrebuinţeze serios pen­tru a dezarma pe Păunescu. Minutele trec cu mare repeziciune şi publicul constată cu uimire,, că joacă o singură echipă, şi aceia este Universitatea. Cele mai frumoase atacuri se pe­rindă La poarta lui Pavlovici şi Şepci nu a avut de lucru. Superioritatea stu­denţilor este din cel în ce mai evidentă şi publicul recunoscător pentru job­ul pe care il practică, îi încurajează tot­­gw Mean este astăzi cea mai mare furnizoare de fier a Germainiei participând cu­­ la întregul import al ei.Dacă această ţară ar fi împiedicat urcarea vertigi­noasă a exportului său de minereu către Germania ea ar fi putut parali­za avântul fabricaţiunilor de război germane­ Intr-adevăr Suedia nu ar fi putut acoperi partea Franţei d­in cau­za că cele 5520 mii de tone, acorda­te Germaniei în 1935 reprezintă 80%, d­in întreaga sa producţie. O limitare a exportului de f­ier către Germania s-ar fi putut uşor realiza prin simple formalităţi de transfer din partea Ga­mer­ii de Compensa­­tori f­ra­ie­r-ger­mane, creată după încorpo­rarea te­­ritorului Sarre la Gar­manin. Dar o a­­semenea limitare ar fi atins foarte grav interesele faimosului Comite des forges şi ale domnulu Francois de Wendel. Şi atunci s‘a întâmplat alt-­­ ceva. In Iulie 1935 s‘a desfiinţat şi li- ■ chidat Camera de Compensaţi­uni­­ franco-germane înlăturând astfel orice obstacol din calea prosperitujii oţelă-­i­iilor franceze şi ale puternicilor in­­stalaţiuni miniere din Sarre, în con­siliile de administraţie ale cărora stau alături cu erei patriotism atât magnaţii muniţionari germani cât şi colegii lor din Franţa. Dip­ă ce uzinele Krupp au furnizat — dum cum se vede — în plin război ar­mament f­ranţei e­x­se­nare — r­ândul puternicului Comite des forges să în­armeze Germania hitlerista împotriva poporului francez. E generală obrăz­nicia, acelora, cari pe deasupra sub­venţionării unui naţionalism şovin şi belicos organizează internaţionala dictaturii muniţionarilor împotriva acestei internaţionale in Franţa si a dat­ un semnal care a adus biruinţa frontului popular. C. DRAGULESCU, mai mult, la început mai timid, apoi cucerit de frumuseţea acţiunilor, tri­bunele se cutremură de strigătul una­nim de: „Haide „U“! Rezultatul încu­rajării nu întârzie, în minutul 11 Sa­­nistio marchează cel mai finimos goal al zilei. .. “ Draga trece uşor peste Laka­tos şi de la înălţimea liniei de 16 centi dază. Sanislo atent, reia din fugă cu „Oxford", iar Pavlovici se aruncă zadarnic după balonul care odihneşte in plasă. 0:1. Nici n­u s-a potolit bine ropotul de apilarze, cu care salută tribunele gota­­lul clujenilor şi poarta lui Pavlovici este d­in no­u in pericol. Acum Păunes­­cu are ocazia să marcheze cu capul tot dintr'o centrare de-a lui Draga, dar Pavlovici prinde în extermis. Ripensia contrariată ia acum în se­rios lucrurile şi atacăl cu toată puterea, încât Borgea şi Giurgiu HI sunt in per­manentă acţiune. Şepci în poartă acti­vează deasemenea cu mare atenţie şi în mai multe rânduri intervine propan. Totuşi în minutul 24, Ripensia reuşeş­te să egaleze: Bindea conduce mingea Pe aripa dreaptă, centrează, iar apărarea studenţilor masată la mijloc lasă filter pe Dohai. Ciolac n'are decât să treacă mingea acestuia, care mar­chează imparabil. _ ^ 1.1. Egalarea, nu tată elanul studenţilor, cari continuă să domine, cu toate că Ripensia face acum eforturi disperate şi Bindea nu se dă în laturi de la o­­bişnuitele sale durităţi. Jocul este foar­te viu şi înaintarea clujană admirabil susţinută de Gain, periclitează aproape în permanenţă poarta adversă. In mi­nutul 28, Sministy il joacă bine pe Pău­nescu, care trece uşor peste Agner, dar de la 5 paşi trage alături.