Pentru Socialism, ianuarie 1957 (Anul 8, nr. 931-955)
1957-01-03 / nr. 931
2 ESEBwarats PENTRU SOCIALISM' IN 111 ill IU PRILEJUL Anului Nnil . E mai mult decit veselie. In sala festivă a Școlii de 10 ani nr. 2 din Baia Mare s-au adunat în această seară peste 100 de elevi fruntași la învățătură din toate școlile medii din regiune. E carnaval. Se sărbătorește la invitația comitetului regional U.T.M., și a secție, de învățămînt regionale — cea de a 9-a aniversare a Republicii dragi. Și nu numai atît: invitații sărbătoresc și încheierea cu succes a primului trimestru al anului de învățămînt și sărbătoarea Pomului de iarnă... O scurtă felicitare: tovarășa Angela Boțoc salută din partea U.T.M. pe invitații fruntași la învățătură. Un alt salut călduros — din partea Comitetului regional P.M.R. — eostit de tovarășul Cotigălean. Și acum să! Măștile — petrecere frumoaaumul de iarnă. O, nu! Aci nu te poți da la o parte! „Șoricelul" și-a luat inima-n dinți — se apropie de ea. — Permiteți, vă rog? Ce să-i faci? Așa-i la carnaval. Mai tîrziu, vor face cunoștință. Șoricelul (Vasile Bura din clasa X-a a Școlii de 1O ani din Negrești) va afla că țigăncușa nu-i altcineva decit Monica Țop, elevă tot într-a X-a, dar la Școala medie nr. 1 din Baia Mare... Dar asta, ce-i? O mutră ce nu știi de cîntă, ori rîde sarcastic! Ce bine că se încheie tura dansului — să vedem cine-i? — Mă recomand — dar încet, să nu mă audă nimeni. Andrei Borcia, clasa X-a Școala medie mixtă Cărei... Partenera cu vestmînt medieval? O clipă numai... o chiamă Mașa Bligher, e în clasa IX-a la Școala medie mixtă din Tg. Lăpuș... — Vă rog o clipă de liniște! — anunță cineva. Se face cerc larg și în mișcări grațioase evoluează elevele din Satu Mare cu dansuri de balet. Intre timp „vulpei" se pare că îi e cald, își dă jos... capul de pe umeri și recunoști pe unul din cei mai buni elevi ai clasei a X-a B, de la liceul ,.Filimon Sîrbu" din Sighet, Marcel Pricop... Dansul continuă cu o veselie și mai sporită după „acrobațiile" prezentate de măștile sătmărene și după un cîntec hazliu al unei ..doamne burgheze" (despre care abia spre dimineață reiese că-i— băiat). O, s-a și făcut ora 12! Jos de-acum: măști — s-a terminat cu voi! Cste surprize! Insă nu-i timp de mirări. M zică a început cu și mai mult !o Distracția plăcută a durat pîr, dimineață. Kiritulîili In plăcutul ritm al muzicii dansează lin un lup. Cît de bine se potrivește in dans, cu ..Albă ca zăpadă"! Alături de ei o vulpe — ah! Acum e păcălită! Un oarecare .,berbece" i-a luat partenera! O „țancă", cu părul de cărbune împletit In cozi subțiri s-a așezat o clipă, obosită lingă peMIRCEA POP „și „șmirenii" și-a inima în dinți. ..Permiteți, vă rog!" La teatrul de păpuși De vreo două luni de zile aproape în fiecare dimineață îl căutam telefonic pe tov. Mihai Crișan, secretar literar al Teatrului de Stat din Baia Mare. De fiecare dată un glas amabil de femeie — pe semne casierița de la teatru — îmi răspundea: — Nu-i la teatru... A avut repetiție pînă dimineața la ora trei... Iar repetiție! Eram uimit! Dar și mai uimit am fost atunci cînd am aflat o veste și anume: la Teatrul de Stat, are loc premiera secției teatrului de păpuși! In fața teatrului era mare îmbulzeală. Glasuri de copii și de mame grijulii se amestecau. Cîțiva țînd se bateau cu omăt, cîteva mame necăjite că nu mai găseau bilete, voiau să vorbească cu directorul, iar casierița nu știa cum să împace lumea și pînă la urmă fu nevoită să vîndă și bilete „în picioare“! Sala se umplu pînă la refuz de spectatori neobișnuiți, nerăbdători și gălăgioși. Rîsete vesele, bătăi din palme, răsuciri pe scaune, totul trăda nerăbdarea. Și iată că deodată lumina se stinge, se deschide cortina și gălăgia încetează. Pe scenă apare „Moș Gerilă“ cu vestitul sac cu daruri. Copiii ascultă cu răsuflarea întretăiată. Nu se aude nici o mișcare. Prin minte mi se deapănă versurile: Dragi copii din Baia Mare, Moș Gerilă în ăstan Vine iute pe cărare Cu obrazul roșcovan, Și vestitu-i sac în spate, E-ncărcat de jucării La nepoți și la nepoate Să le-aducă bucurii. Insă pentru noi anume, Moșul nostru năzdrăvan, Răscolind întreaga lume. A adus în acest an. Bucurați-vă cu toții . Toți și mame, unchi, mătuși, Via adus în seara asta. Un mic teatru de păpuși... Lumina se stinge, se aprinde iar și mica cortină cade. — Aaa! Se aud exclamații de uimire. O căsuță din basm așezată între culmi domoale de dealuri, scăldate în lumină blîndă. Aici se desfășoară vesela poveste a iepurașului și a cumetrei vulpi. Copiii ascultă uimiți, rîd printre lacrimi de cumătră vulpe care i-a luat iepurașului casa, iar apoi a fost bătută bine de pintenatul cocoș — vestitorul zorilor... A urmat apoi altă poveste cu o căsuță din cîmpie... Copiii ascultau cu gura întredeschisă și la sfîrșit au aplaudat pe artiștii lor dragi care au ieșit rînd pe rînd pe scenă. De Anul Nou micii locuitori ai orașului Baia Mare au primit un minunat cadou: Teatrul de păpuși care și-a început promițător activitatea și căruia îi dorim noi succese. I. DIMA Bucuria celor mici La 30 decembrie pe poarta întreprinderii de explorări din Baia Mare, intrară grupuri-grupuri de familii în haine de sărbătoare — copiii salariaților zburdau de bucurie, știind că în sala cantinei va veni „Moș Gerilă“ și le va aduce bomboane și jucării. Unii întrebau plini de curiozitate: „Tăticule! miețe-mi aduțe „Moș Gerilă?“... Eu îs cuminte?" In sala cantinei, glasurile cristaline ale copiilor nerăbdători făceau un cor plăcut. Toți admirau pomul de iarnă, care sclipea în razele becurilor presărate prin „omătul“ care-i acoperea cetinile, „Moș Gerilă“ se lăsa așteptat. Nerăbdarea creștea... A apărut cineva, nu era cu barbă și nici în cojoc, desigur că nu era „Moș Gerilă“... Era un cunoscut, Bugheșbaci — portarul întreprinderii, începu să recite cu multă dibăcie, cu glas legănat, poezia „Cîntec la pomul de iarnă“, apoi atrage atenția copiilor că vine „Moșul“ și nu-i găsește cuminți... Cu barba și cușma albă, învelit în cojoc, apăru „Moș Gerilă“ cel cernit de bătrînețe. Copiii ai muțiră. „Moș Gerilă“ citi o luni gă listă cu numele copiilor și le împărți daruri. Edita Farago, fiica muncitorului Francisc, a fost mai îndrăzneață și spuse și o poezie, iar „Moș Gerilă“ o răsplăti cu bomboane. Nu se lasă nici Petre, fiul fruntașului în producție Goga Alexandru, nici fiul casierului Deutsch și fără sfială recitară și ei poeziile pe care le învățaseră, iar apoi l-au asigurat pe „Moș Gerilă“ că vor fi tot atît de cuminți și în viitor. • — Bine copiii moșului și voi niște bomboane și să vineți ne întîlnim și la anul, să vă găsesc mai mari și voinici... Serbarea pomului de iarnă se termină. Pe poarta întreprinderii ieșeau aceleași grupuri de copii și părinți veseli, care țineau în brațe darurile aduse de „Moș Gerilă". P BACALÄ NOU BLOC PENTRU OAMENII MUNCII '■■■ ii HM 111111 mi Nmil bloc cn 8 apartamente con:! Baia Mare, pentru salariații P T.T. • <a KKSgssn A începutul unei prețioasei colaborări , Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. a inițiat pentru stagiunea 1956—1957 o serie de spectacole în provincie, în colaborare cu formațiunile artistice locale. In acest cadru, a avut loc în zilele de 19 și 20 decembrie 1956, în orașul Satul Mare, spectacolul „Coppelia“ de Delibes, susținut de baletul Operei din București și filarmonica din localitate. . I Revenindu-mi sarcina conducerii muzicale, m-am deplasat în acest oraș pentru a pregăti cu filarmonica „Glinka“ partitura respectivă. Țin