Pentru Socialism, ianuarie 1957 (Anul 8, nr. 931-955)

1957-01-03 / nr. 931

2 ESEBwara­ts PENTRU SOCIALISM' IN 111 ill IU PRILEJUL Anului Nnil . E mai mult decit veselie. In sala festivă a Școlii de 10 ani nr. 2 din Baia Mare s-au adunat în această seară peste 100 de elevi fruntași la învățătură din toate școlile medii din regiune. E carnaval. Se sărbătorește­­ la invitația comitetului regional U.T.M., și a secție­, de învățămînt regionale — cea de a 9-a aniver­sare a Republicii dragi. Și nu nu­mai atît: invitații sărbătoresc și încheierea cu succes a primu­lui trimestru al anului de în­vățămînt și sărbătoarea Pomu­lui de iarnă... O scurtă felicitare: tovarășa Angela Boțoc salută din partea U.T.M. pe invitații fruntași la în­vățătură. Un alt salut călduros — din partea Comitetului regio­nal P.M.R. — e­­ostit de tova­rășul Cotigă­lean. Și acum să! Măștile — petrecere frumoa­au­mul de iarnă. O, nu! Aci nu te poți da la o parte! „Șoricelul" și-a luat inima-n dinți — se a­­propie de ea. — Permiteți, vă rog? Ce să-i faci? Așa-i la carnaval. Mai tîrziu, vor face cunoștință. Șoricelul (Vasile Bura din clasa X-a a Școlii de 1O ani din Ne­grești) va afla că țigăncușa nu-i altcineva decit Monica Țop, elevă tot într-a X-a, dar la Școala me­die nr. 1 din Baia Mare... Dar asta, ce-i? O mutră ce nu știi de cîntă, ori rîde sarcastic! Ce bine că se încheie tura dan­sului — să vedem cine-i? — Mă recomand — dar încet, să nu mă audă nimeni. Andrei Bo­­rcia, clasa X-a Școala medie mixtă Cărei... Partenera cu vest­­mînt medieval? O clipă numai... o chiamă Mașa Bligher, e în cla­sa IX-a la Școala medie mixtă din Tg. Lăpuș... — Vă rog o clipă de liniște! — anunță cineva. Se face cerc larg și în mișcări grațioase evoluează elevele din Satu Mare cu dansuri de balet. Intre timp „vulpei" se pare că îi e cald, își dă jos... capul de pe umeri și recunoști pe unul din cei mai buni elevi ai clasei a X-a B, de la liceul ,.Filimon Sîrbu" din Sighet, Marcel Pricop... Dansul continuă cu o veselie și mai sporită după „acrobațiile" prezentate de măștile sătmărene și după un cîntec hazliu al unei ..doamne burghe­ze" (despre care abia spre dimi­neață reiese că-i— băiat). O, s-a și făcut ora 12! Jos de-a­­cum: măști — s-a terminat cu voi! Cste surprize! Insă nu-i timp de mirări. M zică a început cu și mai mult !o Distracția plăcu­tă a durat pîr, dimineață. K­iritulîili In plăcutul ritm al muzicii dansează lin un lup. Cît de bine se potrivește in dans, cu ..Albă ca zăpadă"! Ală­turi de ei o vulpe — ah! Acum e păcălită! Un oa­recare .,berbece" i-a luat partene­ra! O „ț­ancă", cu părul de căr­bune împletit In cozi subțiri s-a așezat o clipă, obosită lingă pe­MIRCEA POP „și „șm­ir­enii" și-a inima în dinți. ..Permiteți, vă rog!" La teatrul de păpuși De vreo două luni de zile a­­proape în fiecare dimineață îl căutam telefonic pe tov. Mihai Crișan, secretar literar al Teatru­lui de Stat din Baia Mare. De fie­care dată un glas amabil de fe­meie — pe semne casier­ița de la teatru — îmi răspundea: — Nu-i la teatru... A avut re­petiție pînă dimineața la ora trei... Iar repetiție! Eram uimit! Dar și mai uimit am fost atunci cînd am aflat o veste și anume: la Teatrul de Stat, are loc premiera secției teatrului de păpuși! In­ fața teatrului era mare