Pentru Socialism, decembrie 1958 (Anul 9, nr. 1521-1546)

1958-12-04 / nr. 1523

2 A FOST RENOVAT SEDIUL CASEI RAIONALE DE CULTURA La Casa raională de cultură­­ din Tîrgu Lăpuș s-au făcut o se­rie de pregătiri pentru iarnă. Astfel, de curînd a fost reparat acoperișul, s-au­ confecționat jghiaburi pentru scurgerea ape­lor, iar sobele au fost curățite. S-au luat măsuri pentru a ter­mina zugrăvirea tuturor încăpe­rilor și a pune în stare de func­ționare instalația electrică. Un sprijin substanțial pentru efectuarea acestor lucrări l-a dat Comitetul executiv al Sfatului popular raional Lăpuș și secția raională de învățămînt și cultu­ră care au alocat pentru renova­rea clădirii suma de 8.000 lei. Elevii școlii medii din localita­te au sprijinit și ei lucrările, participînd în mod voluntar la e­­xecutarea manoperei necalifica­te. In acest scop, ei au efectuat 480 d­e muncă voluntară. Toto­dată ei au organizat și o acți­une pentru curățirea curții și a exteriorului casei. In aceste munci s-au eviden­țiat Ion Csente, Maria Antal din clasa a VIII-a precum și Gheor­­ghe Pasca, Valeria Nichita, Lu­cia Bălănescu din clasa X-a. T~p Utemistul Ște­fan Kadas, strun­gar la atelierul mecanic al între­prinderii ,, Ale­xandru Tamaș“ din Sighet con­tribuie la funcționare buna mașinilor și uti­a­lajului, făcind piese de schimb necesare mașini­lor. Ștefan In­clișeu, Kadas lucrind la supape pentru mașina de fontă. OOOOOOOOOOOC C C C COOC v 3 C C CÎÎ C v Cn­C C 0000*>0 .00000000 =00= CSOKONAY V.M. - OPERE , ÁLÉSE Volumul de Opere alese în­grijit de Jancsó Elemér înmă­­nunchiază cele mai reprezenta­tive scrieri, versuri lirice și epi­ce, creații dramatice și cîteva bucăți în proză ale lui Csokonay Vitéz Mihály, unul dintre marii scriitori clasici maghiari. Prefața semnată de îngrijito­rul ediției dă o viziune largă asupra vieții și operei poetului, dezbate linia dezvoltării poeti­ce a lui Csokonay și înalta sa măiestrie artistică. 532 pag. lei 15,30 lor.: 20,30 leg. Din sala tribunalului Gestionar delapidator . Tribunalul popular al raionu­lui Vișeu a condamnat la cîte­­ 2 ani muncă silnică și cîte 8 ani degradare civică, pe incul­pații Gavrilă liban din comuna Dragomirești și Grigore Stețcu din cor­­una Săliștea. Primul în calitate de gestionar al coope­rativei din Dragomirești a dela­pidat suma de 36.569 lei iar al doilea în calitate de contabil al aceleiași cooperative l-a favo­rizat și acoperit pentru a nu fi descoperit, primind pentru a­­ceasta 8.000 lei. Tribunalul popular regional a respins ca nefondat recursul in­culpaților, încheia contracte fictive Ștefan Toth din satul Minau, raionul Cehu Silvaniei, era a­­chizitor la O.R.A.C.A. Cehu­ Sil­vaniei. Profitînd de această funcție el a achitat o serie de contracte fictive, pentru livrarea de animale. Pe baza acestora el a ridicat avansuri de 23.950 lei, sumă pe care a folosit-o pentru nevoile proprii. Judecat de către Tribunalul popular ra­ional Cehu Silvaniei, el a fost condamnat la 7 ani închisoare corecțională și 5 ani interdicție corecțională. Totodată a fost o­­bligat să plătească daunele cau­zate. Recursul inculpatului a fost respins. Condamnat pentru huliganism Recent, Tribunalul popular al raionului Șomcuta Mare, a con­damnat pe Gheorghe Florea din comuna Taufi Măgherau și, la 3 ani închisoare corecțională, pen­tru faptul că fiind în stare de ebrietate, inculpatul a intrat în casa lui Gheorghe Mureșan din aceeași localitate, unde a pro­vocat scandal. Sentința a ră­mas definitivă, recursul patului fiind respins de iicul­către tribunalul regional. PENTRU SOCIALISM Mai multă atenție bunei desfășurări a lucrărilor pe șantierele T. R. C. L. Deși hotărirea plenarei Comi­tetului regional de partid Baia Mare din 19—20 aprilie a.c.­ti­li­sează ca sarcină întreprinderi­lor de construcții să organizeze cât mai bine șantierele în ve­derea realizării planului de pro­ducție, reducerii prețului de cost și îmbunătățirii calității lu­crărilor, T.R.C.L. Baia Mare nu și-a realizat planul de producție pe primele 9 luni ale anului de­cit în proporție de 88 la sută, iar în loc să realizeze econom­ii­la prețul de cost, acesta a fost depășit cu peste 3 la sută. Pentru lunile de iarnă situa­ția este și mai îngrijorătoare. T.R.C.L. nu a luat măsuri din timp pentru a asigura desfășu­rarea lucrărilor in condiții op­time atunci cînd va fi frig. A­ceasta a făcut ca pe luna no­iembrie planul să nu fie reali­zat și realizarea lui pe lunile de iarnă să fie pusă sub semnul în­trebării. Buna desfășurarea a lucrărilor de iarnă, depinde de faptul dacă s-au luat din vreme o serie de măsuri în acest sens. Conduce­rea T.R.C.L. și conducerile celor 12 șantiere mari din cadrul trus­tului au tărăgănat însă acest lu­cru. Pînă la sfîrșitul lunii tre­cute la majoritatea