Patria, iunie 1936 (Anul 18, nr. 122-144)
1936-06-10 / nr. 127
In momentul de faţă toate eforturile poporului german converg în pregătirea masacrului de mâine. Conducătorii Germaniei actuale vor să răzbune marasmul economic în care au cufundat ţara printrămn ca magiu general de aşa proporţii încât măcelul din 1914 să rambână în istorie ca o somnoroasă repetiţie generală. Cifrele pe cari le dăm tob cele de mai jos, ne arată ce utilizare se da eforturilor supraomeneşti pe care le face un popor de 65 milioane oameni sub cisma unei dictaturi capitaliste. I. EFECTIVELE ARMATEI GERMANE Forţele anare ale Germaniei hitleriste se ridicau în 1935 la 766.000 oameni pentru armata de uscat, 23.000 pentru flota aeriană și 60.000 oameni pentru flota navală — în total 849.000 oameni Această cifră este cu 1092 superioară efectivelor armatei franceze. Chiar și armata sovietică, trebuind să apere un teritoriu de 10 ori cât cel german şi o populaţie de 2 ori şi jumătate mai mare, numără numai 1.300.000 soldaţi. In caz de război aliata germană poate dispune de 108 divizii de infanterie în stadiul actual alînarmărilor sale. Numărul piloţilor aerieni de rari dispunea Germania în 1935 este de 5000 oameni. Generalul Ramtier arăta în Iunie 1935 că la un efectiv de 550.000 oa-Avioane de război în construcție Numărul total al avioanelor — — Producția de avioane-------------Numărul fabnilor d. avi ..ane — Numărul fabri .dor de :n.Poate pt. avion —----— ------------------Bugetul flotei aeriane, in milioane RM — —______________ Se vede din acest tablou avântul fără egal pe care l-a luat în Germania armamentul aerian socotit ca unul din factorii de căpetenie al războiului viitor. In afară de cele de mai sus, numai în cursul anului 1935 Asociaţia germană pentru sportul aerian a construit 3000 planoare Asociaţia pentru apărarea antiaeriană număra la sfârşitul anului 1934, 1800 secţiuni cu 5 milioane de membri; ea organizează 2100 cursuri de protecţie antiaeriană şi utilizează 9000 instructori cari au instruit până acum un milion şi jumătate de membri. Numărul aerodromelor de pe teritoriul Reichului este de 258. In Novembrie 1935 s-a deschis lângă Berlin, o Academie de război şi teehnică aeriană, construită la timp de numai un an de zile de o suprafaţă de 350 hectare. Viteza de declasare a avioanelor germane de război , aşa încât distanţa Colonia—Paris o străbat în 1 oră 15 minute ,distanţa Colonia—Londra în acelaş timp, iar distanţa München— Rorna în 1 oră 45 minute. Noul Zeppelin Hindenburg poate parcurge, cu o încărcătură de 100 oameni şi 25 tone de material, 130 km. pe oră. III. MOTORIZAREA GERMANIEI Corpul de automobilişti numără 500.000 metri şi posedă 24 școli pentru dezvoltarea motorizării. In 1934 Germania a fabricat numai în scopuri militare de 3 ori mai multe automobile de turism şi autocare decât în 1932. Iar în 1935 de 5 ori atâtea — ceea ce face mai mult de 250.000 bucăţi (In 1935 în Germania s‘au pus în circulaţie mai multe autocare decât in Franţa.) Valoarea totală a producţiei germane de automobile s‘a ridicat dela 300 milioane mărea în 1932 la peste un miliard RM în 1934 Din cele 7000 km. de autostrade strategice prevăzute, au fost daţi circulaţiei, până la sfârşitul anului 1935, 3450 km. şi sau construit autostrade noi în lungime de 1878 km Presa engleză ne informează că industria germană produce astăzi 200 tank tui lunar. IV. ÎNARMĂRILE NAVALE Cheltuelile angajate în vederea reînarmării navale a Germaniei au evoluat în ultimii eini Lupă cifrele următoare: In 1929 180,2 milioane RM. 1930 188,6 milioane RM. 1931 183,5 milioane