Patria, aprilie 1938 (Anul 20, nr. 73-95)
1938-04-01 / nr. 73
'■%". -\\Lei 2*exemplarul 'am Organ al demnităţii naţionale Cluj, Vineri 1 Aprilie 1938 Anul al XX-lea, No. 73. DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia : CLUJjStr. Regina Maria 36 Telefon: 183'. CENZURATeXei*Mar. ABONAMENTE: Abonament, anual................ . Lei 700.Fracţiuni de an, lunar . . .. Lei 60.— Pentru funcţionari, anual . .. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar . . .. Lei 50.TM Preoţi, înv., stud., ţărani, anual. Lei 500.TM Pentru autorităţi, inst., bănci, etc. Lei 1000.— In străinătate dublu. Taxa Poştală plătită Id numerar No. îl 72/1926 GUVERNUL A DEMISIONAT Noul guvern s-a constituit tot, sub preşidenţia Patriarhului Miron Cristea, având ca vicepreşedinte pe d. Mircea Cancicov. Foştii primminiştri nu mai fac parte din guvern Lista noului guvern Scrisoarea de demisie a I. P. S. S■ Patriarhului Miron BUCUREŞTI, 31. — In ediţia specială a ziarului nostru, apărută în cursul după amiezii de ieri, am adus la cunoştinţa publicului cititor demisia guvernului prezidat de I. P. S. S. Pa- triarhul Miron Cristea, guvern la care au participat mai mulţi foşti preşedinţi de consiliu, ca miniştri de stat. Iată cum s’au desfăşurat evenimentele: ori înainte de masă a avut loc un consiliu de miniştri la Palat, sub presidenţia M. S. Regelui. In acest consiliu de miniştri, I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea a prezentat demisia guvernului prin următoarele: chemaţi a îndeplini nu o funcţiune politică după vechiul sens al acest,tui cuvânt, ci să trageţi toţi la acelaş plug spre a deschide o brazdă nouă pentru progresul şi propăşirea acestui neam. Sunt convins că ori de unde aţi veni sunteţi toţi mânaţi de aceleaşi intenţiuni şi că unitatea de gând şi de muncă va fi desăvârşită în această nouă consfătuire guvernamentală. Dorindu-vă în această zi muncă spornică în folosul ţării, fac urarea. Aşa să ne ajute Dumnezeu. Textul scrisorii de demisie SURE, nr . 1 . Guvernul in alcătuirea sa de până acum cu miniştrii de resort şi cu atâţia venerabili foşti prim-miniştri de stat, era o imperioasă necesitate în scopul urgent de a da vieţii de stat o nouă aşezare constituţională pe temelia căreia apoi să se normalizeze prin legi speciale şi în amănunte toate ramificaţiunile de muncă obştească. Toţi membrii acestui guvern şi-au oferit cu drag ţării şi Coroanei serviciile lor, după cea mai bună a lor ştiinţă şi convingere. Acum noua Constituţie este acceptată de popor, s-au întocmit chiar şi numeroase decrete legi a căror trebuinţă era mult simţită. Şi cum ne aflăm în pragul lui 1 Aprilie 1938, trebuia fără amânare întocmit şi bugetul noului an bugetar 1938—1939. Zilele acestea s’a isprăvit şi aceasta grea lucrare, împreună cu legile care să facă posibilă aplicarea bugetului şi buna funcţionare a aparatului de stat cu toate anexele sale. Astfel fiind, oarecum terminată construcţia grndului pentru a trece pe drumul unei noui vieţi de Stat, în cadre mai normale, nu mai este absolut necesitatea guvernului în formaţiunea sa de azi. De aceia aflu de bine a prezenta M. S. Tale demisia întregului guvern, cu sentimente de adâncă mulţumire şi recunoştinţă pentru distincţiunea şi încrederea ce ne-aţi arătat şi pentru că ne-aţî dat putinţa de a îndeplini alături de Majestatea Ta şi sub înţeleaptă şi priceputa conducere a M. S. Tale o nouă şi înaltă patriotică datorie către Tron şi Ţară. Şi Te asigur Majestate că noi bătrânii cari de mult am eşit din periodul vanităţilor inerente firei omeneşti, cu plăcere stăm şi pe viitor la porunca şi dispoziţia Tronului, cu experienţele noastre, cu înţelepciunea bătrâneţelor, în orice calitate onorifică de a afla de bine a ne consulta. Iar domnilor colegi le exprim din partea mea cea mai călduroasă mulţumire pentru rodnica colaborare, pe