îm­bulzeală. Glasuri de copii și de mame grijulii se amestecau. Cîți­­va țîn­d­ se bateau cu omăt, cî­­teva mame necăjite că nu mai gă­seau bilete, voiau să vorbească cu directorul, iar casierița nu știa cum să împace lumea și pînă la urmă fu nevoită să vîndă și bilete „în picioare“! Sala se umplu pînă la refuz de spectatori neobișnuiți, nerăbdători și gălăgioși. Rîsete vesele, bătăi din palme, răsuciri pe scaune, to­tul trăda nerăbdarea. Și iată că deodată lumina se stinge, se des­chide cortina și gălăgia încetează. Pe scenă apare „Moș Gerilă“ cu vestitul sac cu daruri. Copiii ascul­tă cu răsuflarea întretăiată. Nu se aude nici o mișcare. Prin min­­­te mi se deapănă versurile: Dragi copii din Baia Mare, Moș Gerilă în ăst­an Vine iute pe cărare Cu obrazul roșcovan, Și vestitu-i sac în spate, E-ncărcat de jucării La nepoți și la nepoate Să le-aducă bucurii. Insă pentru noi anume, Moșul nostru năzdrăvan, Răscolind întreaga lume. A adus în acest an. Bucurați-vă cu toții . Toți și mame, unchi, mătuși, V­ia adus în seara asta. Un mic teatru de păpuși... Lumina se stinge, se aprinde iar și mica cortină cade. — Aaa! Se aud exclamații de uimire. O căsuță din basm așezată între culmi domoale de dealuri, scălda­te în lumină blîndă. Aici se des­fășoară vesela poveste a iepura­șului și a cumetrei vulpi. Copiii ascultă uimiți, rîd printre lacrimi de cumătră vulpe care i-a luat iepurașului casa, iar apoi a fost bătută bine de pintenatul cocoș — vestitorul zorilor... A urmat apoi altă poveste cu o căsuță din cîm­­pie... Copiii ascultau cu gura între­deschisă și la sfîrșit au aplaudat pe artiștii lor dragi care au ieșit rînd pe rînd pe scenă. De Anul Nou micii locuitori ai orașului Baia Mare au primit un minunat cadou: Teatrul de păpuși care și-a început promițător activitatea și căruia îi dorim noi succese. I. DIMA Bucuria celor mici La 30 decembrie pe po­arta în­treprinderii de explorări din Baia Mare, intrară grupuri-grupuri de familii în haine de sărbătoare — copiii salariaților zburdau de bu­curie, știind că în sala cantinei va veni „Moș Gerilă“ și le va aduce bomboane și jucării. Unii întrebau plini de curiozi­tate: „Tăticule! mie­țe-mi a­duțe „Moș Gerilă?“... Eu îs cuminte?" In sala cantinei, glasurile cris­taline ale copiilor nerăbdători fă­ceau un cor plăcut. Toți admirau pomul de iarnă, care sclipea în razele becurilor presărate prin „omătul“ care-i acoperea cetinile, „Moș Gerilă“ se lăsa așteptat. Nerăbdarea creștea... A apărut cineva, nu era cu bar­bă și nici în cojoc, desigur că nu era „Moș Gerilă“... Era un cu­noscut, Bugheș­baci — portarul întreprinderii, începu să recite cu multă dibăcie, cu glas legănat, poezia „Cîntec la pomul de iar­nă“, apoi atrage atenția copiilor­­ că vine „Moșul“ și nu-i găsește­­ cuminți... Cu barba și cușma albă, înve­­­­lit în cojoc, apăru „Moș Gerilă“ cel cernit de bătrînețe. Copiii a­­i muțiră. „Moș Gerilă“ citi o lun­­i gă listă cu numele copiilor și le­­ împărți daruri. Edita Farago, fii­­­­ca muncitorului Francisc, a fost­­ mai îndrăzneață și spuse și o­­ poezie, iar „Moș Gerilă“ o răs­plăti cu bomboane. Nu se lasă nici Petre, fiul fruntașului în producție Goga Alexandru, nici fiul casierului Deutsch și fără­­ sfială recitară și ei poeziile pe­­ care le învățaseră, iar apoi l-au