Pentru Socialism, noiembrie 1956 (Anul 7, nr. 879-903)
1956-11-01 / nr. 879
t CALENDARUL AGRICOL In cîmp . La începutul lunii noiembrie cea mai importantă lucrare în cîmp este terminarea însămînțărilor de toamnă. Deoarece timpul este favorabil, să nu se precupețească nimic pentru această lucrare. Tot în această lună se vor executa alături adinei încorporindu-se bălegar de grajd, astfel încît în primăvară terenul să fie pregătit pentru a se executa însămînțările. Semănăturile răsărite se controlează, ier golurile se complectează. De asemenea, se vor desțeleni pășunile și fînețele slab productive și începe executarea arăturilor de toamnă. In vederea preîntîmpinării inundațiilor se vor reface șanțurile de scurgerea apei. Pentru ia mări suprafața arabilă i se vor defrișa mărăcinii și se scot rădăcinile. Uneltele care nu se mai folosesc în primăvară, se curăță și se așează pe foc adăpostit. Produsele înmagazinate se controlează și lopătează a putea fi păstrate în bune pentru condiții. In grădina de legume . Se termină recoltatul ultimelor legume, iar cele recoltate se acoperă cu paie pentru a fi ferite de îngheț. Legumele puse la păstrat în pivnițe se controlează, iar silozurile se pregătesc pentru eventualele mărăturile înghețuri. Se contrnuînd pe terenul curățit și se încorporează în sol gunoi de grajd. Deoarece timpul este favorabil se recomandă să se semene legume de toamnă. In vie Se continuă cu tăierile de ușurare a vitelor, aratul printre rînduri, îngropatul și mușuroitul. In vederea înființării de noi plantații se face desfundarea terenului la 50—60 cm. adâncime. Vițele de portaltoi se recoltează, și după ce s-iau fasonat se pun la păstrat. In viile conduse pe spalier, se slăbesc sîrmete. In crame se urmărește fermentația mustului și se începe tragerea mustului de pe drojdie. Butoaiele se umplu și se mențin pline în permanență cu vin de aceeași calitate și vechime. In acest timp se începe și fabricarea rachiului din tescovină. In livadă rile de fructificație și corecție, iar la pomii țineri tăierile de formare. Frunzele căzute se adună și se duc la platforma de gunoi. In plantațiile tinere se controlează apărătorile contra iepurilor. Unde s-a început, se continuă plantarea pomilor. Fructele puse sia păstrat se controlează, cele alterate înlăturîndu-se. Creșterea animalelor Pentru iernarea în condiții bune a animalelor trebuie să luăm măsuri ca grajdurile să fie pregătite, iar hrana să fie asigurată. Sfecla furajeră se strînge și se însilozează. La oi se continuă monta. Purceii se înțarcă și se începe monta scroafelor. Păsările se țin mai mult în adăposturi calde și li se dă hrană bună pentru a spori ouatul. Stupii puși la iernat se curăță de albinele moarte cu o sîrmă prim urdiniș, iar stupilor slabi li se complectează hrana. PE LUNA NOIEMBRIE PENTRU SOCIALISM Se schimbă fața satelor Una din principalele acțiuni de masă care confirmă forța organizatorică și mobilizatoare a sfaturilor populare, precum și inițiativa creatoare a țărănimii noastre muncitoare, este acțiunea de autoimpunere. Ea contribuie la realizarea unor lucrări de interes obștesc care fac să schimbe fata satelor. Sfaturile populare și organizațiile de bază care s-au ocupat îndeaproape de problemele autoimpuneriii au contribuit la obținerea de rezultate frumoase în acest domeniu. In ultimul timp, asemenea rezultate s-au obținut și în raionul Sighet. Minunatul cămin cultural din comuna Vad a costat circa 240.000 lei, construcție la care cetățenii pe lîngă sumele din autoimpunere au prestat munci voluntare, cu brațele și căruțele, în valoare de peste 120.000 lei. Cînd cetățenii vorbesc despre munca depusă în realizarea acestei construcții parcă nu pot să nu amintească și numele deputaților Petru Mihnea, Constantin Ionescu, Ștefan Doboteș, Vasile Ardelean și al altora, care în nenumărate rînduri s-au dovedit a fi în fruntea tuturor muncilor pentru terminarea noului local al culturii. Realizări frumoase din autormca din R. P. Bulgaria. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Recomandări din program. 14.48 Concert de estradă. 15.30 Buletin de știri. 15.35 Muzică simfonică. 