Pentru Socialism, decembrie 1956 (Anul 7, nr. 904-930)
1956-12-05 / nr. 907
Miercuri, 1 decembrie 1956 Să reducem procantul dipteral în minereu La exploatarea „Steaua roșie“ se nesocotește această importantă inițiativă Nu de mult harnicii mineri de La exploatarea „Steauaoșie“ au cîștigat „Steagul roșu de întreprindere fruntașă pe ramură“. Acest succes deosebit a fost obținut tocmai pentru faptul că s-a dat o deosebită atenție calității minereului excavat, extras și prelucrat, precum și organizării juste și pe baze științifice a muncii în mină. Deși se poate spune că în sectorul II al minei, condus de inginerul Vasile Ionescu, există interes pentru asigurarea unei producții ritmice și de calitate, totuși în ultima vreme tovarășii de la Gavnic s-au culcat pe laurii victoriei. Ei nu mai acordă atenție selecționării minereului și trimit flotației tot mai mult steril. Care să fie oare cauza acestei stări de lucruri? Trebuie spus de la bun început că există în întreprindere tendința de a fugi după tonaj cit mai mare; inginerii și tehnicienii cer minerilor tone cît mai multe de minereu fără să se prepe de calitatea lui și fără să urmărească mersul lucrărilor. Astfel, în unul din abatajele sectorului I, la o treaptă cu secțiunea de cca 1,5 m.p., s-au perforat 12 găuri, la o distanță de 10—15 cm una de alta și prost amplasate. In alte cîteva fronturi de lucru din sectorul IV, deși filonul are numai ‘a m. grosime, s-a pușcat pe un spațiu de lățimea unui metru, găurile fiind perforate în steril, în timp ce la cîțiva metri mai departe filonul a rămas în perete. In felul acesta nu-i de mirare dacă procentul de steril crește considerabil. Peste aceste lucruri nu se poate trece cu ușurință, dacă ținem seama că excavarea, transportul și prepararea unei singure zone de steril costă mult. Situația este cu atît mai gravă cu cît în timp ce se irosesc mari sume pe scoaterea sterilului minereul este lăsat în pereții abatajului, cauzînd pierderi însemnate economiei noastre. Nepăsarea față de calitatea minereului a mers pînă acolo, încît nu se iau nici cele mai elementare măsuri ca la uzina de preparare să nu fie expediate vagonete cu steril, nu există un control temeinic asupra minereului la ieșirea din mină. De aceea, în ziua de 22 noiembrie, la Notație au fost găsite 6 vagonete cu piatră curată. Nici după ce conducerea întreprinderii a fost sezisată de această situație nu s-a observat nici o îmbunătățire, ba dimpotrivă, la 21 noiembrie (deci cu două zile mai tîrziu) s-au trimis flotației alte 7 vagonete de steril. Pe orizontul „Revner“, deși fronturile de lucru sunt săpate în steril, la întocmirea planului de măsuri pentru recuperarea rămînerii în urmă din zilele de la 19—30 noiembrie a.c, conducerea secției mină (înlocuitor tov. Valenștein Toma) a contat pe 16 vagonete de minereu zilnic de la aceste fronturi, cu toate că se știa că nu se poate obține decît steril. Fuga după tonaj duce și la răminerea în urmă a lucrărilor de rambleere, lucru pe deplin explicabil dacă sterilul în loc să fie folosit pentru umplerea golurilor se trimite la suprafață odată cu minereul. In sectorul IV, de pildă, pe filonul Iosif sud, s-a ajuns pînă acolo încît pe toată lungimea frontului de abataj nu se mai copturește. La fel se petrec lucrurile la o serie de fronturi din sectorul 1, b, orizontul 33. Lipsa de grijă față de calitatea minereului este dovedită