să mulțumesc acestui ansamblu orchestral pentru munca grea depusă și să-l felicit din inimă pentru rezultatul frumos obținut. Cu atît mai mare este meritul filarmonicii „Glinka“ cînd ne gîndim la faptul că deși lucrarea abordată reprezintă o noutate ca repertoriu, rezultatele obținute după un timp scurt sunt satisfăcătoare. Deși fiecare membru al orchestrei a avut merite în succesul dobîndit, trebuie să remarc contribuția valoroasă a concert-maestrului Kardoș Koloman și aportul deosebit al tovarășilor Ahazi Gheorghe, Antal Tiberiu, Takacsi Carol, Dodea Traian și al altora. Un alt factor care a contribuit la frumoasa realizare a fost elanul care a domnit in repetiții și spectacole. S-a simțit din plin o legătură strînsă între baletul Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. și filarmonica „Glinka“ din Satu Mare, legătură izvorîtă din sentimentele de caldă prietenie dintre artiștii bucureștenșii sătmăreni. Cu ocazia Noului An, doresc filarmonicii „Glinka“ din Satu Mare succese din ce în ce mai mari pe tărîm muzical, contribuind astfel, la înflorirea culturală a scumpei noastre patrii. ROBERT ROSENSTECK dirijor al Teatrului de Operă și Balet al R.P.R., profesor la Conservatorul „C. Porumbescu" București Calendar agricol pentru luna ianuarie In cîmp In luna ianuarie, dacă timpul permite se continuă arăturile adînci și desțelenirile, mai ales în raioanele Cărei, Tășnad și Satu Mare. Să nu se neglijeze căratul gunoiului de grajd la cîmp, unde trebuie așezat în grămezi care se acoperă cu pămînt mari Tot în acest timp se fac șanțuri pentru scurgerea apei, evitîndu-se astfel stagnarea apei pe semănături și ogoare. Acolo unde a nins și zăpiada a prins scoarță deasupra semănăturilor se trece cu o grapă. Se curăță cîmpul de mărăcini, arborate și buturugi acolo unde este posibil în gospodărie Cea mai importantă lucrare este încheierea lucrărilor pe anul trecut și întocmirea planurilor pentru anul viitor. In această perioadă se asigură semințe de calitate bună pentru însămînțările de primăvară și se păstrează în locuri ferite de îngheț. Semințele se curăță prin ticpare și vînturare. Se mai fac și probe de germinație a semințelor. 1 Produsele agricole puse în magazie se lopătează, se controlează silozurile de cartofi și rădăcinoase. A* Mașinile și uneltele agricole se verifică, la fel și harna,amentul și vehiculele. Se compleetează inventarul agricol necesar pentru lucrările din primăvară. In livada de pomi Dacă timpul permite se continuă lucrările de desfundare, săparea gropilor și plantarea pomilor. Pomii bătrîni și uscați se scot și se valorifică ca lemne de foc. In livezile bătrîne se execută tăierile de corecție, în cele pe rod, tăieri de fructificare iar în livezile tinere tăieri de formare a coroanei. Se curăță pomii de cuiburi de omizi, uscături și licheni și se fac stropirile și tratamentele de iarnă. Tulpinile pomilor se văruiesc pe timp fără îngheț. In jurul tulpinilor se strînge zăpada, se verifică și se înlocuiesc apărătorile contra rozătoarelor la pomii tineri. In vii se continuă cu desfundatul terenului pentru plantațiile noi dacă timpul permite. Spalierele vechi și stricate se repară, iar acolo unde sînt prea deteriorate se înlocuiesc cu altele noi și se pregătesc aracii. Se controlează materialul pentru altoit și se măsuri dacă nu se păstrează sau în condiții bune. Se controlează păstrarea vinului, îngrijindu-se ca vasele să fie pline. In grădina de legume Pentru obținerea de legume timpurii se procură din timp semințe și seminceri de bună calitate. Pentru pregătirea răsadnițelor se asigură gunoiul de grajd, precum și gunoi și îngrășăminte chimice în vederea îngrășării terenurilor. La sfîrșitul acestei luni se pregătesc răsadnițele în vederea culturii