15.51 Melodii populare romînești. 16.15 Emisiunea pentru tinerii ascultători: „Să ne cunoaștem patria“. 16.45 Emisiunea „Tehnica și experiența“. 17.00 Muzică ușoară romînească. 17.30 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.45 Suita „Fluturii“ de Schumann, în interpretarea pianistului Gheorghe Halmoș. 18.00 Vorbește Moscova! 18.40 Cîntă Claudia Suljenko. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Primul Concert transmis din studio al orchestrei de studio Radio. Dirijor: Constantin Bobescu. Solistă: Cornelia Gavrilescu. 19.30 Gazeta Radio. 20.00 Anunțuri și muzică. 20.10 Muzică pentru fanfară la cererea ascultătorilor. 20.30 Cîntă Felician Făncașu. 20.50 „Săptămîina muzicii sovietice“. Muzică ușoară. 21.15 Teatru la microfon: „Tragedia optimistă“ de Vsevolod Vișnevschi traducere de Svetlana Marosin și Tudor Șoimaru, adaptare radiofonică de N. Al. Toscani. 23.00 Radiojurnal și buletin sportiv. 23.15 —23.55 Lucrări de Edward Elgar, punere s-au obținut și în comuna Berbești. Aici, s-a construit un dig care ferește de inundație 50 ha teren arabil. De asemenea s-a construit o sală de învățămînt. Comuna Ocna Șugatag este considerată, pe drept cuvînt, fruntașă pe raion în realizările obținute prin autoimpunere. Și anul acestia comitetul executiv comunal a acordat mult sprijin încasării sumelor din autoimpunere. Astfel, pînă acum sumele prevăzute pentru anul acesta au fost încasate în proporție de 98 la sută. Printre lucrările executate din autoimpunere se numără construirea căminului cultural din satul Breb, construirea unui trotuar de piatră de 220 m. lungime, deschiderea unei conducte de apă potabilă de 280 m. lungime, canalizarea curții școlii de 7 ani, construiri de poduri și reparații de drumuri. Numai prin muncă voluntară la aceste lucrări s-au putut realiza economii în valoare de 12.000 lei. Cele mai multe zile de muncă voluntară prestate le-i au avut cetățenii din circumscripțiile nr. 14 (deputat Paul Iurca) nr. 12, (deputat Alexandru Kuhar) și alții. M. Smărăndoiu coresp. voluntar Vineri, 2 noiembrie 1956 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei și Radiojurnal. 5.10 Muzică ușoară romînească. 5.25 Anunțuri și muzică. 5.30 Jurnalul satelor: Desțelenitul și foloasele lui. 5.45 Muzică populară romînească. 6.00 Articolul de fond din ziarul „Scînteia“. 6.15 Cîntece revoluționare ruse. 6.30 Secția de gimnastică. 6.40 Sfatul medicului: Dezvoltarea neuro-psihică normală a copilului. 6.45 Emisiunea „Bună dimineața, copii“. 7.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 7.10 Recomandări din program. 7.15 Marșuri pentru fanfară. 7.30 Cîntece și jocuri populare romînești. 8.10 Muzică instrumentală de compozitori spanioli. 8.30 Sumarul presei centrale. 8.35 Materiale din presă. 9.00 Muzică ușoară. 9.30 Emisiunea „Iubiți cartea“. „Născuți în furtună“ de Ostrovski. 10.00 Muzică.din operele lui Mozart interpretată de soliști și formații din orașul Iași. 10.30 Cîntă Nicolae Băluță—la clarinet și Fămică Brătescu — la vioară. 11.00 Mari interpreți sovietici. 12.15 Emisiunea de cîntece „Din inimă-ți cînt țara mea“. 12.35 Pagini alese din muzica populară sovietică. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Anunțuri și muzică. 13.10 Arii din operete. 13.36 Variațiuni simfonice de Dvorak, — orchestra simfonică a Radiodifuziunii din Praga, dirijor, Aloi Klima. 14.00 Cronică literară de Dumitru Micu: volumul de versuri „Se arată lumea“ de Maria Ramuș. 14.15 Cîntă Ansamblul Rosna Rii- PROGRAMUL II 14.00 Recomandări din program. 14.05 Cîntă Ansamblul de cîntece al Radiodifuziunii sovietice. 14.30 „Toamna oglindită în muzica compozitorilor noștri“. 14.45 Anunțuri și muzică. Buletin de știri. 15.05 Cîntă 15.00 orchestra de muzică a Ansamblului artistic U.T.M. 15.30 Muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.50 Din viața de concert a Capitalei. 16.15 Cîntă Lucia Habără. 17.00 Scriitori francezi contemporani: Jean Paul Sartre și Francois Maurilac. 17.30 Muzică ușoară romînească. 17.54 Sfatul medicului: Dezvoltarea neuro-psihică normală a copilului. 