asigurat pe „Moș Gerilă“ că vor fi tot atît de cuminți și în viitor. • — Bine copiii moșului­ și voi niște bomboane și să vineți ne întîlnim și la anul, să vă găsesc mai mari și voinici... Serbarea pomului de iarnă se termină. Pe poarta întreprinderii ieșeau aceleași grupuri de copii și părinți veseli, care țineau în brațe darurile aduse de „Moș Ge­rilă". P BACALÄ NOU BLOC PENTRU OAMENII MUNCII '■■■ ii HM 111111 mi Nmil bloc cn 8 apartamente con:! Baia Mare, pentru salariații P T.T. • <a KKSgssn A începutul unei prețioase­i colaborări , Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. a inițiat pentru stagiunea 1956—1957 o serie de spectacole în provincie, în colaborare cu for­­­­mațiunile artistice locale. In a­­­­cest cadru, a avut loc în zilele de­­ 19 și 20 decembrie 1956, în orașul Satul Mare, spectacolul „Coppe­­­­lia“ de Delibes, susținut de ba­le­­­­tul Operei din București și filar­­­­monica din localitate. . I Revenin­du-mi sarcina conduce­­rii muzicale, m-am deplasat în acest oraș pentru a pregăti cu­­ filarmonica „Glinka“ partitura­­ respectivă. Țin să mulțumesc a­­­­cestui ansamblu orchestral pentru munca grea depusă și să-l felicit din inimă pentru rezultatul fru­mos obținut. Cu atît mai mare este meritul filarmonicii „Glin­ka“ cînd ne gîndim la faptul că deși lucrarea abordată reprezin­tă o noutate ca repertoriu, rezul­tatele obținute după un timp­ scurt sunt satisfăcătoare. Deși fiecare membru al orches­trei a avut merite în succesul do­­bîndit, trebuie să remarc contri­buția valoroasă a concert-maes­­­tru­lui Kardoș Koloman și a­por­­­­tul deosebit al tovarășilor Ah­azi Gheorghe, Antal Tiberiu, Takacsi Carol, Dodea Traian și al altora. Un alt factor care a contribuit la frumoasa realizare a fost ela­nul care a domnit in repetiții și spectacole. S-a simțit din plin o legătură strînsă între baletul­­ Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. și filarmonica „Glinka“ din Satu Mare, legătură izvorîtă din sentimentele de caldă priete­nie dintre artiștii bucureșten­­și­i sătmăreni. Cu ocazia Noului An, doresc­ filarmonicii „Glinka“ din Satu Mare succese din ce în ce mai mari pe tărîm muzical, contri­buind astfel, la înflorirea cultu­rală a scumpei noastre patrii. ROBERT ROSENSTECK dirijor al Teatrului de Operă și Balet al R.P.R., profesor la Conservato­rul „C. Porumbescu" București Calendar agricol pentru luna ianuarie In cîmp In luna ianuarie, dacă timpul permite se continuă arăturile a­­dînci și desțelenirile, mai ales în raioanele Cărei, Tășnad și Satu Mare. Să nu se neglijeze căratul gu­noiului de grajd la cîmp, unde trebuie așezat în grămezi care se acoperă cu pămînt­ mari Tot în acest timp se fac șanțuri pen­tru scurgerea apei, evitîndu-se astfel stagnarea apei pe semănă­turi și ogoare. Acolo unde a nins și zăpiada a prins scoarță deasupra semănă­turilor se trece cu o grapă. Se curăță cîmpul de mărăcini, arbo­rate și buturugi acolo unde este posibil­ în gospodărie Cea mai importantă lucrare este în­cheierea lucrărilor pe anul trecut și întocmirea planurilor pentru anul viitor. In această perioadă se asi­gură semințe de calitate bună pentru însămînțările de primăva­ră și se păstrează în locuri ferite de îngheț. Semințele se curăță prin ticpare și vînturare. Se mai fac și probe de germinație a se­mințelor. 