și de faptul că pe unele rostogoale nu s-au pus grătare. De aceea, la flota se ajung uneori bulgări prea mari de minereu sau steril (pînă la 350 mm). Prin aceasta, pe de altă parte, se nesocotesc și normele de tehnica securității care nu permit să se lucreze cu rostogoale neacoperite sau fără grătare. Această situație se datorește în bună parte muncii formale duse de unele din persoanele cu munci de răspundere. Ajutorul șefului de exploatare, ing. Gabriel Popescu, de pildă, controlează sporadic locurile de muncă, iar în urma controalelor sale nu se observă nici o îmbunătățire a situației Minerii nu primesc îndrumări clare, nu se verifică dacă unele dispoziții anterioare au fost sau nu respectate. In schimb, inginerul șef Popescu se văicărește că e imposibil de realizat planul din cauza lipsei de sfredele, aer comprimat și a stocurilor de minereu din mină, lucruri care nu au bază reală, întrucît la suprafață s-au găsit nu mai puțin de 700 siredele (care zăceau nefolosite pe la atelier și magazie). Nu mică e și vina șefului serviciului producției, ing. Gheorghe Apostol, care deși cunoaște lipsurile secției mină, nu trage la răspundere pe actualul șef al minei Toma Valenștein, și neglijează chiar el problema controlului asupra calității minereului. Urmarea este ca în asemenea situație între cele 3 persoane cu munci de răspundere să domnească un spirit de cocoloșire a greșelilor și lipsurilor reciproce, o atmosferă de lasă-mă să te las. De aceea nu e de mirare că șeful minei Toma Valenștein, își petrece majoritatea timpului la suprafață, neintrînd în mină decît foarte rar. Această stare de lucruri are fără doar și poate o influență negativă asupra activității unor maiștri din mină, ca de pildă: Gavril Dichișan, Ioan Filip, Laurențiu Levay, Ștefan Vermescu și ing. Iosif Damian, care au început să neglijeze nu numai selecționarea minereului, pușoarea separată a filonului și a sterilului, inițiativă care cu cîteva luni în urmă a început să fie preluată la Cavnic, ci trec cu vederea pînă și luarea celor mai elementare măsuri de respectare a normelor de tehnica securității. Toate acestea s-au răsfrînt asupra rezultatelor obținute în luna noiembrie; ele nu pot face cinste tovarășilor de la exploatarea minieră „Steaua roșie“. Trebuie să fie limpede, că acolo unde se privește cu nepăsare calitatea minereului, nu poate fi vorba nici de realizarea planului de producție și nici de reducerea prețului de cost. Conducerea trustului cunoscînd această situație, minier, trebuie să ia cele mai severe măsuri contra acelora care nesocotesc inițiativa prețioasă de a reduce procentul de steril .uri minereu, și care doar la 6 luni de la introducerea și extinderea ei la majoritatea exploatărilor din regiune, a început să fie abandonată, în ciuda faptului că rezultatele obținute în perioada aplicării ei au dovedit marea importanță pe care o are această inițiativă. VASILE TERȘANSCHI dispecer minier Trustul minier Baia Mare j$3enBti 4xi ia lfîAxt ABONAMENTELE SE FAC LA OFICIILE POȘTALE, FACTORII : POȘTAL ȘI AFUZORII VOLUNTAR,1 DIN ÎNTREPRINDERI ȘI INSTITUT* Printr-o gospodărire chibzuită Iarna a găsit Școala de 7 ani Cu sprijinul sfatului popular „ . . . , f. _ ____1 ___ _ Hin din comuna Săliștea de Sus, raionul Vișeu, bine aprovizionată cu cele necesare bunei desfășurări a procesului de învățămînt. Acest fapt a fost posibil datorită strînsei