18.00 Montajul muzical-literar: „Cîntecul revoluționar rus, tovarăș de luptă al proletariatului“. 19.00 Emisiunea „Actualitatea în țările socialiste“. 19.30 Muzică populară imprimată pe discuri Electrecord. 20.00 Jurnalul satelor. 20.15 înregistrări primite din partea Radiodifuziunii austriace. 22.00 Radiojurnal și buletin sportiv. 22.25 Concert de muzică din opere. 23.15—24.00 Concert de noapte. Joi, 1 noiembrie 1956 TEATRU: Secția romînă (Baia Mare): Dragoste tîrzie. Secția maghiară (Satu Mare) Marele bijutier. CINEMATOGRAFE. Baia Mare —Minerul: Afacerea Protar; Flacăra: Căpitan la 15 ani. 1 Mai a fost odată un împărat. Satu Mare — Popular: Mexicanul. Victoria: Othello. Metalul: Cei 13. Căței — Popular: Orele speranței. Sighet — Muncitoresc: Umbre în port. Baia Sprie — Popular: Căderea emiratului. Șomcuta Mare — Flacăra roșie: Reprezentație de gală. Cehu Silvaniei — Steagul roșu: Accidentul. Tg. Lăpuș — Arta: Drum periculos. Tășnad — Unirea. Este vinovat Bd. Martin? Vișeu de Sus — Carpați: Spre țărmuri noi. Seini — Popular: Cine-și iubește nevasta. lor, T noiembrie 1956- -7, PENTRU O MAI BUNA APROVIZIONARE A OAMENILOR MUNCII Directivele cu privire la cel de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1956—1960, adoptate de cel de al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Român, pun în fața întregului popor muncitor sarcini de deosebită importanță în vederea făuririi economiei socialiste unitare. Un rol important în această privință îi revine și cooperației de consum din țara noastră încă din primul an al celui de al doilea cincinal, în vederea îmbunătățirii continue a schimbului de mărfuri între oraș și sat, baza materială a alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Sprijinită de organele de partid și de stat, cooperația de consum din raionul nostru a obținut în ultimii ani succese importante în dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraș și sat. Datorită eforturilor depuse de muncitorii din fabrici și uzine, an de ani tot mai multe mărfuri iau calea satelor prin cooperativele de consum. Analizînd felul cum lucrătorii din sistemul cooperației de consum din raionul nostru au luptat pentru aplicarea sarcinilor ce izvorăsc din Directivele celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, rezultă că în urma muncii depuse, multe unități și-au îndeplinit cu cinste sarcinile ce le-au revenit. Datorită acestui fapt, valoarea mărfurilor vîndute țăranilor muncitori în perioada primelor trei trimestre din acest an este cu 44,3% mai mare, decît aceea desfăcută în mediul rural în aceeași perioadă a anului 1954. Sarcinile de plan la desfacere, în această perioadă luate în global pe raion, au fost realizate în proporție de 100,06%, rezultat ce s-a putut obține datorită muncii conștiente și pline de însuflețire a lucrătorilor de la multe din cooperativele din raionul nostru, ca de exemplu Ardud care și-a realizat planul la desfacere în proporție de 103,8%, Doha 103,5%, Homorodu de Viile Satu Mare și Rătești Jos, în proporție de 112—116%, etc. Datorită grijii permanente partidului și guvernului în vedearea ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii de pe ogoare, în perioada celor trei trimestre din acest an, cooperativele sătești au desfăcut cu 88% mai multe țesături de bumbac, cu 114% mai multe confecții, cu 83% mai multă încălțăminte, cu 140% mai multe articole de fierărie, cu 45% mai multe articole de uz casnic decît în aceleași trimestre ale anului 1954. Și în munca de achiziții au fost obținute rezultate îmbucurătoare în această perioadă, planul global pe raion fiind realizat în proporție de 120,6%. Din cele 15 unități cooperatiste de centru, 9 unități au realizat și chiar depășit sarcinile de plan avute pentru perioada celor trei trimestre, în frunte situîndu-se cooperativele din Medieșu Aurit, Berea și Micala care au realizat planul în proporție de 183—190%, iar cooperativele Odoreu, Halmeu și Homorod în proporție de 116— 125%. Valoarea achizițiilor din acest an față de perioada corespunzătoare a anului trecut a crescut simțitor, ceea ce dovedește marile posibilități economice precum și dragostea țărănimii muncitoare de a