cât de scurtă dar pe atât de importantă şi istorică. Voiu păstra aceasta colaborare ca o plăcută amintire a vieţii mele. Sire, să trăieşti şi continui cu succes opera de înoire a ţării spre o viaţă mai bună şi de o propăşire continuă. Lista noului guvern Bucureşti, 31 (Sir). — Aseară la orele 8 a avut loc depunerea jurământului noului guvern. Noul guvern a fost constituit tot sub preşideniţia I. P.S.S. Patriarhul Miron Cristea. dată lista guvernului: Preşedinte al Consiliului: I. P. S. S. PATRIARHUL MIRON CRISTEA. Finanţe: M CANCICOV. Justiţie: V. I AMANDI. Agricultură domenii cooperaţie: IONESCU SISEŞTI. Interne: ARMAND CALINESCU. Muncă şi Ocrotiri Sociale : MIHAIL HALEA. Lucrări Publice şi Comunicaţii: MIHAIL GHELMEGEANU. Industrie şi Comerţ: MITIŢĂ CONSTANTINESCU. Aer şi marină: GENERAL PAUL TEODORESCU. Externe: PETRESCU-COMNEN. Educaţie Naţională, Culte şi Arte: EPISCOPUL N. COLAN AL CLUJULUI. Apărarea naţională: GENERAL ARGEŞANU. Interimar la sănătate: A. CALINESCU. Subsecretar de stat la apărarea naţională: GENERAL GLATZ. Subsecretar de stat la preşidenţie: R. MAGUREANU. Subsecretar de stat la Culte şi Arte: Preot NAE POPESCU. Subsecretar de stat la Educaţia Naţională: V. V. TONI, preşedintele asociaţiei învăţătorilor. Membrii noului guvern au luat parte la o slujbă la Patriarhie după ce s-au dus la Palatul Regal unde au depus jurământul înaintea Suveranului. Depunerea jurământului Cuvântarea primului ministru La depunerea jurământului, d. prim ministru, Patriarhul Miron Cristea s-a adresat Suveranului spunând următoarele Ie SIRE: Noul guvern a depus jurământul Cel vechi, cari din guvernul demisionat am intrat în guvernul nou. Iţi mulţumim cu adânc respect pentru reînoirea prea înaltei încrederi de care ne împărtăşeşti. Cei noui, cu sentimente de sinceră loialitate, Iţi mulţumim pentru distincţia înaltă de a aproba intrarea în guvernul nou. Toţi laolaltă promitem a guverna în spiritul celor cuprinse în bine gânditele proclamaţii către popor ale Majestăţii Tale dela 10 Februarie 1938 încoace, şi pe temeiul principiilor din manifestul dela 11 Februarie a primului guvern presidat de smerenia mea. ş Jri In scurt, vom fi animaţi de gândul curat de-a îndrepta orice rău, orice scădere observată în viaţa de stat, delăturând, după putinţă, piedecile întâmpinate şi netezând, în măsura mijloacelor şi a puterilor de muncă, calea spre a face zilnic un pas înainte întru întărirea ţării şi mulţumirea cetăţenilor. In deosebi directivele aprobate, conştiinciozitatea rară şi pilda de ne obosită muncă a Majestăţii Tale, ne va da nouă, şi tuturor celor din slujba ţării, şi în cele din urmă chiar tuturor cetăţenilor, — un îndemn puternic de a se înşira toţi cu drag şi entuziasm la munca pentru înălţarea ţării. Rog pe Dumnezeu să-Ţi menţină sănătatea, energia, priceperea atât de apreciată şi calităţile de rar Monarh, spre a tre fi şi nouă şi celor din viitor un bun conducător întru îndeplinirea cu succes a patrioticelor îndatoriri. Răspunsul Suveranului « veri» care păşeşte astăzi la îndepli- I nirea misiunei sale, într’un ritm şi cu un nou gând. Având o temelie Cu vie bucurie salut acest nou gu- ' solidă, noua constituţiune, sunteţi ÎNALT PREA SFINŢIA TA DOMNILOR. Războiul civil din Spania Contraofensiva republicană pe frontul de la Terue, în plină desfăşurare Trupele republicane înaintează vertiginos. Linia de rezistenţă a rebelilor a fost înfrântă MADRID, 31. (Tel. part.) — După cum am anunţat, armatele republicane au început în cursul zilei de ori o puternică acţiune pe toate fronturile, reuşind in parte să oprească înaintarea forţelor rebele, iar in parte să recucerească importante poziţii ocupate de rebeli. O acţiune puternică a fost deslănţuită de republicani la Sud,Vest de Temei, în direcţia Albar Radin, într’un sector foarte muntos. Republicanii pornind simultan