RM 1932 183,5 milioane RM. 1933 183,0 milioane RM. 1934 233,0 milioane RM. Pentru anul 1935 nu avem cifrele. Din câte transpiră însă,, şantierelor germane li s-au deschis credite uriaşe , pentru accelerarea ritmului construcţiilor. In baza acordului naval angio-german flota de război a Germaniei va veni în armata germană se găsiau 200.000 subofiţeri, căci contingentul anual al Germaniei este de 350.000 oameni Dacă avem în vedere faptul că cei 900.000 soldaţi de cari dispune acum Germania, întrec cu 150.000 oameni efectivul, armatei wilhelmine din 1913, şi că numărul subofiţerilor pe cari îi nova armata germană nr. 1911 (220.000) este atins de pe acum, ne dăm seama că cel de a îşi pregăteşte o armata puternică decât aceea „Deutschland über alles războiul din 1914. In aprecierea forţelor mane, trebuie să mai şi de prevederile legii oră cari datata serviciul în „serviciul de muncă" Hitler în persoană prin tinea Reich cu mult mai care cântând a deslănţuit militar gerţinem seamă hitleriste duri în armată şi se fixează de simplu decret, iar ministrul de război poate reţine fără nici o formalitate în cazărmi oamenii cari şi-au terminat serviciul precum poate chema sub drepel şi pe rezerviştii oricărui contingent. Ne facem astfel o idee despre iuţeala cu care Germania Intimistă îşi poate mobiliza toate forţele uneicum şi de uşurinţa cu care această mobilizare poate fi camuflată. Mareşalul bétlin calculează că numai pentru paza frontierelor Germania actuală poate mobiliza la două-trei zile 50 de divizii! 11.ARMAMENTUL AERIAN Tabloul următor ne înfățișeaza evoluția armamentului aerian al Germanuri în ultimii ani, putea atinge nivelul flotei franceze și a celei italiene. Programul de înarmării navale al celui de al 3-lea Reich cuprinde următoarele prevederi: 2 cuirasate, de 25.000 tone fiecare. 3 crucișetoare, de 10.000 tone fiec 16 torpiloare, de câte 1825 tone. 20 submarine, de câte 250 tone fiere. 6 submarine de câte 500 tone. 2 submarine, de câte 750 tone. 18 vase de război. Asttfel flota germană de război va avea un tonaj total de 302.695 tone, din care două treimi reprezintă construcţii cu totul noi şi de tip modern. Trebuie să notăm că cifrele de mai sus au fost întrecute. Oficialitatea germană a declarat că a modiffcat tonajul marilor unităţi aflate în construcţie. Dar se ştie că unui vas nu i se pot modifica dimensiunile în cursul construcţiei şi atunci trebuie să înţelegem ori că său pus în construcţie noi unităţi uriaşe (de 36 000 tone), orică de la început vaselor în construcţie li s-a dat un tonaj mai mare decât cel anunţat oficial. V. BUGETUL DE ÎNARMĂRI AL GERMANIEI Bugetul de război 976,3 milioane RM RM RM RM 865,1 milioane 879,2 milioane 856,458,3 1.353,9 milioane % din totalul bugetar Anul 1929—30 8,9%. 1932— 33 10,5% 1933— 34 14,8% 1944_35 21,4%. Bugetul anului 1935 prezintă aratătoru] aspect îngrozitor: rotal bugetului 13.000 milioane RM Bugetul de război 5000 milioane RM. Armament economic 3500 milioane. Dobânzi pentru împrumuturi de război 100 milioane RM. Pensiunile foştilor combatanţi 600 milioane RM. Totalul cheltuelilor de război 9500 milioane RM, adică 73% din totalul bugetului. VI. PROCURAREA MATERIILOR PRIME Problema centrală a campaniei de înarmări ale cărei dimensiuni le-am schiţat lift celcute mai sus rămâne aceea a procurării materiilor prime. Căci exceptând cărbunii, Germania trebuie să cumpere din exterior bumbac, petrol, metale şi mai ales fier. Pe acesta din urmă şi-l procură în special din Suedia şi Franţa. Iată cifrele importului de minereu de fier al Germaniei de la venirea lui