aproviziona în condițiuni tot mai bune oamenii muncii din fabrici și uzine. Numai în perioada celor trei trimestre din anul 1956, s-au achiziționat prin cooperative cu 57% mai multe legume și zarzavaturi, cu 104% mai mulți cartofi, cu 120% mai multă miere de albine, etc. decît în perioada corespunzătoare a anului 1955. Rezultate importante au fost obținute în urma angajamentelor luate de Lucrătorii din cooperație în perioada trimestrului III cînd sarcinile de plan la toți indicii au fost realizate și chiar depășite. Astfel, planul de desfacerea fost realizat în proporție de 104,3% la care au contribuit în mod deosebit cooperativele Medieșu Aurit, Homorodu de Jos, Vetiș și multe altele, care și-au realizat planul în proporție de 100—116%. Planul de achiziții a fost realizat pe plan raional în proporție de 112% în frunte situîndu-se cooperativele Medieșu Aurit, Bereu și Viile Satu Mare, care realizat planul în proporție și au de peste 200%, iar cooperativele Homorodu de Jos 137%, Vetiș cu 104% și altele. La unitățile cooperativelor Halmeu, Homorodu de Jos, și altele, conducerea cooperativei, în urma muncii de îndrumare în rîndurile consiliilor sătești, a obținut un sprijin important atît în stabilirea cererii de consum cit și în valorificarea prin cooperativă de către țărănimea muncitoare a surplusului lor de produse agricole, contribuind astfel la îmbunătățirea schimbului de mărfuri între oraș și sat. Astfel de rezultate au fost obținute și de cooperativa Medieșu Aurit care în trimestrul III al acestui an a achiziționat produse agricole cu 30% mai multe decît în trimestrul III al anului trecut. Dacă s-au obținut rezultate bune în desfășurarea schimbului de mărfuri între oraș și sat în ceea ce privește creșterea volumului de mărfuri desfăcute, precum și a volumului deționate în perioada produse achizitrimestrului III și în general în tot cursul anului 1956, nu trebuie să trecem cu vederea lipsurile ce persistă în munca unităților cooperatiste din acest raion și anume lipsa de atenție pentru aprovizionarea filialelor mai îndepărtate cu mărfuri de strictă necesitate ca: petrol, sare, chibrituri, țigări, etc. Așa, de pildă, filialele Guta, Hodișa și Vetiș n-au fost aprovizionate timp îndelungat cu petrol, la fel, datorită lipsei de preocupare crători științifici, medici, cadre didactice etc. Peste 1.500.000 de muncitori, colhoznici, intelectuali sînt deputați în Sovietele locale. Milioane de oameni muncii iau parte activă la lucrăriile comisiilor permanente de pe lîngă Soviete. Toate acestea dovedesc în mod elocvent și convingător participarea largă a maselor la conducerea statului. Fiind prin caracterul său o orînduirre cu adevărat populară, orînduirea sovietică conține într-însa posibilități nelimitate de dezvoltare mai departe și de perfecționare acialist. Totuși, democratismului siîntr-o anumită perioadă, în viața Uniunii Sovietice s-a răspîndit cultul personalității lui I. V. Stalin, cult străin spiritului marxism-leninismului și orînduirii socialiste. In perioadă, aceste posibilitati acea nu au fost folosite în deplină măsură. Cultul personalității, a avut urmări negative în domeniul activității de partid, de stat și muncii ideologice, el a adus prejudicii serioase dezvoltării democratismului socialist și legalității socialiste, avîntului, inițiativei creatoare a maselor de milioane. Dar cu tot răul pricinuit partidului și poporului de către cultul personalității lui Stalin, acesta nu a putut schimba și nu a schimbat natura orînduirii sociale sovietice, nu a putut schimba natura statului socialist care se întemeiază pe proprietatea socială asupra mijloacelor de producție, pe alianța dintre clasa muncitoare și țărănime, precum și pe prietenia între popoare. Sovietele, ca o nouă formă democratică a puterii de stat, au fost și rămîn organe ale puterii poporului. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice lichidează cu perseverență și consecvență urmările dăunătoare ale cultului personall a unor conduceri de cooperative în popularizarea și prezentarea mărfurilor și a respectării orarului de deschidere a magazinelor nu numai că planul de desfacere nu a fost realizat, dar s-au creat și o serie de nemulțumiri în rândurile consumatorilor, care în unele cazuri nu au fost satisfacuti !n raport cu cererile și nevoile lor, deși mărfurile existat în depozitele solicitate a cooperativelor. Asemenea, lipsuri au fost mai cu seamă la unitățile cooperativei Culciu Mic, Berea și Cărășeu, care nu și-au realizat planul de desfacere decit în proporție de 82—96%. Sînt lipsuri și în domeniul muncii de achiziții, conducerile cooperativelor mulțumindu-se cu realizarea planului global valoric, fără a lua măsuri pentru realizarea și pe sortimente. Astfel, cooperativa din Viile Satu Mare a obținut rezultate bune în achiziționarea fructelor depășind cu peste 200% volumul global al achizițiilor din trimestrul III al anului 1955, însă a neglijat complect achizițiile de produse animate. Cunoscînd marile posibilități economice din raionul Satu Mare, lucrătorii cooperației de consum trebuie să depună pe mai departe o și mai insistentă activitate de zi cu zi, avînd create toate condițiile în vederea realizării și chiar a depășirii sarcinilor de plan la toți indicii pe trimestrul IV. Ținînd seama de faptul căi una din cele mai importante sarcini în perioada actuală este aprovizionarea de iarnă a oamenilor muncii de la orașe și sate, toată atenția lucrătorilor din comerț și cooperație trebuie să fie îndreptată spre valorificarea surplusurilor de produse agro-alimentare prin cooperative cum ar fi: varză, ceapă, rădăcinoase, cartofi, etc, pentru asigurarea alimentației celor ce muncesc în fabrici uzine, precum și pentru a asigustra o continuă aprovizionare cu tot felul de produse industriale și alimentare necesare țărănimii muncitoare. In scopul ducerii la îndeplinire a importantelor sarcini ce le revin, conducerile unităților cooperației de consum trebuie să îmbunătățească legătura cu masele de cooperatori și să ducă o susținută muncă de atragere a acestora în conducerea și buna gospodărire a cooperativelor, în vederea realizării cu succes a sarcinilor mărețe ce revin cooperației de consum în lumina Directivelor celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român pentru dezvoltarea și îmbunătățirea schimbului de mărfuri dintre oraș și sat, pentru întărirea alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și pentru ridicarea neîncetată a nivelului de trai material și cultural al tuturor celor ce muncesc. Ștefan Belu președintele U.R.C.C. Satu Mare Iwooooscooooooooooooooooooooooonooooooooooooooooooooooooeseoooooooe wffftfMS ftwftoftftftoowownwftWftftftWftftftOBOooooooooooftoooooooooooooQi Se termină recoltatul fructelor din soiurile tîrzii. Pomii uscați din livezi se scot, iar uscăturile c se taie, se curăță de mușchi, oa mizi și se aplică stropitul de iarnă.î La pomii bătrîni se încep tete Guvîntul democrație înseamnă puterea poporului și exprimă gradul de participare a acestuia c l la treburile statului. Esența de imocratismului este determinată de următorii factori: cine deține în societatea respectivă proprietatea asupra mijloacelor de producție — poporul sau o mînă de moșieri și capitaliști, cine deține puterea politică — poporul sau exploatatorii, ale cui interese afpără această putere — interesele oamenilor muncii, care reprezintă majoritatea covîrșitoare a populației, sau interesele unei minorități, interesele unor trîntorii care trăiesc din munca altora. Pentru stabilirea esenței democratismului nu există un alt criteriu. In societatea capitalistă, unde mijloacele de producție constituie o proprietate privată aparțin unei minorități neînsemninate nu poate fi egalitate acela care deține mijloacele între de producție — capitalistul, și cel care este lipsit de mijloace de producție — muncitorul angajat de el, între cel înstărit și cel ce nu are nimic. Tocmai de aceea în societatea capitalistă nu poate exista o democrație adevărată. Ideologii burghezi se străduiesc întotdeauna să ocoleasă problema esenței democrației. Ei folosesc fraze frumoase despre democrație în genere, despre democrația „pură“, despre egalitatea generală etc., siluind pe primul plan doar criterii formale, referindu-se