forțate a legumelor și se asigură materialul necesar pentru confecționarea lor. Cînd timpul permite se fac desfundări și lucrări de amenajare a terenului, întregul inventar grădinăresc se revizuiește. In zootehnie se pregătesc furajele grosiere pentru furajarea animalelor Grajdurile se vor menține calde și curate. Oile se controlează și dacă este cazul se tratează de scabie. Oile se pregătesc în vederea fătării. Animalele se furajează în mod deosebit mai ales cele gestante. Tot în această lună se face clasarea femelelor (în afară de oi) în vederea montei. Stațiunile de montă se amenajează în vederea primirii reproducătorilor de stat. Consfătuire la casa agronomului din Petin In zilele de 4 și 5 ianuarie 1957 se va ține o consfătuire cu privire la cultura porumbului hibrid și a schimbului de sămînță hibridă de porumb La această consfătuire vor lua parte toate cadrele tehnice din regiune care se ocupă cu cultură și producerea seminței hibride de porumb. In acest an s-au obținut recolte foarte mari de porumb hibrid la G.A.C. Berveni (7.500 kg. știuleți la hectar pe o parcelă de 100 ha), iar la G.A.C. Mireșu Mare 6.000 kg. știuleți la hectar; recolte asemănătoare s-au obținut și la alte G.A.C. și I unități de stat. , Au fost însă și greșeli în a- ---------ceastă cultură. Principala greșeală a fost că acest porumb a fost semănat tîrziu, neajungîind în toate raioanele la maturitate, ca de exemplu, în raionul Lăpuș, Oaș, Vișeu. La această consfătuire vor ține referate tot. ing. Gheorghe Mironenco, șeful sectorului de semințe din cadrul direcției regionale agricole, care va vorbi despre: „Cultura porumbului; porumbul hibrid; organizarea schimbului de porumb hibrid“ și ing. I.Bacalu șeful Laboratorului de control al semințelor din Satu Mare care va vorbi despre: „Calitatea și germinația porumbului. Păstrarea porumbului“. Loto Central S. S. LOTERIA anunță pe participanții la LOTO CENTRAL că la tragerea excepțională din 31 decembrie 1956, iau fost extrase din urnă următoarele numere: 17 72 74 18 56 78 68 10 89 Premiul general pe țară este de lei 5.482.050. La a doua fază a tragerii pentru premii în obiecte au ieșit următoarele numere: 44 5 51 1180 Tragerea la sorți a libretelor C.E.C. cu cîștiguri La tragerea la sorți a libretelor de economii cu cîștiguri care avut loc la 30 decembrie a. c. în orașul București au ieșit cîștigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminații: 526 cu 250%; 745 cu 200%; 026, 134, 283, 366, 429, 688, 808 și 991 cu 100%. Cîștigurile se calculează față de soldul mediu trimestrial. Viitoarea tragere va avea loc la 31 martie 1957. Direcția Generală a Caselor de Economii și Consemnațiuni C. E. C. Lista oficială de cîștiguri la obligațiunile C.E.C. 5% cu cîștiguri Tragerea de bază din 30 decembrie 1956 In total 898 cîștiguri în valoare de 2.000.000 lei. Cîștigurile de mai sus revin obligațiunilor de bază de 200 lei. Obligațiunile cîștigătoare, în valoare fracționară de 100, 50 și 25 lei, cîștigă 72, 74 respectiv 7s din cîștigurile de mai sus. Cîștigurile de la tragerea suplimentară se plătesc numai dacă Obligațiunile ieșite la sorți au talonul corespunzător (talonul întreg pe anul 1957). Plata cîștigurilor se face la toate sucursalele rascuflate C.E.G. . Tragerea suplimentară din 30 decembrie 1956 TRAGEREA DE BAZĂ TRAGEREA SUPLIMENTARĂ 1,o — :z. —r ^ G ^ por îc 5f 3 3 r*. 2 T 3 "tT u LC 3 3 JCŰ *r *-.