Hitler la guvern încoace: 1932 1933 1934 1935 Din Suedia 1500 2660 4700 5520 Din Franţa 1030 1660 5610 Din aceste cifre se vede că Franţa BUCUREŞTI, 8. (Dela corespondentul nostru). Din cudrul semifinalelor Cupei României, Universitatea a întâlnit ori in Capitală pe Arena Vernas pe Ripensia, echipa campioană a ţării. Rezultatul obţinut de echipa universitară, deşi atrage după sine eliminarea din competiţine, înseamnă totuşi un strălucit succes, având in vedere condiţmiite intre cari a fost obţinut. In urma jocului pe care lau făcut ori universitarii la Bucureşti, publicul Capitalei a fost din nou cucerit pentru culorile clujene. Timp de 70 minute „U“ a dat Ripensiei o lecţie de fedd cum se practică foot-ball-ul, şi dacă arbitrai Ţope Ionescu, a cărui reavoință am avut prilejul să o constatăm şi la matchul en C.A.O. Var fi eşit pe teren cu ideia preconcepută că Ripensia nu poate fi învinsă, azi puteam da de ştire cea mai frumoasă victorie din cariera studenţilor. Cu toate acestea, învingătorii morali ai partidei simt universitarii, au subliniat-o aceasta huiduielile pe cari le-au adresat cei 15.000 de spectatori arbitrului şi aplauzele frenetice pe cari le-a recoltat Universitatea la sfârşitul jocului. La scenă deschisă, CUM A decurs partida La semnalul pseudo-arbitru în Ţope Ionescu, echipele aliniază următoarele formaţii: „RIPENSIA“: Pavlovici, Agner, Bürger, Chiroiu, Kotormany, Lakatos, Rindea, Beke- Ciolac, Schwartz, Dobav. „UNIVERSITATEA 4: Sepci, Borgea, Giurgiu III, Golub, Gann, David, Draga, Păunescu, Sanislo, Proeşteanu, Orza. Ripensia aşează mingea la mijloc, dar de la primul atac trebue să se convingă, că va avea o sarcină grea. La prima replică a studenţilor, Pavlovici trebue să se întrebuinţeze serios pentru a dezarma pe Păunescu. Minutele trec cu mare repeziciune şi publicul constată cu uimire,, că joacă o singură echipă, şi aceia este Universitatea. Cele mai frumoase atacuri se perindă La poarta lui Pavlovici şi Şepci nu a avut de lucru. Superioritatea studenţilor este din cel în ce mai evidentă şi publicul recunoscător pentru jobul pe care il practică, îi încurajează totgw Mean este astăzi cea mai mare furnizoare de fier a Germainiei participând cu la întregul import al ei.Dacă această ţară ar fi împiedicat urcarea vertiginoasă a exportului său de minereu către Germania ea ar fi putut paraliza avântul fabricaţiunilor de război germane Intr-adevăr Suedia nu ar fi putut acoperi partea Franţei din cauza că cele 5520 mii de tone, acordate Germaniei în 1935 reprezintă 80%, din întreaga sa producţie. O limitare a exportului de fier către Germania s-ar fi putut uşor realiza prin simple formalităţi de transfer din partea Gamerii de Compensatori fraier-germane, creată după încorporarea teritorului Sarre la Garmanin. Dar o asemenea limitare ar fi atins foarte grav interesele faimosului Comite des forges şi ale domnulu Francois de Wendel. Şi atunci s‘a întâmplat alt- ceva. In Iulie 1935 s‘a desfiinţat şi li- ■ chidat Camera de Compensaţiuni franco-germane înlăturând astfel orice obstacol din calea prosperitujii oţelă-iiilor franceze şi ale puternicilor instalaţiuni miniere din Sarre, în consiliile de administraţie ale cărora stau alături cu erei patriotism atât magnaţii muniţionari germani cât şi colegii lor din Franţa. Dipă ce uzinele Krupp au furnizat — dum cum se vede — în plin război armament franţei exsenare — rândul puternicului Comite des forges să înarmeze Germania hitlerista împotriva poporului francez. E generală obrăznicia, acelora, cari pe deasupra subvenţionării unui naţionalism şovin şi belicos