la libertățile înscrise în constituțiile burgheze: libertatea cuvîntului, a presei, a întrunirilor, egalitatea tuturor în fața legii ș.a.m.d. Demascînd caracterul formal al democrației burgheze, V. I. Lenin scria: „Reprezentînd un mare progres istoric față de feudalism, democrația burgheză rămîne întotdeauna — și în condițiile capitalismului nu poate să nu rămînă — strimtă, ciuntită, falsă, ipocrită, un rai pentru cei bogați, o capcană și o minciună pentru cei exploatați și săraci“ (V. I. Lenin, Opere, vol. 28, pag. 235). Orînduirea sovietică, democrația socialistă, sînt cu adevărat populare prin însăși natura lor. Caracterizînd activitatea Sovietelor, V. I. Lenin a spus că ele constituie față de parlamentarismul burghez un pas înainte de o însemnătate cială, în dezvoltarea istorico-monției. El a subliniat că democradatorită eligibilității lor și ia posibilității schimbării componenței lor din voința poporului. Sovietele sunt cu mult mai democratice decât vechile aparate ale puterii. Sovietele permit să se îmbine parlamentarismului cu avantajele avantajele democrației nemijlocite și directe, adică să se cumuleze în persoana reprezentanților eligibili ai poporului atît funcția legislativă, cit și cea executivă. Sovietele, ca formă a puterii populare, nu constituie o născocire stearpă a unui singur individ. Ele sînt rodul geniului ționar al maselor populare. revoluța Congresul al Vll-lea al P. C. (b) din Rusia, care a avut loc în 1918, V. I. Lenin, vorbind despre victoria puterii arătat: „însuși geniule sovietice, a creator al poporului, care a trecut prin experiența amară a anului 1905 și care a învățat din această experiență, — iată creatorul aceste forme a puterii populare“. (V. I Lenin, Opere, vol. 26, pag. 74) In același an, Lenin scria: „Dacă geniul creator popular al claselor revoluționare n-ar fi crea Sovietele, revoluția proletară din Rusia ar fi lipsită de orici perspectivă, căci cu vechiul aparat, proletariatul, fără îndoială că n-ar putea păstra puterea" (V. I. Lenin, Opere, vol. 26, pag 84). După cum s-a subliniat ma sus, principala trăsătură a democrației burgheze, care exprimă interesele unei minorități de exploatatori, o constituie caracterul ei declarativ. Burghezia a făgăduit pretutindeni și întotdeauna egalitatea între cetățeni, indiferent de sex, religie, rasă și naționalitate, dar nu a înfăptuit nicăieri și niciodată, această egalitate, ea nici nu putea să o înfăptuiască vreodată, datorită dominației capitalismului, a proprietății private asupra mijloacelor de producție burgheze, ca libertatea Libertățile cuvîntului, a întrunirilor, a dreptul de vot universal, au presei, un caracter formal, de fațadă. „Libertatea întrunirilor“, fără ca oamenilor muncii să le fie puse la dispoziție clădiri publice pentru întruniri, ca și „libertatea presei“, în condițiile în care tipografiile și stocurile de hîrtie sînt concentrate în mandle capitaliștilor, menținîndu-se puterea capitalului asupra presei, taie o declarație lipsită de consticonținut. Numai cu prețul unei lupte mărețe, masele muncitoare obțin în condițiile capitalismului o lărgire a drepturilor lor democratice. Spre deosebire de orice democrație burgheză, democrația sovietică nu numai că proclamă, ci și asigură din punct de vedere material tuturor membrilor societății, fără excepție, dreptul la muncă, învățămînt și odihnă, dreptul de a participa la treburile statului, libertatea cuvîntului, a presei, libertatea conștiinței, precum și posibilitatea reală de a-și dezvolta liber aptitudinile individuale, de și toate celelalte DEMOCRAȚIA SOCIALISTĂ ȘI DEMOCRAȚIA BURGHEZĂ de M. Below După cum se știe, construirea societății socialiste în U.R.S.S. a avut loc într-o situație internă și internațională extrem de complicată. In aceste condiții a fost necesar să se recurgă la restrîngeri ale democrației, unele In primii ani ai puterii sovietice, o anumită categorie de persoane — foștii capitaliști și moșieri, precum și chiaburii — a fost lipsită de drepturi electorale. Totuși, restricții de felul acesta nu constituie o caracteristică obligatorie a democrației socialiste în genere, ele