colaborări care există între direcțiunea școlii și sfatul popular comunal. Ca și în anii trecuți, și anul acesta la dispoziția școlii — pentru aprovizionarea internatului cu legume și zarzavaturi — a fost pus un lot de pămînt pe care elevii l-au cultivat și întreținut sub îndrumarea cadrelor didactice. Din producția realizată se pot acoperi nevoile de consum ale internatului pe timpul iernii. Pe lingă aceasta, școala dispune dtr o ingrășătorie de porci comunal care a programat din timp transportul lemnelor de foc, școlile din raza comunei dispun astăzi de lemnele necesare pentru încălzitul sălilor de clasă. Avînd asigurate din timp alimentele și lemnele de foc, conducerea școlii a mărit numărul locurilor din internat la 86. informație Darea de seamă a colegiului regional de arbitri va avea loc sîmbătă, 15 decembrie, la ora 17, în sala C.C.F.S. regional, iar darea de seamă a comisiei regionale de fotbal se va ține duminici, 1 i decembrie, ora 10, în aceeași sală PENTRU SOCIALISM *99mmmmvm.xnw ».»• i PE SCENA TEATRULUI DE STAT Seri de-a rîndul, oamenii muncii din Baia Mare petrec ore plăcute asistînd la reprezentațiile date de colectivul Teatrului de Stat din localitate. In clișeu. Aspect din capodopera marelui clasic francez Molière — Tartuffe — prezentată în premieră In cursul acestei stagiuni O brigadă nouă-n cooperativa Cînd toamna cu primele ploi și-a anunțat sosirea, comimenzile pe care cooperativa „Silvania" le primea pentru executarea încălțămintei au sporit mult. Ghete, bocanci — se cereau în cantități pentru a căror execuție cooperatorii aveau de muncit din toate puterile. Totuși, în aceeași cooperativă, la una din secții, munca în loc să treacă la un ritm mai iute, trebuia întreruptă: era secția de pregătire a sandalelor de vară, cu talpă de pănuși sau cu fețe artistic lucrate din împletituri de paie — produse atît de mult căutate în sezonul de vară. Aci, comenzile au încetat cu totul — era firesc. Ce vor face însă cooperatoarele calificate în această muncă? Vor sta iarna fără să lucreze? Ca toată să pregătești toată iarna — aceiași pantofi pentru vara viitoare n-avea nici un rost. Este timp suficient pentru asta și în primăvară. Iar ca să lucreze ghete și bocanci — te alte sedații... de rînd e lumea aceste munci obișnuiesc să fie îndeplinite de bărbați, nu de femeii . Dacă femeea poate fi văzută azi conducînd o locomotivă, dacă ea poate sta curajoasă la volan, sau în fel de fel de alte munci considerate cîndva numai pentru bărbați — de ce n-am putea și noi să rupem cu tradiția că o pereche de bocanci trebuie s-o facă neapărat bărbații? — și-au spus muncitorele din secția sandale de vară. Hotărîrea lor a uimit întii pe cooperatori. Apoi a fost primită cu bucurie de toți, și pentru prima oară în viața cooperativelor din regiune care produc încălțăminte la „Silvania" a fost formată o brigadă numai din femei, care să confecționeze încălțămintea de la prima și pînă la ultima operație. însuși președintele cooperativei și conducătorul tehnic Carol Szepesi au luat în mînă problema calificării tinerelor lucrătoare, învățindu-le pentru început, să lucreze ghete pentru copii, un produs ce-și găsește căutare „ca plinea caldă"... Pe la începutul lunii octombrie, întrucit fiecare din tinerele cooperatoare stăpinea cu pricepere operația pe care și-a ales-o, brigada de femei a trecut la muncă. Că a mers mai greu în primele