1 Produsele agricole puse în ma­gazie se lopătează, se controlea­ză silozurile de cartofi și rădăci­­noase.­­ A­* Mașinile și uneltele agricole se verifică, la fel și harna,amentul și vehiculele. Se compleetează inventarul agricol necesar pentru lucrările din primăvară. In livada de pomi Dacă timpul permite se continuă lucrările de desfundare, săparea gropilor și plantarea pomilor. Pomii bătrîni și uscați se scot și se valorifică ca lemne de foc. In livezile bătrîne se execută tăierile de corecție, în cele pe rod, tăieri de fructificare iar în li­vezile tinere tăieri de formare a coroanei. Se curăță pomii de cuiburi de omizi, uscături și licheni și se fac stropirile și tratamentele de iar­nă. Tulpinile pomilor se văruiesc pe timp fără îngheț. In jurul tulpinilor se strînge zăpad­a, se verifică și se înlo­cuiesc apărătorile contra rozătoa­relor la pomii tineri.­ In vii se continuă cu desfundatul te­renului pentru plantațiile noi da­că timpul permite. Spalierele vechi și stricate se repară, iar a­­colo unde sînt prea deteriorate se înlocuiesc cu altele noi și se pre­gătesc aracii. Se controlează ma­terialul pentru altoit și se măsuri dacă nu se păstrează sau în condiții bune. Se controlează păstrarea vinu­lui, îngrijindu-se ca vasele să fie pline. In grădina de legume Pentru obținerea de legume timpurii se procură din timp se­mințe și seminceri de bună cali­tate. Pentru pregătirea răsadni­țelor se asigură gunoiul de grajd, precum și gunoi și îngrășăminte chimice în vederea îngrășării te­renurilor. La sfîrșitul acestei luni se pre­gătesc răsadnițele în vederea cul­turii forțate a legumelor și se a­­sigură materialul necesar pentru confecționarea lor. Cînd timpul permite se fac desfundări și lucrări de amenaja­re a terenului,­ întregul inven­tar grădinăresc se revizuiește. In zootehnie se pregătesc furajele grosiere pentru furajarea animalelor Grajdurile se vor­ menține calde și curate. Oile se controlează și d­acă este cazul se tratează­­ de scabie. Oile se pregătesc în vederea fătării. Animalele se furajează în mod deosebit mai ales cele ges­tante. Tot în această lună se face cla­sarea femelelor (în afară de oi) în vederea montei. Stațiunile de montă se amenajează în vederea primirii reproducătorilor de stat. Consfătuire la casa agronomului din Petin In zilele de 4 și 5 ianuarie 1957 se va ține o consfătuire cu pri­vire la cultura porumbului hi­brid și a schimbului de sămînță hi­bridă de porumb La această con­sfătuire vor lua parte toate cadrele tehnice din regiune care se ocupă cu cultură și producerea seminței hibride de porumb. In acest an s-au obținut recolte foarte mari de porumb hibrid la G.A.C. Berveni (7.500 kg. știuleți la hectar pe o parcelă de 100 ha), iar la­­ G.A.C. Mireșu Mare 6.000 kg. știu­­­­leți la hectar; recolte asemănătoare­­ s-au obținut și la alte G.A.C. și I unități de stat. , Au fost însă și greșeli în a-­ ---------­ceastă cultură. Principala greșeală a fost că acest porumb a fost se­mănat tîrziu, neajungîind în toate raioanele la maturitate, ca de e­­xemplu, în raionul Lăpuș, Oaș, Vișeu. La această consfătuire vor ține referate tot. ing. Gheorghe Miro­­nenco, șeful sectorului de semințe din cadrul direcției regionale a­­gricole, care va vorbi despre: „Cultura porumbului; porumbul hi­brid; organizarea schimbului de porumb hibrid“ și ing. I.Bacalu șe­ful Laboratorului de control al se­mințelor din Satu Mare care va vorbi despre: „Calitatea și germi­nația porumbului. Păstrare­a po­rumbului“. Loto Central S. S. LOTERIA anunță pe par­ticipanții la LOTO­ CENTRAL că la tragerea excepțională din 31 decembrie 1956, iau fost extrase din urnă următoarele numere: 17 72 74 18 56 78 68 10 89 Premiul general pe țară este de lei 5.482.050. La a doua fază a tragerii pentru premii în obiecte au ieșit următoa­rele numere: 44 5 51 11­80 Tragerea la sorți a libretelor C.E.C. cu cîștiguri La tragerea la sorți a libretelor de economii cu cîștiguri care avut loc la 30 decembrie a. c. în­­ orașul București au ieșit cîștigă­­toare libretele ale căror numere au următoarele terminații: 526 cu 250%; 745 cu 200%; 026, 134, 283, 366, 429, 688, 808 și 991 cu 100%­. Cîștigurile se calculează față de soldul mediu trimestrial. Viitoarea tragere va avea loc la 31 martie 1957. Direcția Generală a Caselor de Economii și Consemnațiuni C. E. C. L­ista oficială de cîștiguri la obligațiunile C.E.C. 5% cu cîștiguri Tragerea de bază din 30 decembrie 1956 In total 898 cîștiguri în valoare de 2.000.000 lei. Cîștigurile de mai sus revin obligațiunilor de bază de 200 lei. Obligațiunile cîștigătoare, în valoare fracționară de 100, 50 și 25 lei, cîștigă 72, 74 respectiv 7s din cîștigurile de mai sus. Cîștigurile de la tragerea suplimentară se plătesc numai dacă Obligațiunile ieșite la sorți au talon­ul corespunzător (talonul întreg pe anul 1957). Plata cîștigurilor se face la toate sucursalele rascuflate C.E.G. . Tragerea suplimentară din 30 decembrie 1956 TRAGEREA DE BAZĂ TRAGEREA SUPLIMENTARĂ 1­,o — :z. —­r­ ^ G ^ p­o­r­ î­c 5f 3 3 r*. 2 T 3 "tT u LC 3 3 JCŰ *r *-.-+->• ^ 610 ii §s ii i| || is is is " z $ 3" î­n s 1 11.468 43 50.000 1­00.952 13 50.000 1 00.268 43 25.000 1 24 351 37 50.000 1 02.247 12 25.000 1 02.597 01 25.000 1 04.502 14 25.000 1 04.101 47 25.000 1 24.586 16 25.000 1 10.683 29 25.000 1 00.459 44 10.003 1 11.873 06 25.000 1 01.146 04 10.000 1 12.754 30 25.000 1 01.466 36 10.000 1 13.213 20 25.000 1 02.334 28 10.000 1 03.639 37 10.000 1 10.853 32 10.000 1 11.932 46 10.000 1 12.129 25 10.000 1 13.987 36 10.000 1 24.551 22 10.000 terminația terminația seriei seriei 25 100 23 5.000 25 832 35 10.000 25 544 23 5.000 25 715 50 5.000 250 42 32 1.000 25 721 34 5.000 250 92 07 1.000 250 78 17 1 000 565 Total______________1.000.000 333 Total______________1.000.000 Joi, 3 ianuarie 1957 A apărut „Lupta de clasă“ nr. 12 Numărul 12, pe decembrie, tar revistei „Lupta de clasa“ se des­chide cu editorialul „Forțele so­cialismului sunt de nebiruit“. In continuare sînt pub­licate articole­le: „Munca politică pentru trans­formarea socialistă a agriculturii și sporirea producției agricole în regiunea Constanța“ de V. Vîlcu, prim-secretar al Comitetului re­gional de partid Constanța, și „îmbunătățirea muncii în rafină­riile petrolifere“ de D. Balalia, pim-secretar al Comitetului re­gionial P.M.R. Ploești, Despre „Congresul al V-le­a al Partidului Comunist din Român­ia și unele probleme ale tacticii revoluționa­re“ scriu N. Lupu și N. Crețu, iar prof. univ. Gáb­ Ernő semnează articolul „Tradiții valoroase ale