­ Acum’, es­te rândul lui Orza să tragă în, braţele lui Pavlovici. „I” CONDUCE DIN NOU... Nu trec însă multe minute şi „U“ îşi asigură din nou conducerea. Sanislo în toiul atacului schim­bă locul cu Draga, depăşeşte apărarea timişorenilor şi tri­mite mingea exact lui Ploeştea­­nu, care dintr-o situaţie difi­cilă, o plasează în poartă prin­tre picioarele lui Agner şi Pav­lovici 1­ 2 Publicul aclamă furtunos pe univer­sitari, cari până la sfârşitul reprizei se menţin în fronta universitară, pe care o aplaudă înde­lung, dându-i prin acesteai cea mai de­plină satisfacţie pentru cele întâm­plate. CUM S'A JUCAT După cum reiese din descrierea ma­­tchiuui, timp de 70 mumite, universi­tarii au fost stăpâni pe teren. Au do­mulat categoric şi au avut atâtea si­tuaţii de goal, incât puteau să-şi asi­gure un avantaj de cel puţin 4 puncte l­ipsa de rutină, şi-a spus insă cuvân­tul şi trei goalu­ri marcate in condiţiu­­nile ştiute te-a tăiat elanul. Ripensia nu a arătat nimic in afară de ultimele 15 numite, când in faţa ţi­nut adversar descurajat, a încercat, dar n'a reuşit, să se reabiliteze. Şi nu ştii­, dacă la 3:2 nu intervenea nemer­nicia arbitrului, se putea considera azi Ripensia finalista Cupei României. U­­niversitatea era un aşa elan, că nu era de mirat că şi după handicapul de a fi condusă, nu putea obţine egalarea. Publicul în unanimitate şi chiar ad­versarii echipei studenţeşti au recu­noscut că „U” a­ făcut o partidă excep­ţională, reuşind să se reabiliteze pe deplin in faţa sportivilor din Capitală. Şepci in poartă a fost la înălţime, tandemul Borgea—­Giurgiu 111 a mun­cit mult şi cu­­succes, mai ales Borgea, care după că Giurgiu a fost rănit, l-a ajutat şi pe acesta. Linia de halfi a produs cel mai bun joc pe care l-am văzut de ani de zile. Gain a jucat ad­mirabil, n‘a slăbit o clipă tripleta ad­versă, in schimb n‘a uitat nici alimen­tarea înaintaşilor. David, care şi-a menţinut locul, a reuşit să anihileze pe Bindea, a dat insă şi o preţioasă contribuţie in faţa porţii. Golub exce­lent in repriza I, in cea secundă s‘a c­­­venturat prea înainte, de unde a re­zultat egalarea. Înaintarea Universităţii a fost sen­zaţia zilei, practicând jocul pe care publicul se aştepta să-l vadă de la Ri­pensia. Acţiuni admirabil concepute, pase precise şi shooturi din orice po­ziţie au caracterizat jocul de Duminică a înaintaşilor universitari. Sanislo, Proeşteanu şi Păunescu formează azi o tripletă excelent sudată, care este ca­pabilă să ţină faţă in orice situaţie. Draga bun, Orza deasemenea, cu toate că a părut canţ indispus. ARBITRUL Dacă în viaţa de toate zilele taxează drept hoţ şi tâlhar pe acela c-care fură rodul muncii altuia, credem că şi în sport trebuie sa i se dea acelaş cali­ficativ unui