zile, era de așteptat — așa-i orice început. A trecut însă octombrie și cu fiecare zi brigada progresa tot mai mult. Noiembrie. Tinerele Elisabeta Baksai și Elisabeta Lörincz execută acum perfect operația de tragere la calapor, Maria Balaj, Elisabeta Máté, Irina Köpeczi, Elisbeta Anghi pingelesc așa cum poate nici un bărbat n-ar face mai bine. Pentru Eceterina Orosz, Maria Kovács și Sarolta Mészáros rihtuitul nu constituie o noutate: au făcut acest lucru și înainte. Primele ghete pentru copii au fost puse în vînzare la magazinele din Baia Mare și Cehu Silvaniei. Nu se vor primi oare reclamații? N-o fi scăpat cumva vreo pereche de calitate proastă?... Iată probleme la cari tinerele se gîndeau cu teamă. Sfirșitul lunii noiembrie le-a adus răspunsul. ..ghetele de copii se bucură de multă apreciere din partea cumpărătorilor". Am sosit noi comenzi, pentru satisfacerea cărora secția va trebui să lupte serios. Va reuși? Nu încape îndoială — o dovadă că-și stăpînesc acum pe deplin meseria e faptul au încheiat luna noiembrie cu 300 perechi cu ghete confecționate peste plan, fără cea mai mică obiecțiune din partea controlului tehnic. Produse tot mai multe Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea „Tudor Vladimirescu“ care a îndeplinit înainte de termen planul producției pe anul 1956 atît la producția globală cît și la cea de marfă, luptă cu perseverență pentru a consolida succesul obținut, îndrumat de organizația de bază, în primele două decade ale lunii noiembrie, acest colectiv a reușit să îndeplinească din planul lunar 86%. In această perioadă la unele produse prevederile planului au fost depășite, la garnituri butoaie de fag bunăoară, cu 2.600 buc. și la butoaie de stejar cu 205 buc. In întrecerea individuală în frunte sau situat Vasile Nemeș, Francisc Latzkoanyi, Ghizela Luțaș și alții. Confecții în afara planului Cooperatorii de la „Gutirnul“ din Baia Mare, datorită întrecerii socialiste în care sunt antrenați au reușit ca în ultimul timp să confecționeze în afara planului 1.056 buc. mantale P V.C., 1.282 halate de protecție, 500 scurte de protecție, 422 buc. mantale de protecție, 429 buc. mantale doc, 3.600 buc. cămăși bărbătești etc. In fruntea acestor realizări s-au situat secțiile: 8, 12, 15, 5 și 6. In vederea satisfacerii cerințelor mereu crescînde ale populației, se va deschide în curînd în Baia Mare, o secție de lux bărbătească, iar la Baia Sprie, unde pînă în prezent nu există, se va deschide o secție de comandă. VIORICA FEHER vicepreședinte al cooperativei „Gutinul“ Realizări ale muncitorilor din comerțul de stat Luna noiembrie a acestui an a fost încununată de succese deosebite de către lucrătorii din comerțul de stat al orașului Sighet. La baza succeselor acestora a stat preocuparea permanentă pentru o deservire cît mai civilizată, urmărindu-se satisfacerea cerințelor consumatorilor; ele sunt rodul activității brigăzilor de bună deservire. Unitatea O.C.L. Produse industriale și-a realizat planul de desfacere pe luna noiembrie în proporție de 110,7 la sută. Față de aceeași perioadă a anului trecut au fost vîndute cu 5,3 la sută mai multe mărfuri, iar față de luna octombrie a fost desfăcută cu 12,5 la sută mai multă mobilă și cu 7,7 la sută mai multe materiale de construcții. In această perioadă, din suma alocată cheltuielilor de transport au fost economisiți cca. 70.000 lei. La sfîrșitul lunii