Patria, octombrie 1937 (Anul 19, nr. 218-245)
1937-10-01 / nr. 218
Anul al XEX-lea Nr. 218 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU ii»«? Redacţia şi Administraţia: Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 13—31 ABONAMENT: Abonament, anual —------— Lei 700.— Fracţiuni de an, lunar------- — Lei 60 — Pentru funcţionari, anual — — Lei 600.— Fracţiuni de an, lunar-----------Lei 53.— Preoţi, înv., stud., ţărani anual — Lei 500.— Pentru autorităţi, inst., bănci, etc. Lei 1000.— In străinătate dublu. Vineri, 1 Octomvrie 1937. Lei 2 Organ al Partidului Naţional Ţărănesc O nouă sancţiune: „Condamnarea morală“ Am citit cu mult interes şi am căutat să avem informaţii cât mai precise asupra recentelor desbaterii al forului internaţional de la Geneva, prezidat, anul acesta, de nababul Aga Khan, prinţul indian a cărui faimă a intrat în istorie, după cum în istorie a intrat şi politica lui faţă de guvernul Majestăţii Sale Imperiale, politică de cele mai multe ori opusă intereselor popoarelor Indiei dar foarte pe plac Albionului care i-a acordat o încredere nelimitată. Aceste desbateri sunt interesante şi merită să fie reţinute deoarece au fost purtate asupra unor chestiuni vitale pentru tot ceeace se numeşte civilizaţie şi cultură. Intr'adevăr cele două extreme ale lumii vechi, Peninsula Iberică şi litoralul stih al Asiei sunt cuprinse de flăcări. Ceeace s‘ar fi putut economisi, ceeace ‘ar fi putut investi pentru realizarea binelui comun, pentru un real progres social, înghit astăzi marile uzine de pretutindenea, pentru a furniza cele mai rapide avioane, cele mai toxice gaze, mitralierele cu cele mai multe trageri pe minut, explozibilele cele mai puternice. Am treut de mult dincolo de cursa înarmatlor, înarmarea beligeranţilor se face astăzi pe faţă şi suntem siguri că nu cu material de război special fabricat, ci cu material din acela care prisoseşte prin înepătoare depozite în mai toate ţările lumii. Liga Naţiunilor, care în ciuda tuturor intrigilor şi a atacurilor, fie piezişe, re date deadreptul, continuă să trăiască — a socotit că nu poate trece cu vederea această situaţie. Nu putea trece mai ales cu vederea grozavele masacre ale aviaţiei japoneze ale aşa ziselor „oraşe deschise“ ale Chinei, pentru că unele din state membre şi anume marile puteri sunt semnatare ale convenţiei de la Washington, care trebue totuşi respectată şi pentru că în China sunt de apărat nenumărate interese, capitaluri enorme, investite după mari sacrificii şi numai după stăpânirea unei situaţii realizate cu multe vieţi omeneşti. Iată de ce Liga Naţiunilor, ascultând expunerea ambasadorului chinez şi rapoartele experţilor, a ţinut să aplice o sancţiune, desigur cu importante urmări dacă am mai trăi într-o epocă în care cuvântul dat ar fi respectat, angajamentele menţinute la valoarea lor iniţială şi raporturi normale între naţiuni. Cu alte cuvinte reprezentanţii autorizaţi ai tuturor statelor membre au pronunţat o „condamnare morală“ împotriva Japoniei, un fel de înfierare cu roşu care va fi tot mai evidentă, tot mai de neînlăturat, pe măsura în care văleatul acesta se va cufunda în negura vremurilor. Ne permitem totuşi o întrebare. Ce valoare poate să aibă, în actualele împrejurări, această condamnare morală? E drept că opinia publică japoneză e indignată, dar aceasta indignare trebue să fie privită ca o manifestare a nemulţumirilor, că terţe persoane înţeleg să se amestece, în „conflictul“ dintre Japonia şi China. Este