organizează internaţionala dictaturii muniţionarilor împotriva acestei internaţionale in Franţa si a dat un semnal care a adus biruinţa frontului popular. C. DRAGULESCU, mai mult, la început mai timid, apoi cucerit de frumuseţea acţiunilor, tribunele se cutremură de strigătul unanim de: „Haide „U“! Rezultatul încurajării nu întârzie, în minutul 11 Sanistio marchează cel mai finimos goal al zilei. .. “ Draga trece uşor peste Lakatos şi de la înălţimea liniei de 16 centi dază. Sanislo atent, reia din fugă cu „Oxford", iar Pavlovici se aruncă zadarnic după balonul care odihneşte in plasă. 0:1. Nici nu s-a potolit bine ropotul de apilarze, cu care salută tribunele gotalul clujenilor şi poarta lui Pavlovici este din nou in pericol. Acum Păunescu are ocazia să marcheze cu capul tot dintr'o centrare de-a lui Draga, dar Pavlovici prinde în extermis. Ripensia contrariată ia acum în serios lucrurile şi atacăl cu toată puterea, încât Borgea şi Giurgiu HI sunt in permanentă acţiune. Şepci în poartă activează deasemenea cu mare atenţie şi în mai multe rânduri intervine propan. Totuşi în minutul 24, Ripensia reuşeşte să egaleze: Bindea conduce mingea Pe aripa dreaptă, centrează, iar apărarea studenţilor masată la mijloc lasă filter pe Dohai. Ciolac n'are decât să treacă mingea acestuia, care marchează imparabil. _ ^ 1.1. Egalarea, nu tată elanul studenţilor, cari continuă să domine, cu toate că Ripensia face acum eforturi disperate şi Bindea nu se dă în laturi de la obişnuitele sale durităţi. Jocul este foarte viu şi înaintarea clujană admirabil susţinută de Gain, periclitează aproape în permanenţă poarta adversă. In minutul 28, Sministy il joacă bine pe Păunescu, care trece uşor peste Agner, dar de la 5 paşi trage alături. Acum’, este rândul lui Orza să tragă în, braţele lui Pavlovici. „I” CONDUCE DIN NOU... Nu trec însă multe minute şi „U“ îşi asigură din nou conducerea. Sanislo în toiul atacului schimbă locul cu Draga, depăşeşte apărarea timişorenilor şi trimite mingea exact lui Ploeşteanu, care dintr-o situaţie dificilă, o plasează în poartă printre picioarele lui Agner şi Pavlovici 1 2 Publicul aclamă furtunos pe universitari, cari până la sfârşitul reprizei se menţin în fronta universitară, pe care o aplaudă îndelung, dându-i prin acesteai cea mai deplină satisfacţie pentru cele întâmplate. CUM S'A JUCAT După cum reiese din descrierea matchiuui, timp de 70 mumite, universitarii au fost stăpâni pe teren. Au domulat categoric şi au avut atâtea situaţii de goal, incât puteau să-şi asigure un avantaj de cel puţin 4 puncte lipsa de rutină, şi-a spus insă cuvântul şi trei goaluri marcate in condiţiunile ştiute te-a tăiat elanul. Ripensia nu a arătat nimic in afară de ultimele 15 numite, când in faţa ţinut adversar descurajat, a încercat, dar n'a reuşit, să se reabiliteze. Şi nu ştii, dacă la 3:2 nu intervenea nemernicia arbitrului, se putea considera azi Ripensia finalista Cupei României. Universitatea era un aşa elan, că nu era de mirat că şi după handicapul de a fi condusă, nu putea obţine egalarea. Publicul în unanimitate şi chiar adversarii echipei studenţeşti au recunoscut că „U” a făcut o partidă excepţională, reuşind să se reabiliteze pe deplin in faţa sportivilor din Capitală. Şepci in poartă a fost la înălţime, tandemul Borgea—Giurgiu 111 a muncit mult şi cusucces, mai ales Borgea, care după că Giurgiu a fost rănit, l-a ajutat şi pe acesta. Linia de halfi a produs cel mai bun joc pe care l-am văzut de ani de zile. Gain a jucat admirabil, n‘a slăbit o clipă tripleta adversă, in schimb n‘a uitat nici alimentarea