noiembrie, magazinele nr. 64 și 67 — încălțăminte, 65 — confecții și 75 parfumerie își realizaseră sarcinile nuale de desfacere. M. Trifoi à Nouta fi „Pronosport“ Cu prilejul Anului Nou, I. L. Pronosport distribuie o serie de premii în obiecte, fără a percepe vreo taxă suplimentară participanților care au depus buletine la primele patru concursuri din luna decembrie. Aceste premii se vor distribui înafară de premiile I, II, III ale fiecărui concurs și în afară de premiile ce se distribuie buletinelor cu 0 rezultate. Premiile ce se vor distribui cu ocazia Anului Nou sînt următoarele: 4 motociclete I. 1. 350 cm; 2 ceasuri Schaffhausen; 10 ceasuri Doxa; 10 aparate radio Starfurt; 20 stilouri Pelikan. Premiile pe care le poate obține un participant sunt nelimitate. Pentru relații suplimentare participanții la concursul Pronosport se pot adresa la agențiii«Pronosport. AR FI TIMPUL La U.I.L. Borșa a funcționat pînă în anul 1954 o popicărie. De atunci însă, popicăria a fost închis și nu a fost redeschisă nici pînă azi. Ea se află în curtea cetățeanului Timiș Gheorghe Doja, și conducerea întreprinderii nu ia măsuri să fie mutată de acolo popicăria fiind construită din miterial lemnos, se poate demonta și muta cu ușurință, trebuie doar interes și preocupare din partea conducerii U.I.L. și a cercului de popicărie din această unitate, Ion Moldovan f JOCURILE OLIMPICE Au luat sfîrșitul probele atletice Gimnastică Luni amatorii de sport și-au dat la sărituri greșește, în timp Greutate femei: 1. Tîșkevici (U.R.S.S.) 16,59 m. campioană olimpică, record olimpic; 2. Zîbina (U.R.S.S.); 3. Werner (Germania). Decatlon: 1. Campbel (S.UA.) 7937 p. — campion olimpic, recordman olimpic; 2. Johnson (S.U.A.); 3. Kuznețov (U.R.S.S) 1.500 m.; 1. Delaney (Irlanda) 3:41,2 sec. — campion olimpic, record olimpic; 2. Riehtzenhain (Germania); 3. Landy (Australia). înălțime femei: 1. McDannell (S.U.A.) 1,76 m. — campioană olimpică, record olimpic, nou record mondial; 2—3. Pisareva (U.R.S.S.); Hopkins (Anglia) 1.67 m; 4. Balaș (România) 1.67 m. Maraton: 1. Mimoun (Franța) 2 h. 25 min. — campion olimpic; 2. Mitraliei (Iugoslavia); 3. Karvonen (Finlanda). Ștafeta 4x100 m.p. femei: 1. Australia 44,5 sec. — campioană olimpică, nou record mondial; 2. Anglia; 3. S.U.A., 4. U.R.S S. Ștafeta 4x100 m. bărbați: S.U.A. 39,5 sec. — campion o 1limpic, record olimpic și mondial; 2. U.R.S.S. 39,8 sec, record sovietic și european; 3. Germania. Ștafeta 4x400 m: S.U.A. 3:04,8 sec., — campion olimpic; 2. Australia; 3. Anglia 3:07,2. NATAȚIE 100 m. liber băieți: 1. Henricks (Austrelia) 55,3 sec. — record olimpic; 2. Dewoitt (Australia); 3. CLi Eppman (Australia). 200 m. bras fete: 1. Happe (Germania) 2:53,1 sec.; 2. Szérkely (Ungaria). 100 m. liber fete: 1. Fraser (Australia) 1:02 sec.; 2. Gropp (Australia); 3. Leach (Australia). 200 m. fluture bărbați: 1. Yorezik (S.U.A.) 2:19,3 sec.; 2. Ishimoto (Japonia)... 