iarăşi drept că un reprezentant autorizat al guvernului din Tokio a anunţat că în viitor avioanele vor bombarda „cu mai multă atenţie“ obiectivele lor. Dar toate acestea nu vor împiedica continuarea şi pe mai departe a barbariilor împotriva populaţiei civile, împotriva oraşelor deschise, împotriva pacinicilor agricultori chnezi, înebuniţi de groază la vederea pasărilor de oţel, a căror activitate este în aşa flagrantă contradicţie cu ceea ce ne învaţă înţeleptul Confucius despre rosturile vieţii noastre pământeşti. Undeva, la multe mii de klm, de câmpurile de luptă, diplomaţi îmbrăcaţi în frac şi bine hrăniţi, au pronunţat „condamnata morală“. Pefrontul de luptă, care se întinde pe o distanţă enormă, tunuiile bubite insă fără încetare, mitraliera ţăcăne neîntrerupt, iar avioanele, deşi bombardează cu „mai multă atenţie“ obiectivele de luptă, îşi desăvârşesc opera de distrugere printre copiii, femeile şi bătrânii fără de apărare. In lipsă de altceva mai bun poate să fie bună şi „condamnarea morală“. Ea este un argument de ordin psihologic de natură a ne demonstra că lumea civilizată nu poate aproba metodele intrebuinţate de prusacii Asiei. Ar fi însă mult mai eficace şi poate ar costa mai puţini bani, dacă s-ar interveni direct, dacă Anglia şi Statele Unite ar face să se mişte flotele lor dela Singapore și Filipine, dacă Japonia ar fi obligată la respectarea angaja- mentelor ei internaionale, luate de bună voie în anii cari au urmat războiului mondial. O „condamnare morală“ poate fi valabilă numai între membrii egal de morali. Cum atitudinea Japoniei în ceea ce priveşte masacrarea populaţiei civile, este mai mult decât o mârşăvenie, ce înţelegere poate avea această ţară pentru această condamnare? Care va fi în viitor prestigiul forului internaţional de la Gneva dacă atunci când un agresor îşi face de cap, maximum de sancţiune ce i se va aplica va fi: condamnarea morală? Iată, acestea sunt gândurile ce ni le sugerează mult trâmbiţata condamnare morală a Ligii Naţiunilor, pronunţată împotriva Japoniei1, sub presidenţia prinţului asiatic Aga Khan. Să fie oare Liga atât de lipsită de viabilitate sau va trebui să aşteptăm până când înarmarea Angliei va fi desăvârşită? E marea întrebare la care nu se poate da încă un răspuns precis. CORNELIU ALBU. Aplicarea legii pentru apărarea muncii româneşti n’a dat rezultate Un seninţiodat raport al senatorului Moteanu, preşedintele comisiei ministeriale BUCUREŞTI, 30 (SIR). ,. Senatorul Moteanu, preşedintele comisiei pentru încadrarea personalului românesc în întreprinderi, a înaintat ieri dlui Vaier Pop, ministru industriei şi comerţului, un raport asupra aplicării legii pentru apărarea muncii naţionale, votată în 1934, în care arată rezultatele obţinute până în prezent precum şi modul cum legea a fost aplicată în diversele regiuni ale ţării. Acest raport arată că legea nu a fost aplicată aşa cum se aştepta şi că situaţia personalului românesc în diversele întreprinderi, atât din Vechiul Regat cât şi din ţinuturile alipite, lasă mult de dorit. D. senator Moteanu pune concluziuni în care arată că trebuesc aplicate cu ultima strășnicie amenzi întreprinderilor recalcitrante și în caz de recidivă, să se treacă la oprirea lucrului în aceste întreprinderi. ând va trece la maşini de represalii împotriva Japoniei Londra, 30 (Rador). — Membrii guvernului s-au întrunit eri în consiliu de cabinet, pentru a examina situaţia internaţională. Lordul Eden a supus aprobării consiliului proectul