frontului ideologic progresist" (Revista „Korunk“, Cluj, 1926— 1940). Rubrica „Viața de partid“ cu­prinde materialele: „Experiența Comitetului regional P.M.R. Cra­iova în crearea de cooperative a­­gricole de producție“ de Gh. Dop, secretar al Comitetului regional de partid Craiova, „Raionul­­ meu“ de I. Mitran și informații de partid. La rubrica „Discuții“ este pu­blicat articolul „Să întărim rolul și atribuțiile sfaturilor populare“ de Stan Vl­ad. V. Skaterșcikov semnează în cadrul rubricii „Lecții și consul­tații“ articolul „Despre indepen­dența relativă a dezvoltării forme­lor conștiinței sociale“. dus Ia paginile revistei este repro­articolul „Măreața unitate a țărilor socialiste este indestructi­bilă“, apărut în revista „Kommu­nist“ nr. 16, noiembrie 1956, și textul prescurtat al cuvîntării ros­tite de Maurice Thorez la ședința de închidere a Plenarei C.C. al P.C.F. din 20—21 noiembrie 1956, apărut în ziarul „L'Humanité“ din 22 noiembrie 1956. Numărul de față al revistei „Lupta­ de clasă“ mai cuprinde două scrisori către redacție: „Cu privire la simplificarea și ieftini­rea aparatului administrativ în în­treprinderi“ de Petre Andrei, se­cretar al organizației de bază P.M.R. din întreprinderea ,­Elec­tr­oaparataj“, și „Să fie respecta­te contractele economice între în­treprinderi­“ de Ion Șoița, direc­tor -adjunct ,al întreprinderii „E­­lectroputere“-Craiova. La rubrica „Critică și bibliogra­fie“ sînt publicate articolele: „Le­nin și problemele dezvoltării orîn­­duiri­i socialiste“ de C. Almășan, „Mai multă muncă creatoare, fără îndrumări șablon“ (Despre revis­ta „îndrumătorul cultural“) de N. Gavrilescu și nota „Să fim mai exigenți la elaborarea lecțiilor în învățămîntul de partid“. „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lingă C. C. al P. M. R.“ (nr. 6 — noiembrie — decembrie 1956) In Editura de Stat pentru lite­r­­are armate pentru doborîrea dien­­atură politică a apărut nr. 6 pe­­raturii antonesciene. ■noiembrie-decembrie 1956, al re­­vistei „Analele Institutului de is­torie a Partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R.“. Cu prilejul Lunii prieteniei ro­­mîno-sovietice din anul acesta, ța­ra noastră a primit vizita unei delegații de vechi activiști ai P.C.U.S. Numărul 6 al revistei „Analele Institutului de istorie a partidului" publică un articol cu privire la întîlnirea ce a avut loc între oaspeți și vechi activiști ai P.M.R., precum și scrisoarea adre­sată Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Romîn de către membrii delegației înaintea reîn­toarcerii lor în Uniunea Sovieti­că. La rubrica „Studii și referate" este publicat, sub semnătura lui Gh. Țugui, arti­colul „Partidul Co­munist Rom­în — conducătorul forțelor democrate în alegerile parlamentare din noiembrie 1946“ în care este scos în evidență fap­tul că parlamentul democrat ales la 19 noiembrie 1946 a avut un rol bine definit și istoricește ne­cesar, constituind un instrument în mîna forțelor democrate în ac­țiunea de desăvîrșire a revoluției burghezo-democratice și de trece­re pe calea pașnică la revoluția socialistă. In cadrul aceleiași rubrici, N. N. Const­antinescu semnează prima parte­­ a unui documentat studiu cu privire la istoricul formării­­ clasei muncitoare în Romînia. Ar­­­­ti­colul