8. Popescu (România) 2:31 sec. POLO PE APA Turneul final: U.R S.S. — Italia 3:2; Iugoslavia — S.U.A. 5:1. CANOTAJ Caiac simplu fete (500 m): 1. Cementieva (URS S.) 2:18.9 sec. — campioană olimpică; 2. *ns (Germania); 3. Soby (Danemarca); TIR Pistol precizie: 1. l.umposvuo (Finlanda) 556 p,nou record olimpic; 2. Umarov (U.R S S.); 3. Pinion (S.U.A.). Talere: 1. Rossini (Italia) 195 t.; 2. Smelcynski (Polonia); 3. Ciceri (Italia). Armă liberă calibru mare: L Borisov (U.R.S.S.) 1138 p — campion olimpic; 2. Erdman (U.R.S.S.); 3. Ylönen (Finlanda),., 5. Antonescu (R.P.R ). HOCHEI PE IARBA Germania — Pakistan 0:0; Noua Zeelandă — Belgia 3:0; Afganistan — S.UA. 5:1. Anglia — Australia 2:1. FOTBAL R. P. Bulgaria — Anglia 6:1 (3:1). SCRIMA Spadă: Pe echipe: !. Italia; 2. R. P. Ungară; 3. Franța. IndivL dual: 1. P-avesi (Italia) campion olimpic; 2. Delfine (Italia); 3. Mangiarotti (Italia); 4. Pew (S.U.A.). LUPTE LIBERE In limitele categoriilor campioni olimpici sunt: Categoria muscă: samanidze ((S.S.); cat. cocoș: Draghi« stanlc (Turcia); cat. pană: Sasai hana (Japonia); cat. ușoară: Haibidli (Iran); cat. îkeda (Japonia); cat. semimijlocie: Nicoloi (R. P. Bulgaria); mijlocie: cat. semigrea: Tahkti (Iran); catagrea: Kaplan (Turcia). A îndreptat atenția către competițiile de gimnastică, înot și ciclism Cea mai mare surpriză a zilei a fost succesul strălucit al gimnastei romînce Elena Leuștean, care ocupă locul întâi în clasamentul individual, după terminarea exercițiilor impuse, ea reușind să întreacă concurentele celebre Marina (U.R.S.S.), Keleti (R.P.Ungară), campioane mondiale și olimpice, Sofia Muratova, campioană unională. Reprezentanta noastră s-a comportat admirabil. La sol prima a fost Sofia Muratova, iar Elena Leuștean a doua, loc pe care l-a menținut și la paralele inegale unde a cîștigat Keleti. Gimnasta maghiară se clasează prima la bîrnă și pare cîștigătoare sigură, ce Elena Leuștean, la fel de constăruită, obține peste nota nouă și trece în fruntea clasamentului. Celelalte membre ale echipei R.P.R.: Sonia Inovan, Elena Mărgărit, Geta Hurmuzache și Elena Săcălici, au obținut de asemenea calificative bune demonstrînd că formația noasttră are o coeziune perfectă. Clasamentul individual compus după executarea exercițiilor obligatorii: 1. Elena Leuștean (R.în Ivomînă) 37,298. 2. Sofia Muratova (U.R.S.S.) 37,266 3. Larisa lațtinina (U.R.S.S.) 37,232 4. Agnes Keleti (R.P. Ungară) 37,065. Clasamentul pe țări. 1. U.R.S.S. 184,628 2. R.P.Ungară 183,091 3. R.P.Romînă 181,926 4. R.P. Cehoslovacă 180,897 puncte. Tenis de masă Campionatul republican individual de juniori, etapa orășenească Alba (Școala medie nr. 1)ș s Ta*kács Elisabeta (Școala medie nr. 2) și Susana Almeder (Școala medie nr. 2). Iată și rezultatele tehnice: Băieți: Lăzărescu—Galor 2:0 (15,7), Butkovici—Lăzărescu 1:2 (17,21, 21-15, 18-21); Galov— Butkovici 1:2 (21—14, 12—21, 18—21). Fete: Albu—Altneder 2:0 (9,14)j Takács—Alba 1:2; Altneder—Takács 0:2 (16,19). Gh. Șofronici corespondent Joi, 6 decembrie 1936 PROGRAMUL I 4.56 Deschiderea emisiunii. 5.00 Calendarul zilei și buletin meteorologic. 5.05 Cîntece. 5.30 Buletin de știri. 5.35 Muzică pentru fanfară. 5.45 Secția de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Jocuri populare românești. 6.15 Emisiune agrară. 6.25 Muzică ușoară sovietică. 6.30 Filatelie. 6.35 Muzică ușoară sovietică. 6.45 „Atenție la start, copii“ (emisiune sportivă). 7.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sumarul presei cente 1. / .10 Muzică populară romînească. 7.30 Anunțuri și muzică. 7.35 Concert de dimineață. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 9.37 „De la strămoși pentru nepoți“ (emisiune de legende și povestiri istorice). 10.00 Cvintetul cu pian de Cesar Frank. 10.40 Muzică ușoară. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Program din lucrările compozitorului Mihai Andricu. 