notei anglo-franceze ce urmează să fie remisă la Roma. Deasemeni consiliul s-a ocupat și de situația din Extremul Orient preconizând luarea unor măsuri energice care să depăşască caracterul unor protestări platonice în legătură cu bombardarea oraşelor chineze de către aviația japoneză. . Marile ziare engleze Morning Post şi Daily Telegraph au fuzionat LONDRA, 30. (Rador.) __ Cu începere de Vineri dimineaţa, ziarele Morning Post şi Daily Telegraph, vor fuziona. Noul ziar va purta numele de Daily Telegraph and Morning Post. Morning Post este cel mai vechiu ziar conservator fiind înființat în Noemvrie 1772. Ziarul a fost cumpărat de lordul Camrose proprietarul ziarului Daily Telegraph. Asocia Liberalii şi ţărănimea S» 5* D. Dinu Brătianu a ieşit din rezerva sa obişnuită şi atât de elocventă pentru a lua o nefericită atitudine faţă de situaţia po- litică. Flancat de corifeii cei mai tătărăs- ’ cani ai partidului, şeful dinastiei (decapi- * tate) Brătianu cântă excelent partitura altora. O bună parte din cadrele nemulţumite ale partidului liberal a aşteptat un gest de energie din partea dlui Dinu Brătianu. Un gest care să pună capăt desmăţului perimetrist şi dictaturii şperţului exercitată de banda H. Chiar faimosul „instinct de familie” a amorţit la d. Dinu Brătianu. In lupta de la Ilfov dintre cumnatul său Niculescu-Dorobanţu şi micul politician Petre Ghiaţă (din banda perimetristă), d. Dinu Brătianu şi-a abandonat sancta familia. Un păienjeniş otrăvitor a cuprins fiinţa politică şi morală a şefului liberal, narcotizându-i instinctele şi bunele intenţii, tăindu-i elanul şi energia. In discursul de la Brăila, d. Dinu Brătianu a rupt făţiş cu o serie întreagă de declaraţiuni anterioare. A rupt cu linia de independenţă faţă de nefasta politică practicată de echipa condusă de d. Gh. Tătărescu. D. Dinu Brătianu s’a dat legat de mâinile de picioare. D. Dinu Brătianu n’a mai vorbit în calitate de şef al partidului liberal, şef lăsat în opoziţie prin machiavelice uneltiri, n’a vorbit ca un om politic aflat în legătură cu pulsul şi sumbrele realităţi ale ţării. A vorbit din turnul de fildeş al unei guvernări hrăpăreţe şi parazitare. A vorbit ca un Bârcă oarecare sau ca Vaier Pop, ca un Mihail Negură ori ca d. Mircea Can- ' cicov, socotind această ţară şi această lume ca pe una din cele mai bune lumi posibile. D. Dinu Brătianu a încercat o regretabilă polemică pe tema Statului ţărănesc cu d. Ion Mihalache. Nu vom intra în amănuntele acestei polemici, de vreme ce şeful partidului liberal nu şi-a dat osteneala să studieze programul de la Câmpulung şi programul partidului nostru, vorbind de „Statul ţărănesc” cu aceeaş panică sau cu inamicala frivolitate a unui adversar fără nivel ideologic. Când d. Brătianu va aprofunda problemele noui ridicate de partidul naţionalţărănesc la rangul de probleme de guvernământ(şi insistăm: aceste probleme nu sunt ale noastre, ci ale timpului nostru), atunci vom încrucişa floreta doctrinei. Vom stabili distincţiunile necesare dintreliberalism şi ţărănism, arătând aportul progresist adus în ritmul politic de programul de la Câmpulung. Până atunci să arătăm orgoliul insuportabil — unul dintre păcatele capitale .