pe liniile de creastă spre Nord, către Val de Cuencas şi spre Vest, către Terrieinte ,şi Massegoza, înaintează repede. Linia de rezistenţă naţionalistă a fost cucerită după câteva lupte scurte, dar foarte violente. Guvernamentalii ţineau In cursul serii sub focul mitralierelor cele trei sate de mai sus. Această ofensivă republicană explică numeroasele convoiuri cari se îndreptau In ultimele zile într’o direcţie necunoscută. UN DEMERS BRITANIC ENERGIC LA BURGOS IN CHESTIUNEA BOMBARDĂRII VASULUI „STENWALL“ LONDRA, 31 (Rador). — Răspunzând la o întrebare privitoare la bombardarea vasului britanic „Stenwall“, d. Buttler, subsecretar de stat la Ministerul de externe, a declarat că guvernul britanic îl consideră nejustificat şi pentru care guvernul naţionalist este pe deantregul responsabil. Anglia işi rezervă dreptul de a cere despăgubiri. FRANCO COMANDANTUL SUPREM AL FORŢELOR DIN ARAGON SARAGOSA, 31 (Rador). — Generalul Franco, a luat comanda tuturor forţelor din Aragon. Pe acest front se desfăşoară o luptă aprigă. Guvernamentalii dau continue atacuri pentru a încerca stăvilirea înaintării naţionliştilor. Se desminte intervenţia franceză în Spania PARIS, 31 (Rador). Cercurile oficiale declară că este lipsită de orice temei informaţia apărută în ziarele streine după care guvernul francez avea de gând să pună la dispoziţia Spaniei republicane avioane militare pentru apărarea Barcelonei împotriva atacurilor aeriene. ar x— Mâna Japoniei lucrează in Mexic ? 8S On Capitalurile japoneze periclitează interesele americane Washington, 31 (Rador). — Agenţia „Ştefani“ transmite: Deputatul Dirksen a propus Camerii să depună o acţiune prudentă pentru a preveni o alianţă între Mexic şi Japonia. Sie ştie că capitalurile japoneze finanţează construirea de şosele în Mexico. Japonezii au deschis d©asemenea mari credite comercianţilor mexicani pentru a activa importul de produse japoneze şi a disloca astfel comerţul Statelor Unite de pe piaţa japoneză. Guvernul japonez şi-a luat angajamentul să cumpere benzină şi alte produse mexicane.In ultima vreme japonezii au obţinut şi concesiuni de pescuit în apele mexicane. Această treptată iavazie japoneză în Mexico constitue o mare preocupare pentru StateleUnite. Presa de azi dimineaţă subliniază îndreptăţirea alarmei date de deputatul Dirksen. Praga se pregăteşte... Pentru a evita să aibă soarta prezisă în cartea: „Praga nu mai există“, Capitala Cehoslovaciei îşi pregăteşte pe toate căile apărarea faţă de atacurile aeriene Romanul războiului viitor, zugrăvit în culori impresionante în cartea care a făcut ocolul lumii: „Praga nu mai există“... este astăzi, în urma evenimentelor desfăşurate recent, din nou de actualitate. Soarta Capitalei cehoslovace ar putea avea momente care să se asemene cu paginile romanului. Praga se pregăteşte îrlă să înfrunte cu hotărâre încercările unei astfel de sorţi vitrege. Praga vrea să trăiască, şi e hotărâtă să se apere prin toate mijloacele, întărindu-şi îndeosebi apărarea anti-aeriană. Intr’una din zilele trecute, pentru a cerceta progresul apărării anti-aeriene s’a procedat la organizarea unui atac aerian, controlându-se disciplina şi coordonarea măsurilor de apărare. Au fost 4 probe de atacuri de zi, şi altele de atacuri de noapte. Măsurile de apărare au reuşit perfect, populaţia dânau-ţi seama de seriozitatea problemei. In special a impresionat disciplina din cursul probelor de noapteai când Praga a rămas complect in întunerec, fiind imposibil chiar unui ochiu familiar de a recunoaşte principalele clădiri ale oraşului. De la înălţimile la care patrulau avioanele, Praga era văzută ca o pată de întunerec, întunericul fiind străpuns, doar ici colo de câteva scântei de la conducta tramvaiului ce licuriau la intervale, și de focul țigărilor de pe bulevardul Vaklavsíce, unde lumea se plimba ca de obicei,,,