-+->• ^ 610 ii §s ii i| || is is is " z $ 3" în s 1 11.468 43 50.000 100.952 13 50.000 1 00.268 43 25.000 1 24 351 37 50.000 1 02.247 12 25.000 1 02.597 01 25.000 1 04.502 14 25.000 1 04.101 47 25.000 1 24.586 16 25.000 1 10.683 29 25.000 1 00.459 44 10.003 1 11.873 06 25.000 1 01.146 04 10.000 1 12.754 30 25.000 1 01.466 36 10.000 1 13.213 20 25.000 1 02.334 28 10.000 1 03.639 37 10.000 1 10.853 32 10.000 1 11.932 46 10.000 1 12.129 25 10.000 1 13.987 36 10.000 1 24.551 22 10.000 terminația terminația seriei seriei 25 100 23 5.000 25 832 35 10.000 25 544 23 5.000 25 715 50 5.000 250 42 32 1.000 25 721 34 5.000 250 92 07 1.000 250 78 17 1 000 565 Total______________1.000.000 333 Total______________1.000.000 Joi, 3 ianuarie 1957 A apărut „Lupta de clasă“ nr. 12 Numărul 12, pe decembrie, tar revistei „Lupta de clasa“ se deschide cu editorialul „Forțele socialismului sunt de nebiruit“. In continuare sînt publicate articolele: „Munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii și sporirea producției agricole în regiunea Constanța“ de V. Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Constanța, și „îmbunătățirea muncii în rafinăriile petrolifere“ de D. Balalia, pim-secretar al Comitetului regionial P.M.R. Ploești, Despre „Congresul al V-lea al Partidului Comunist din România și unele probleme ale tacticii revoluționare“ scriu N. Lupu și N. Crețu, iar prof. univ. Gáb Ernő semnează articolul „Tradiții valoroase ale frontului ideologic progresist" (Revista „Korunk“, Cluj, 1926— 1940). Rubrica „Viața de partid“ cuprinde materialele: „Experiența Comitetului regional P.M.R. Craiova în crearea de cooperative agricole de producție“ de Gh. Dop, secretar al Comitetului regional de partid Craiova, „Raionul meu“ de I. Mitran și informații de partid. La rubrica „Discuții“ este publicat articolul „Să întărim rolul și atribuțiile sfaturilor populare“ de Stan Vlad. V. Skaterșcikov semnează în cadrul rubricii „Lecții și consultații“ articolul „Despre independența relativă a dezvoltării formelor conștiinței sociale“. dus Ia paginile revistei este reproarticolul „Măreața unitate a țărilor socialiste este indestructibilă“, apărut în revista „Kommunist“ nr. 16, noiembrie 1956, și textul prescurtat al cuvîntării rostite de Maurice Thorez la ședința de închidere a Plenarei C.C. al P.C.F. din 20—21 noiembrie 1956, apărut în ziarul „L'Humanité“ din 22 noiembrie 1956. Numărul de față al revistei „Lupta de clasă“ mai cuprinde două scrisori către redacție: „Cu privire la simplificarea și ieftinirea aparatului administrativ în întreprinderi“ de Petre Andrei, secretar al organizației de bază P.M.R. din întreprinderea ,Electroaparataj“, și „Să fie respectate contractele economice între întreprinderi“ de Ion Șoița, director -adjunct ,al întreprinderii „Electroputere“-Craiova. La rubrica „Critică și bibliografie“ sînt publicate articolele: „Lenin și problemele dezvoltării orînduirii socialiste“ de C. Almășan, „Mai multă muncă creatoare, fără îndrumări șablon“ (Despre revista „îndrumătorul cultural“) de N. Gavrilescu și nota „Să fim mai exigenți la elaborarea lecțiilor în învățămîntul de partid“. „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lingă C. C. al P. M. R.“ (nr. 6 — noiembrie — decembrie 1956) In Editura de Stat pentru literare armate pentru doborîrea dienatură politică a apărut nr. 6 peraturii antonesciene. ■noiembrie-decembrie 1956, al revistei „Analele Institutului de istorie a Partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R.“. Cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice din anul acesta, țara noastră a primit vizita unei delegații de vechi activiști ai P.C.U.S. Numărul 6 al revistei „Analele Institutului de istorie a partidului" publică un articol cu privire la întîlnirea ce a avut loc între oaspeți și vechi activiști ai P.M.R., precum și scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn de către membrii delegației înaintea reîntoarcerii lor în Uniunea Sovietică. La rubrica „Studii și referate" este publicat, sub semnătura lui Gh. Țugui, articolul „Partidul Comunist Romîn — conducătorul forțelor democrate în alegerile parlamentare din noiembrie 1946“ în care este scos în evidență faptul că parlamentul democrat ales la 19 noiembrie 1946 a avut un rol bine definit și istoricește necesar, constituind un instrument în mîna forțelor democrate în acțiunea de desăvîrșire a revoluției burghezo-democratice și de trecere pe calea pașnică la revoluția socialistă. In cadrul aceleiași rubrici, N. N. Constantinescu semnează prima parte a unui documentat studiu cu privire la istoricul formării clasei muncitoare în Romînia. Articolul prezintă un deosebit interes atît pentru cadrele de specialitate cît și pentru cei care în general se ocupă cu studierea istoriei mișcării muncitorești din țara noastră. Continuând publicarea rubricii „Lecții și consultații“, revista publică în acest număr lecția: „Victoria insurecției populare de la 23 August 1944, organizată și condusă de P.C.R. în condițiile înaintării Armatei Sovietice eliberatoare pe teritoriul Romîniei. Lupta maselor populare conduse de P.C.R. pentru instaurarea regimului democrat-popular — 6 Martie 1945“. In prima parte a secției este arătată situația economică și politică a Romîniei în condițiile subjugării ei de către imperialiștii germani și a antrenării țării în războiul nedrept împotriva Uniunii Sovietice, situație a cărei analiză concretă a dus Partidul Comunist Român, prin conducerea lui provizorie de atunci, la hotărîrea organizării insurecției popa-In lecție sînt arătate obiectivele insurecției și sarcinile care au stat în fața P.C.R. în urma doborîrii dictaturii militaro-fasciste și a întoarcerii armelor împotrivacotropitorilor hitleriști, precum și modul în care partidul a reușit să organizeze unirea tuturor forțelor sociale interesate în democratizarea țării. Printre factorii prielnici care, în condițiile victoriilor obținute de Armata Sovietică au asigurat succesul schimbărilor revoluționare din țara noastră se citează: făurirea și dezvoltarea unității de acțiune a clasei muncitoare, care pe de o parte a mărit considerabili forța socială și pe de altă parte a înlesnit unirea tuturor forțelor democratice și patriotice din țara noastră; închegarea alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare; dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare frățească dintre masele poporului romîn și ale minorităților naționale. La rubrica „Documente“ sînt publicate, printre altele, date noi în legătură cu Congresul al V-lea al P.C.R. de la a cărui desfășurare s-au împlinit anul acesta 25 de ani și unele documente privind sîngeroasa represiune a răscoalei țăranilor din 1907, al cărei semicentenar va fi aniversat în primăvara anului în curs. De asemenea este publicată la rubrica „Comunicări și note științifice“, comunicarea făcută de Viorica David și N. G. Munteanu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la desfășurarea lucrărilor Conferinței sindicale din 1906. Tot la Note științifice sunt publicate în acest număr: „Contribuția poporului român la eliberarea Ungariei de sub ocupația hitleristă", notă semnată de istoricul maghiar Csatari Daniel și „Aspecte din mișcarea sindicală din Transilvania între anii 1900—1917“, semnată de Ludovic Vaida. Bogate și interesante materiale aduc de asemenea rubricile „Informații “, „Critică și bibliografie“ etc. Revista „Analele Institutului de istorie a partidului" este de folos în activitatea lucrătorilor pe frontul ideologic al partidului, propagandiștilor de la Istoria P.M.R., profesorilor de la catedrele de istorie, de la catedrele de științe sociale și altor cadre didactice, studenților etc. și în general tuturor celor dornici de a cunoaște cît mai temeinic trecutul mișcării noastre muncitorești, gloriosul trecut de luptă a partidului.