— de care dă dovadă şeful liberal când spune „ne-am ocupat întotdeauna de cei mai slabi ca un bun părinte de familie”. Aici se află nodul chestiunii: ţărăni- mea nu mai vrea tutelă, ţărănimea nu es- 1 ta clasă minoră, ci clasa majoră care este gata să ia în propriile sale mâini frânele de comandă ale destinului său. S’a terminat epoca „bunului părinte de familie”, epoca tutorelui care iroseşte bunurile pupilului sub pretextul binefacerilor familiare. S’a închis ciclul proteguirii. A venit ciclul independenţei. Va înţelege d. Dinu Brătianu divinul sentiment al libertăţii şi al neatârnării? Această neatârnare mai însemnează şi curmarea unei dominaţii exclusive. Casta liberală şi-a încheiat veleatul. D. Dinu Brătianu spune despre ţărani: „le-am dat pământ şi vot obştesc...”. Inexact şi insolent, Ţărănimea a câştigat pământul şi votul obştesc prin birul de sânge lăsat în tranşete pentru apărarea patriei şi întregirea neamului. Regele Ferdinand Loialul a necunoscut jertfa de sânge, le-a făgăduit pământ şi vot universal. Regele Ferdinand şi-a ţinut cuvântul... D. Dinu Brătianu a arătat adevăratele sentimente liberale faţă de ţărănime, tutelă şi exploatare. Partidul naţional-ţărănesc reprezintă efortul politic al ţărănimei, de desrobire economică şi de neatârnare socială. Când ţărănimea îşi va cuceri libertăţile şi independenţa economică numai atunci se poate vorbi de, o dreptate socială în această ţară şi de o propăşire reală, iar nu de o propăşire de faţadă. Până atunci fondul se află mereu în conflict cui masca... retutindeni ziarul SPAT cel mai curajos apărător al intereselor Ardealului Prefictul de Muscel nesocoteşte legea administrativă Consilierii de drept cu vot consultativ nu pot participa la constituire La Muscel s-a fixat constituirea consiliului judeţean, ales la 25 iulie, cu o majoritate de 16 consilieri naţional-ţărănişti, şi 8 liberali. Prefectul urmăreşte să folosească concursul ilegal al consilierilor de drept, pentru a scoate în consiliul judeţean, din 16 consilieri naţional-ţărănişti şi numai 8 consilieri liberali, o majoritate liberală. Deşi art. 75 din legea administrativă arată că cei 9 consilieri de drept au vot consultativ, prefectul de Muscel se declară de părere că consilierii cu vot consultativ, ar avea totuși vot deliberativ... Prefectul încearcă să răstălmăcească în acest mod textul categoric al legii administrative, ere nu este decât reproducerea articolului 198 din legea administrativă din 1929. I O asemenea îndrăsneală nu şi-a îngăduit-o până astăzi nici-unul din prefecţii abuzivi ai partidului liberal. Consilierii de drept nu au avut în nici un consiliu judeţean vot deliberativ. S’a constituit recent consiliul judeţean de Tulcea. Consilierii de drept n’au avut vot. La Ilfov, cât de abuziv s’a făcut constituirea consiliului judeţean, şi nu s’a imaginat totuşi posibilitatea utilizării votului ilegal al consilierilor de drept. Nimeni n’a confundat până astăzi votul consultativ cu votul deliberativ, cum vrea să încerce prefectul de Muscel. Pentru că distincţia este bine făcută în textul legii, care precizează că consilierii de drept nu votează nici măcar pe raportorii comisiilor de specialitate. Cu atât mai mult nu pot participa cu votul lor la constituirea întregului consiliu judeţean. Dar prefectul de Muscel îşi face iluzii. Lovitura pusă la cale nu poate reuşi. Consilierii de drept nu se vor lăsa manevraţi de interesele politice ale prefectului în lupta dintre două partide. De altfel la un act de ostilitate, li s’ar răspunde la fel. Articolul 153 din legea administrativă prevede: „Sunt nule de drept actele oricărui consiliu deliberativ făcute cu călcarea dispoziţiilor legale privitoare la constituirea şi funcţionarea lui”. Nule de drept. Nici măcar anulabile. Orice