11.45 „Radio-Prichindel“ (emisiune pentru cei mici). 12.00 „Cu cîntecul și jocul prin diferite regiuni ale țării“. 12.30 Meniul de mîine. 12.35 Gintă Ansamblul MAI. 13 00 Buletin de știri. 13.05 Anunțuri și muzică. 13.10 Fragmente din suita de balet „Cele șapte frumoase“ de Kara Karaev. 14.00 Muzică din operete. 14.30 Cotele apelor Du In zilele de 1 și 2 decembrie a. c., în sala C.C.F.S. din Baia Mare, s-a disputat etapa orășenească a campionatului republican individual de juniori. La aceasta etapă au participat primii clasați la fazele pe colective. S-au calificat pentru etapa finală care va avea loc la Cluj în 8 și 9 decembrie următorii: Ion Lăzărescu (Școala medie nr. 1); Ștefan Butkovici (Școala medie nr. 2); Andrei Galov (Școala medie nr. 2); iar la fete Melania nării. 14,45 Concert de estradă 15.00 Buletin de știri. 1505 Concert de estradă (continuare). 15.30 Muzică populară romînească la cererea ascultătorilor. 1535 Din viața de concert a Capitalei. 16.25 îndeletniciri solitare. 1645 Cîntă Alin Noreanu. 17.00 Buletin de știri și buletin gri. 17.15 Recomandări meteorale die program. 17.19 Muzică ușoară. 17.30 „Colegi de școală“ (emisiune pentru elevii din școlile profesionale). 18.00 Din muzica popoarelor 18.15 Vorbește Moscova! 18.45 Cîntece de Radu Paladi. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Jurnalul satelor. 1945 Prime audiții. 22.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 22.30 Vechi melodii populare romînești. 23.00 Concert de noapte. 23.47 Buletin de știri. 23.55 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 „Prietenii clntecului“. 14.33 Muzică populară romînească. 15.00 Anunțuri și muzică. 15.15 Concert de muzică din opere. 16.00 Buletin de știri și buletin gri. 16.15 Recomandări meteoroledin program. 16.20 Muzică populară romască interpretată de amatori: Cîntă Cornelia Bălu, Nicolae Sabău și Sandu Gheorghe. 16.50 Piese simfonice de Pandioliadigherov. 17.15 Curs de limba rusă. 17.35 Muzică ușoară. 18.00 Buletin de știri. 18.10 Elegie de Tudor Ciortea. 18.15 Zilele vieții noastre. 18.45 Anunțuri și muzică. 18.55 Sfatul medicului. Convalescența. 19.00 Recitalul inginistului Helmuth Plattner. 19.30 Jurnalul Radio. 19.55 „Noapte bună, copii“: „Povestea piticului care vorbea cu gura plină“ de Alexandru Andy. 20.00 Buletin de știri. 20.03 Muzică corală romînească. 20.15 Din tată în fiu. 20.30 Imprimări de discuri Electrecord. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Cînteice de dragoste. 21.30 Seară literară: Din folclorul popoarelor* 22.00 Program de doine. 22.15 „Compozitorul săptămâni“. Moizart. 23.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 23.15 Concert simfonic; 24.00 închiderea emisiunii. »est eeeeeeeeea eee re Miercuri, 5 decembrie 1956 CINEMATOGRAFE: Baia Ma— Minerul: Roșu și negru (seria I-a); Flacăra: Vagabondul (seria I-a); 1 Mai: Merele de aur. Satu Mare — Popular: Muzică și bucluc; Victoria: Cazul fruntașului Dopiatkov; Metalul: La marginea orașului: Căței — Popular: Cei 5 din str. Barska, Sighet — Muncitoresc: Jan Huss* Baia Sprie — Popular: Nu departe de Varșovia. Șomcuta Mare — Flacăra roșie: Fără acoperiș, Cehu Silvaniei — Steagul Roșu: Furtuna echinocțiului. Tîrgu Lăpuș — Arta: De 2 hani speranță. Tășnad — Unirea: Boris Godunov. Vi mi de Sus — Carpați: Cloriimerle: Seini — Popular: Este vinovat E.d. Martin? ♦