înaintaşilor. David, care şi-a menţinut locul, a reuşit să anihileze pe Bindea, a dat insă şi o preţioasă contribuţie in faţa porţii. Golub excelent in repriza I, in cea secundă s‘a cventurat prea înainte, de unde a rezultat egalarea. Înaintarea Universităţii a fost senzaţia zilei, practicând jocul pe care publicul se aştepta să-l vadă de la Ripensia. Acţiuni admirabil concepute, pase precise şi shooturi din orice poziţie au caracterizat jocul de Duminică a înaintaşilor universitari. Sanislo, Proeşteanu şi Păunescu formează azi o tripletă excelent sudată, care este capabilă să ţină faţă in orice situaţie. Draga bun, Orza deasemenea, cu toate că a părut canţ indispus. ARBITRUL Dacă în viaţa de toate zilele taxează drept hoţ şi tâlhar pe acela c-care fură rodul muncii altuia, credem că şi în sport trebuie sa i se dea acelaş calificativ unui arbitru (care In mod intenţionat împiedică o echipă să se bucure de rodul muncii eh Robii dlui Țope Ionescu în match ^1 Ripensia—Universitatea nu s-a redus la altceva decât să ajute pe Ripensia să egaleze atunci când da condusă. Trebue să recunoaştem că a reuşit şi a fost abil secondat în această misiune de o starmitură suspectă cu mirul roşu ce s-a dat drept arbitri» de linie. Dar pentru că d. Ţope Ionescu nu este la prima ispravă de acest fel şi ştim cum este apreciată ştiinţa Sa în ale arbitrajului de către cercurile federale, ne întrebăm cum de CCA a îndrăznit să-i încredinţeze conducerea unui match de importanţa celui de Duminecă? ! Vinovăţia celor întâmplate se resfrânge după părerea noastră în egală măsură şi asupra acelora cari şi-au luat răspunderea delegării dlui Ţope şi ne aceştia am dori sa-i vedem sancţionaţi alături de caraghioasa figură din Ploeşti. Discuţii înarmările Germaniei hitleriste de : C. DRĂCULESCU Dăm cifre: Anul Totalul biroetului 1929—30 10 887,8 1932— 3 3 8.219,2 1933— 34 5.927,5 1934— mii tone VIATA SPORTIVA Semifinalele Cupei Romaniei 0 inirftmicrF a Hiiiversitâfii care eclilvaloaiâ co o wictorij Ripensia-Universitatea 4:2(1:2) Până In minutul 70 Universitatea o cos?.plus# 9* « adversarul-Cu concursul arhitpulul Dobay marchează 4 goolurl - Comportarea strâlucitâ a echipei stud^|^ti - Deșli^vlnsl, publicul a făcut o călduroasă manifestație studenților CEL MAI AL ZILEI FRUMOS GOAL 1929 1932 1933 1934 1935 —' 150 600 1700 1500 1500 1700 3000 6000 350 300 650" 3000 4500 13 10 î 1 20 30 4 4 5 6 9 — 44 78 210 1200 ASPECTE — SPORT—LITERATURĂ — ARTĂ — REPORTAJ MIERCURI, 10 iunie an. XVIII îir. 127 DARUL REGAL II 11 1 Trapa losefa dansatori internaţionali Contesa Măriţi dansatoare excentricăPaul Veselu diseur I Any stacov dansatoare dolar Palace 1 Variete din Belgrad Laura Bertini dansatoare de spiţ ! Duo Nomis dansatori ruşi 1 1 Claudia dansatoare din Viena Yazz Natur REPRIZA £1: După 2© de miniiîe d« joc pe Inaim diaaâ, un 0OcU nea^teptat gfl reavarn|a ardiicului adbotu6 «Ionul univec»iKariiur — in primele IU minute clujenii și-ar fi putut asigura un avantaj o« 4 goaiurl După paiutză,publicul se aștepta ca Universitatea» să dea semne de onasaală, după jocul pe care l'a practicat nu pruna repriză. N'a fost însă aşa, dinipotiriva studenţii au potenţat alura jocului, reuşind prin aceasta să domine şi mai categoric adversarul. Timp de 25 de minute, Ripensia n'a contat pe teren şi dacă „U" avea acum numai puţină şansă, putea transforma match ul în cea mai ruşinoasă înfrângere pentru Ripemsia. , JOCUL DE-AI PISICA CU ŞOARECELE... 