hotărâre ar lua, orice act ar face un consiliu constituit ilegal, în afară că vor cădea sub sancţiunea nulităţii de drept, expun pe cei ce le semnează la daune civile, sancţiuni administrative şi disciplinare. In asemenea condiţiuni, greu de prevăzut că se vor lăsa pradă uşoară în mâna prefectului consilierii de drept din consiliul judeţean de la Muşcel. Planul îndrăzneţ imaginat de prefectul lui Căşcănel-Alimănişteanu va eşua. Populaţia din Muşcel aşteaptă constituirea consiliului cu majoritate naţional-ţârănistă pe care a ales-o prin vot, şi cu d. N. Şuta, capul listei, ca preşedinte.. D. Delbos omagiază pe nouii membrii ai Consiliului Ligii Malfimilor Reprezentantului legal a! guvernului din Valencia i s‘a dat un nou răgaz pentru a studia posibilitatea aplanării conflictului din Peninsula Iberică Geneva, 30 (Rador. — Consiliul Ligii Naţiunilor s‘a întrunit eri dimineaţă sub presidenţia dlui Delbos. Delegatul francez a urat bun venit celor trei membrii noui ai consiliului reprezentanţii Belgiei, Iranulu şi Perului cari au răspuns mulţumind pentru bunele cuvinte ale ministrului de extern a Franţei. Consiliul a trimis apoi în faţa adunării rapoartele comitetului economic şi al comisiei materiilor prime, rezervându-şi dreptul de a reveni asupra acestor chestiuni, atunci când adunarea se va fi pronunţat. M. Hiller și Mussolini la marea navadă militară a trupelorgermane Bornin, 30 (Rador). — D. Mussolini însoţit ide contele Ciano s‘a dus ori la mormântul Soldatului Necunoscut unde a depUs o coroană de flori. Ducele s‘a înapoiat apoi la cancelariatul Palatului unde împreună cu Hit-er a plecat la parada militară. Cei doi șefi erau însoțiți de mareșalul von Blomberg, general Fritsch și general Goering. — Experţii navali anglo-franco-italieni la lucru A fost semnat acordul pentru stârpirea pirateriei în Marea Mediterană Paris, 30 (Rador). — Conferinţa experţilor francezi, englezi şi italieni navali, a ajuns la încherea unui acord cu privire la securitatea navigaţiei în Marea Mediterană. După reuniunea care s-a ţinut azi dimineaţă s-a dat presei următorul comunicat: In cursul şedinţei . Miercuri dimineaţa, delegaţiile navale ale Franţei, Angliei şi Italiei au pregătit în deplin acord o convenţie pe care o vor supune guvernelor respective. Această convenţie ţine să asigure protecţiunea flotelor comerciale în Mediterană împotriva unor acţiuni ilicite, astfel cum au fost definite prin aranjamentul de la Nyon. Eri după masă experţii navali s-au întrunit apoi pentru ultima oră şi au semnat acordul. Sănătatea ţăranului Preotul şi învăţătorul trebue să devină bunii vraci ai satelor învăţând de pe băncile şcolii nofiani de medicină elementară la început a fost cuvântul... In gospodăria popoarelor, la început a fost sănătatea ţăranului, fiindcă acolo e marele rezervoriu d© forţe naţionale, din care se vor alege mâine cei aleşi. Cultul vine mai târziu. In primul rând e sănătatea. Statisticii înspăimântătoare vorbesc de mortalitatea copiilor la sate şi de mulţimea bolnavilor maturi. N’avem doctori!... Penibilă problemă! Tânărul care a învăţat şase-şapte ani la Bucureşti, la Cluj sau la Iaşi, se va hotărî cu mare greutate __ ba nu se va hotărî de loc __ să se potmolească în tristeţea unui sat, în sărăcia plăşilor fără drumuri şi fără de răsplată. Dar această constatare nu rezolvă nimic. Nu, putem sta cu braţele încrucişate fiindcă doctoranzii s-au îndulcit cu viaţa de oraş mare şi refuză să se izoleze la ţară. Nu-i poate sili