arbitru (care In mod inten­ţionat împiedică o echipă să se bu­cure de rodul muncii eh Robii dl­ui Țope Ionescu în match ^1 Ripensia—Universitatea nu s-a redus la altceva decât să ajute pe Ripensia să egaleze atunci când da condusă. Trebue să recunoaştem că a reuşit şi a fost abil secondat în această misiune de o starmitură suspectă cu mirul ro­şu ce s-a dat drept arbitri» de linie. Dar pentru că d. Ţope Ionescu nu este la prima ispravă de acest fel şi ştim cum este apreciată ştiinţa Sa în ale arbitrajului de către cercurile fe­derale, ne întrebăm cum de CCA a în­drăznit să-i încredinţeze conducerea unui match de importanţa celui de Duminecă? ! Vinovăţia celor întâmplate se res­­frânge după părerea noastră în egală măsură­ şi asupra acelora cari şi-au luat răspunderea delegării dlui Ţope şi ne aceştia am dori sa-i vedem sanc­ţionaţi alături de caraghioasa figură din Ploeşti. Discuţii înarmările Germaniei hitleriste de : C. DRĂCULESCU Dăm cifre: Anul Totalul biroetului 1929—30 10 887,8 1932— 3­ 3 8.219,2 1933— 34 5.927,5 1934— mii tone VIATA SPORTIVA Semifinalele Cupei Romaniei 0 inirftmicrF a Hiiiversitâfii care eclilvaloaiâ co o wictorij Ripensia-Universitatea 4:2(1:2) Până In minutul 70 Uni­versi­tatea o cos?.plus# 9* « adversarul-Cu­ concursul arhitpulul Dobay marchează 4 goolurl - Comportarea strâlucitâ a echipei stud^|^ti - Deșli^vlnsl, pu­blicul a făcut o călduroasă manifestație studenților CEL MAI AL ZILEI FRUMOS GOAL 1929 1932 1933 1934 1935 —' 150 600 1700 1500 1500 1700 3000 6000 350 300 650" 3000 4500 13 10 î 1 20 30 4 4 5 6 9 — 44 78 210 1200 ASPECTE — SPORT—LITERATURĂ — ARTĂ — REPORTAJ MIERCURI, 10 iunie an. XVIII îir. 127 DARUL REGAL II 11 1 Trapa losefa dansatori inter­naţionali Contesa Măriţi dansatoare excentricăPaul Veselu diseur I Any stacov dansatoare dolar Palace 1 Variete din Belgrad Laura Berti­ni dansatoare de spiţ ! Duo Nomis dansatori ruşi 1 1 Claudia dansatoare din Viena Yazz Natur REPRIZA £1: După 2© de miniiîe d« joc pe Inaim diaaâ, un 0OcU nea^teptat gfl reavarn|a ardiicului adbotu6 «Ionul univec»iKariiur — in pri­mele IU minute clujenii și-ar fi putut asigura un avantaj o« 4 goaiurl După paiutză,­­publicul se aștepta ca Universitatea» să dea semne de onasaa­­lă, după­ jocul pe care l'a practicat nu pruna repriză. N'a fost însă aşa, d­ini­­potiriva studenţii au potenţat alura jo­cului, reuşind prin aceasta să domine şi mai categoric adversarul. Timp de 25 de minute, Ripensia n'a contat pe teren şi dacă „U" avea acum numai puţină şansă, putea transforma ma­tch ul în cea mai ruşinoasă înfrângere pentru Ripemsia. , JOCUL DE-AI PISICA CU ŞOARECELE... 2­ unic nu caracterizează mai bine situaţia de inferioritate. Ui care au fosi npensisuii in aceste minute, decât ma­­lu­esm-pu ostila, fie care ie-a făcut-o puuucut. întreg puodcui aclama pe u­­n­mersnari şi aposdrofa pe timişoreni. La un moment dat novom­ami şi par­tenerii săi au demeni­t nişte manechine pe cari o dirijau universitarii cum vroiau.