2 unic nu caracterizează mai bine situaţia de inferioritate. Ui care au fosi npensisuii in aceste minute, decât maluesm-pu ostila, fie care ie-a făcut-o puuucut. întreg puodcui aclama pe unmersnari şi aposdrofa pe timişoreni. La un moment dat novomami şi partenerii săi au demenit nişte manechine pe cari o dirijau universitarii cum vroiau. Degeaba a fost insă această superioritate, norocul lui Pavlovici şi intervenţiile rău intenţionate ale arbitrului au ferit poarta Repensiei de ploaia de goarun, cari trebuiau să cadă. Două bombe trase dă Sanisla, au ocolit poarta. Proeşteanu a mras de trei ori in bară și spatele lui Agner, apoi din nou bara apără shopUn for crudabil al lui Sanisla, iar Păunescu intervine prea târziu pentru a plensa mingea in poartă. O ultimă ocazie i se dă lui Sanislo, când trimite milimetric cu capul alături la DEZASTRUL... Ii timp ce poarta lui Pavlovici era supusă acestui strașnic asddhi, apărarea universitară se trage prea înainte și de aci vine dezastrul. In minutul 25, Schwartz acaparează o minge rătăcită şi atrage asupra lui pe Borgea, apoi pasează Uri Dobay, care nemarcat năşeşte să egaleze 2:2. După două minute sirena se repetă, acum Borgea este acri, care lasă liber Pe Dobay şi din nou mingea e în poarta luii Şepci. Un minut mai târziu din bună voinţa arbitrului Ripensie marchează din nou. Schwartz se ciocneşte cu Golub, tânărul half, cade la pământ Hărgit. Borgea clariniffă situaţia şi balonul este acum în faţa porţii Ripensiei, de unde revine şi deşi universitarii aleargă să-şi ajute camaradul, arbitrul nu opreşte jocul şi permite lui Dobay ca pornind din off-side să marcheze al patrulea goal, 4:2. Se naşte tumult, publicat huiduie pe arbitru, jucătorii îl înconjoară şi ruinai intervenţia conducătorilor îl scapă de la o corecţie bine meritată. In restul celor 15 minute, Ripensia încearcă să repare impresia proastă pe care a produs-o. In schimb „U“, nu mai luptă, considerând situaţia disperată. La sfârşitul jocului, aclamaţiile publicului recheamă din vestiare echipa wUnireai finală Unirea Tricolor-Juventus 4:1 (2:1) Oborenii au surclasat adversarul — Sonny Niculescu autorul victoriei BUCUREȘTI. 9. — Al doilea match pentru calificarea în finala Cupei României sa jucat între Unirea Tricolor și Juventus. A învins Unirea care având în Sonny Niculescu un admirabil realizator, a surclasat adversarul. Încă în minutul 2, Sonny Niculescu transformă centrarea lui Bogdan. Juventus egalează greu la minutul 30. După pauză două voaluri marcate de Sonny Niculescu decid soarta matchului, iar punctul înscris de Traianu Jonesten stabileşte scorul final. Divizia Naţională ORADEA Crişana-CAO 2:1 (1:0) CAO a cedat cele două puncte din complezenţă Crişanei. Jucătorii CaO- ului nu au avut altă grijă decât să nu pericliteze cumva victoria adversarilui. Goalul de onoare (?) al CAO-ului a fost marcat în minutul 89, când punctele? luiau deja contabilizate de Crişana. Informaţia Crişanei n'a jucat Barat care este plecat la Paris. BUCUREŞTI venosent 6:4 (4:1) Match caracterizat de înaintări efi cace şi apărări slabe. Au marcat Sepi (4), Um-mroiuri Petea pentru Venus Şi Bafinsky (44 pentru C. F. R. TIMIŞOARA ILSA-I. A. R. del (2:0) Rezultate din streinitate -Young Fellows 3:0 1:0). Lausanne 5:0 (2:0). ZÜRICH Phoebus- BRNO Zîdennice—FC BERNA FC Torino—FG Bern 4:1 VIENA Austria—Grasshoppers 3:1 (2:0). Cele patru matchuri au fost prima ediţie a turneului de calificare pentru Cupa Europei Centrale. BRATISLAVA FG Bratislava—Hungaria 7:2 (2:1). AMSTERDAM Sparta—Selecţ. Olandei 2:0. VIENA Prostejov—Florisdorf 5:1. BRESLAU FC Breslau 02—D. F. C. 4:2. STUTGART IFC Nürnberg—Schlake 04 2:0. DRESDA Fortuna Düsseldorf—Worwitrtz Glei witz 3:1. (2:0). _