prezintă un deosebit inte­res atît pentru cadrele de speciali­tate cît și pentru cei care în ge­neral se ocupă cu studierea isto­riei mișcării muncitorești din ța­ra noastră. Continuând publicarea rubricii „Lecții și consultații“, revista publică în acest număr lecția: „Victoria insurecției populare de la 23 August 1944, organizată și condusă de P.C.R. în condițiile înaintării Armatei Sovietice elibe­ratoare pe teritoriul Romî­niei. Lupta maselor populare conduse de P.C.R. pentru instaurarea regi­mului democrat-popular — 6 Mar­tie 1945“. In prima parte a secției este arătată situația­­ economică și po­litică a Romîniei în condițiile subjugării ei de către imperialiștii germani și a antrenării țării în războiul­­ nedrept împotriva Uniu­nii Sovietice, situație a cărei ana­liză concretă a dus Partidul Co­munist Român, prin conducerea lui provizorie de atunci, la hotă­­rîrea organizării insurecției popa-In lecție sînt arătate obiective­­­le insurecției și sarcinile care au stat în fața P.C.R. în urma dobo­­rîrii dictaturii militaro-fasciste și a întoarcerii armelor împotriva­­cotropitorilor hitleriști, precum și modul în care partid­ul a reușit să organizeze unirea tuturor forțelor sociale interesate î­n democratiza­­­rea țării. Printre factorii prielnici care, î­n condițiile victoriilor obținute de Armata Sovietică au asigurat suc­cesul schimbărilor revoluționare din țara noa­stră se citează: făuri­­­rea și dezvoltarea unității de ac­țiune a clasei mun­cit­oare, care pe de o p­a­rte a mărit considerabili forța socială și pe de altă parte a înlesnit unirea tuturor forțelor democratice și patriotice din țara noastră; închegarea alianței din­tre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare; dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare frățeas­că dintre masele poporului romîn și ale minorităților naționale. La rubrica „Documente“ s­î­nt publicate, printre altele, date n­oi în legătură cu Congresul al V-lea al P.C.R. de la a cărui desfășura­re s-au împlinit anul acesta 25 de ani și unele documente privind sîngeroasa represiune a răscoalei țăranilor din 1907, al cărei semi­centenar va fi aniversat în primă­vara anului în curs. De asemenea este publicată la rubrica „Comunicări și note știin­țifice“, comunicarea făcută de Viorica David și N. G. Munteanu, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la desfășurarea lucrărilor Con­ferinței sindicale din 1906. Tot la Note științifice sunt publicate în acest număr: „Contribuția po­porului român la eliberarea Un­gariei de sub ocupația hitleristă", notă semnată de istoricul maghiar Csat­ari Daniel și „Aspecte din mișcarea sindicală din Transilva­nia între anii 1900—1917“, sem­nată de Ludovic Vai­da. Bogate și interesante materiale aduc de asemenea rubricile „In­formații “, „Critică și bibliogra­fie“ etc. Revista „Analele Institutului de istorie a partidului" este de folos în activitatea lucrătorilor pe fron­tul ideologic al partidului, pro­pagandiștilor de la Istoria P.M.R., profesorilor de la catedrele de is­torie, de la catedrele de științe sociale și altor cadre didactice, studenților etc. și în general tutu­ror celor dornici de a cunoaște cît mai temeinic trecutul mișcării noastre muncitorești, gloriosul tre­­­cut de luptă a partidului.

Next