nimeni. Tendinţa românului este să sară câteva trepte în ierarhia socială. O foarte lăudabilă sforţare spre o stare mai bună, dar care încurcă grozav desvoltarea normală a unei societăţi. Să renunţăm la sacrificiul tinerilor medici şi să ne gândim cum am remedia răul. N‘ar fi o soluţie obligativitatea pentru tinerii cari frecventează şcoala normală şi seminarul să înveţe şi medicina elementară? Fiecare învăţător, fiecare preot erau reintoace în satul lui cu destulă învăţătură dodtoricească, ca să dea primele ajutoare bolnavilor satului. Preotul şi învăţătorul ştiu că n au nici un viitor dincolo de sat, că acolo îşi mi sfârşi zilele, învăţătoarele ar putea învăţa moşitul, boalele femeieşti, tot ceea ce priveşte sănătatea copilului.S‘ar întocmi un program de învăţătură medicală ţinându-se seama de nevoile obişnuite ale ţăranului, noţiuni de farmacie şi de chirurgie elementară, tot ceea ce se poate învăţa uşor, ar face din preot şi învăţător bunul vraci al satului. Leafa unui medic s‘ar putea împărţi, ca supliment de leafă, la 4__5 din aceşti apostoli ai satelor... Ar fi o colaborare unanimă, rodnică, .. bineînţeles clitcă, e fS,cutăi cu dragoste, nu numai ca simpla îndeplinire unei obligaţii. Dacă vă doare inima câtuşi de puţin şi vreţi binele ţăranului din mijlocul căruia v'aţi ridicat faceţi această încercare, domnilor stăpâni ai ţării... Poate că va da roade bune... Tot neamul v-ar binecuvânta peste câţiva ani, pentru fapta de azi. Victor Eftimiu. Ce e cu Radio- Cluj? Un ziar din Capitală aduce ştirea că la 24 ianuarrie îşi va transmite prina emisiune postul de radio Chişinău, lucrările technice ale căruia vor fi începute în curând. Ziarul ne mai anunţă cădirectorul general al societăţii de radio-difuziune, împreună cu mai mulţi ingineri specialişti au cercetat în amănunt situaţia dela Chişinău şi au început lucrările preliminare pentru înfiinţarea acestu post, care, situat la graniţa Nistrului, ar da replica de contra propagandă transmisiunilor postului de radiosovietic din Tiraspol. \ | ; . j .uf j^j Fireşte vestea nu poate să fie decât îmbucurătoare şi am dori ca într‘adevăr postul Radio-Chişinău să se înfiinţeze şi să între în funcţiune cât mai curând. Ne amintim însă cu acest prilej, că sunt mai bine de doi ani de când şi Clujului i s‘a proms un radiofonic, programul căruia să fie transmis prim postul de emisiune de la Bod. Şi la Cluj au sosit directorii şi inginerii Societăţii de Radio, au măsurat şi au cercetat, au cerut local, care li s-a oferit imediat şi cu multă bunăvoinţă, dar lucrurile au rămas în stadiul iniţial. Cu toate că şi la Cluj ca şi la Chisinau, argumentul principal a fost acela al contrabalansării propagandei anti-româneşti pe care o desfăşoară postul de Radio din Budapesta, ascultat atât de mult şi auzit atât de bine în Ardeal. In programul Clujului se prevedeau şi emisiuni în limba maghiară pentru a înlocui astfel programul Budapestei cu programul de limba maghiară al postului românesc. Se pare însă că după toate acţiunile pornite de intelectualitatea Clujului pentru realizarea urgentă a postului de Radio- Cluj, Capitala Ardealului va rămânea şi mai departe numai cu promisiuni. Şi ne este teamă că aceeaşi soartă va paşte şi Capitala Basarabiei. Adepţii fakirului ipi au deslăşituit o nouă răscoală în Waziristan LONDRA, 30 (Rador), —. In regiunea Waziristan s’au produs două ciocniri între triburile dizidente şi triburile hinduse. Un ofiţer hindus şi 5 soldaţi au fost omorâţi. Sunt 26 de răniţi