au constituit o măsurăa puterii sovietice ca răspuns la rezistența pe care elementele exploatatoare o opuneau noii orânduiri clale populare. Dar chiar și șaîn primele etape ale dezvoltării ei, democrația sovietică a fost incomparabil mai democratică decît orice democrație burgheză, deoarece ea oglindea interesele majorității populației, încă în acea vreme, partidul și poporul considerau temporare aceste restricții, urmînd ca ele să fie înlăturate pe măsura consolidării statului sovietic și a dezvoltării forțelor democrației și socialismului în întreaga lume. Odată cu victoria socialismului în U.R.S.S. și cu adoptarea noii constituții în 1936, a fost înlăturată necesitatea restricțiilor în ceea ce privesc drepturile electorale pentru o anumită categorie de persoane, s-a extins cadrul democrației sovietice socialiste. Lenin a spus că socialismul nu poate fi creat printr-o dispoziție de sus, că socialismul viu și drepturi și libertăți democratice, create, este o creație a maselor de care ingineri, agronomi, nupopulare însele. Sub conducerea partidului comunist, poporul biruit toate greutățile, a înlăturat toate obstacolele din calea sa și într-un termen istoric scurt a înfăptuit struirea sarcina istorică de consocialismului, iar în prezent construiește cu succes comunismul. In U.R.S.S. socialismul este creația celor mai largi mase populare, rezultatul puternicei inițiative a energiei creatoare și activității de sine stătătoare poporului sovietic, a clasei muncitoare, a țărănimii și intelectualității sale. Construind societatea socialistă, masele muncitoare din Țara Sovietică au dovedit ca, sub conducerea partidului comunist, pot să conducă cu succes țara fără burghezie și împotriva burgheziei, că pot să conducă întreaga economie națională fără burghezie și împotriva burgheziei, că sînt capabile de o măreață muncă constructivă. Poporul sovietic a promovat din rândurile sale și a crescut cadre numeroase de organizatori și activiști talentați în toate ramurile economiei naționale, științei, literaturii, artei și pe tărîmul conducerii de stat. Oameni din popor — muncitori, țărani, intelectuali — oameni ai muncii înșiși conduc statul. Componența Sovietului Suprem al U.R.S.S. — organul suprem puterii de stat în Uniunea Sovietstică — oglindește în mod grăitor caracterul democratic al O rînduirii sovietice. Intre cei 1.347 de deputați ai Sovietului Suprem al U.R.S.S., 318 sînt muncitori, 220 țărani, 809 reprezentanți ai intelectualității sovietice, pivirității. Critica șiautocritica curajoasă în problema cultului personalității constituie o nouă dovadă a puterii și tăriei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a puterii și tăriei orînduirii sovietice socialiste. Dezvoltînd democratismul sovietic socialist, P.C.U.S. pornește de la faptul că țelul suprem al statului sovietic îl constituie grija pentru binele poporului. Aceasta o dovedește, printre altele, „Legea cu privire la pensiile de stat“, adoptată recent de Sovietul Suprem al U.R.S.S. Partidul comunist și guvernul sovietic au elaborat și înfăptuiesc în mod consecvent o serie întreagă de măsuri îndreptate spre dezvoltarea continuă a activității și inițiativei creatoare a milioanelor de oameni ai muncii. Congresul al XX-lea al partidului a pus problema necesității de a se intensifica activitatea Sovietelor, de a se mări rolul și spiritul de inițiativă al organelor locale ale puterii de stat, de a se întări legăturile lor cu populația. La fel de însemnate pentru întărirea și dezvoltarea mai departe a democrației sovietice sînt și măsurile aplicate de partid și guvern în ceea ce privește lărgirea drepturilor și competenței republicilor unionale, întărirea continuă a rolului lor în conducerea economiei naționale. Faptele vii și evenimentele din realitatea sovietică dovedesc că lupta consecventă împotriva cultului personalității, pentru dezvoltarea democrației de partid și democrației sovietice socialiste a și determinat un nou avînt al economiei naționale a țării pe baza creșterii activității în muncă și politice și a inițiativei clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, :