­­ Degeaba a fost insă această superio­ritate, norocul lui Pavlovici şi inter­venţiile rău intenţionate ale arbitrului au ferit poarta Repensiei de ploaia de goarun, cari trebuiau să cadă. Două bombe trase dă Sanisla, au ocolit poar­ta. Proeşteanu a mras de trei ori in ba­ră și spatele lui Agner, apoi din nou bara apără shopUn for crudabil al lui Sanisla, iar Păunescu intervine prea târziu pentru a plensa mingea in poartă. O ultimă ocazie i se dă lui Sanislo, când trimite milimetric cu capul ală­turi l­a DEZASTRUL... Ii timp ce poarta lui Pavlovici era supusă acestui strașnic asddhi, apă­rarea universitară se trage prea îna­inte și de aci vine dezastrul. In minutul 25, Schwartz a­­caparează o minge rătăcită şi atrage asupra lui pe Borgea, apoi pasează Uri Dobay, care nemarcat năşeşte să egaleze 2:2.­­ După două minute sirena se repetă, acum Borgea este acri, care lasă liber Pe Dobay şi din nou mingea e în poarta luii Şepci. Un minut mai târziu din bună vo­in­ţa arbitrului Ripensie marchează din nou. Schwartz se ciocneşte cu Go­lub, tânărul half, cade la pă­mânt Hărgit. Borgea clari­niffă situaţia şi balonul este acum în faţa porţii Ripensiei, de unde revine şi deşi universi­tarii aleargă să-şi ajute­ ca­maradul, arbitrul nu opreşte jocul şi permite lui Dobay ca pornind din off-side să mar­cheze al patrulea goal, 4:2. Se naşte tumult, publicat huiduie pe arbitru, jucătorii îl înconjoară şi ruinai intervenţia conducătorilor îl scapă de la o corecţie bine meritată. In restul celor 15 minute, Ripensia în­cearcă să repare impresia proastă pe care a produs-o. In schimb „U“, nu mai luptă, considerând situaţia dispe­rată. La sfârşitul jocului, aclamaţiile pu­blicului recheamă din vestiare echipa wUnirea­­­i finală Unirea Tricolor-Juventus 4:1 (2:1) Oborenii au surclasat adversarul —­ Sonny Nicul­escu autorul victoriei BUCUREȘTI. 9. — Al doilea match pentru calificarea în finala Cupei Ro­mâniei sa jucat între Unirea Tricolor și Juventus. A învins Unirea care a­­vând­ în Sonny Niculescu un admira­bil realizator, a surclasat adversarul. Încă în minutul 2, Sonny Niculescu transformă centrarea lui Bogdan. Ju­ventus egalează greu la minutul 30. După pauză două voaluri marcate de Sonny Niculescu decid soarta matchu­­lui, iar punctul înscris de Traianu Jo­­nesten­ stabileşte scorul final. Divizia Naţională ORADEA Crişana-CAO 2:1 (1:0) CAO a cedat cele două puncte din complezenţă Crişanei. Jucătorii CaO- ului nu au avut altă grijă decât să nu pericliteze cumva victoria adversari­­lui. Goalul de onoare (?) al CAO-ului a fost marcat în minutul 89, când punc­­tele? lu­i­au deja contabilizate de Cri­­şana. In­formaţia Crişanei n'a jucat Ba­rat­ care este plecat la Paris. BUCUREŞTI venos­ent 6:4 (4:1) Match caracterizat de înaintări efi­­ cace şi apărări slabe. Au marcat Sepi (4), Um­-mroiu­ri Petea pentru Venus Şi Bafinsky (44 pentru C. F. R. TIMIŞOARA ILSA-I. A. R. del (2:0) Rezultate din streinitate -Young Fellows 3:0 1:0). L­ausanne 5:0 (2:0). ZÜRICH Phoebus- BRNO Zîdennice—FC BERNA FC Torino—FG Bern 4:1 VIENA Austria—Grasshoppers 3:1 (2:0). Cele patru matchuri au fost prima ediţie a turneului de calificare pentru Cupa Europei Centrale. BRATISLAVA FG Bratislava—Hungaria 7:2 (2:1). AMSTERDAM Sparta—Selecţ. Olandei 2:0. VIENA Prostejov—Florisdorf 5:1. BRESLAU FC Breslau 02—D. F. C. 4:2. STUTGART IFC Nürnberg—Schlake 04 2:0. DRESDA Fortuna Düsseldorf—Worwitrtz Glei witz 3:1. (2:0). _

Next