șantierelor nu se întocmiseră decît proiecte de amenajări pentru zilele de iarnă, fără a se trece însă ime­diat și la execuția lucrărilor proiectate. Pe multe șantiere nici documentația nu este întoc­mită corespunzător cu stadiul actual al lucrărilor. La șantierul centralei telefonice automate Baia Mare, se prevede în proiect încălzirea spațiilor de lucru prin instalația definitivă de încălzire, ceea ce nu s-a realizat decît in mică parte. De asemenea, se prevedea închiderea cu tîmplă­­rie definitivă a deschiderilor ex­terioare (goluri pentru uși și ferestre). Or, șantierul nu a fost aprovizionat încă decît in pro­porție de 50 la sută cu mate­rialul necesar acestor lucrări. Lucrurile stau la fel și la Săsar­­i la șantierul blocului U­.L. La șantierele de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu și la blocurile U­.L. din cartierul I. V. Stalin —­ ce-i drept — s-a­u început e­­xecutarea lucrărilor de amenaja­re pentru iarnă imediat după definitivarea proiectului. Pe șantierul de sub îndrumarea șe­fului de șantier Hersch S. s-a executat stația centrală de pre­parare a betonului, prevăzută un proiect și care constă din con­struirea unui adăpost de cără­midă pentru betonieră, instala­rea cazanului pentru apă cal­dă, plită pentru încălzirea agre­gatelor, precum și legarea aces­tei stații de •■"••ciele de lucru prin linii decovil. La restul șantierelor însă mă­surile luate sunt nesatisfăcătoa­re, iar lucrările executate (mai ales cele din beton simplu și ar­mat) sunt periclitate de îngheț și se vor putea produce pagube însemnate. La șantierul blocuri oraș „lotul 10 blocuri a 4 apar­tamente“ nu s-au luat nici mă­suri pentru a se asigura apro­vizionarea cu materialele nece­sare. De asemenea, lucrările drumurilor executate aci de șan­tierul „Drumuri și poduri“ sînt mult întîrziate și astfel aprovi­zionarea cu materiale va fi a­­proape imposibilă atunci cînd va veni vremea rea. Nici pe celelalte șantiere nu s-au luat măsurile necesare pen­tru pregătirea căilor de acces pe timp de iarnă. La fundațiile terminate nu s-au făcut lucrările de umplutură, iar la cele netermi­nate nu s-au făcut lucrările de protejare contra înghețului. Lip­sesc sobele pentru încălzire provizorie pe șantiere, mai ales la acelea noi, începute în 1958. Printre alte lipsuri existente este și faptul că varul nu fost stins pe șantier și depozi­a­tat în așa fel ca să fie ferit de îngheț, utilajele nu sunt adă­postite ca să fie ferite de in­fluența intemperiilor, materiale­le nu sunt stivuite, combustibi­lul necesar pentru încălzirea a­­gregatelor și a spațiilor de lu­cru nu a fost asigurat pe ma­joritatea șantierelor și nu s-au luat măsuri muncii pe timp pentru protecția friguros. Pe șantiere au rămas gropi neastu­pate care în timpul iernii vor putea provoca accidente. Neluarea de măsuri corespun­zătoare din partea conducerii T.R.C.L. pentru desfășurarea ne­întreruptă a muncii pe timp de iarnă are consecințe, care se răsfrîng asupra situației finan­ciare a trustului și chiar asupra muncitorilor care lucrează pe șantierele acestui trust. Executarea ritmică a lucrări­­rilor de construcții fără întreru­peri se poate asigura numai da­că se aplică metodele înaintate de muncă și se organizează în condiții optime șantierele. Con­tinuitatea lucrărilor dă posibili­tatea realizării planului îna­inte de termen și a folosirii ra­ționale a brațelor de muncă. Z. VRASGYAK LA PARCHETUL LIMPEDEA Cînd călătorești înspre Limpedea ești întîmpinat de autocamioanele care coboară greoi la vale, încărcate cu lemne proaspăt fasonate, adu­se de la sectorul I.F.E.T. Bă­lța. Acesta are aoi chete, care poartă două par­numele celor două viscele — „Lim­pedea“ și „Bagnău“. Munci­torii de pe aceste sectoare luptă cu însuflețire pentru a da patriei tot mai mult lemn. Muncitorii sunt organizați în 8 brigăzi între care se desfă­șoară o însuflețită întrecere socialistă urm­­ărindu­-se mai ales calitatea superioară a muncii. Luna trecută a fost îndepli­nit planul anual de produc­ție și de atunci muncitorii de aici dau produse în contul a­­nului viitor. Totodată, indici­­le de utilizare a masei lem­noase a crescut cu 12 la sută, iar productivitatea muncii cu 27 la sută, economisindu-se și peste 156.000 lei De la sector și pînă aus în parchetul Limpedea parcurgi un drum de 5 kilometri. Acolo ai o surpriză plăcută. Patru dormitoare cu paturi și saltele noi sunt puse la dis­poziția muncitorilor. Este plăcut să muncești acu la pădure — spune Petre­l Holdiș a lui Dumitru din­ Să­­r­pința- Sint bătrîn, dar eu n-am mai văzut așa rînduială cum face statul ăsta. Ia să vii la cantină — mă îndemnă el, să vezi și acolo rînduială... Muncitorii din parchetul Limpedea au dat pînă la 27 noiembrie peste plan 367 m.c. bușteni, 100 m.c. lemne pen­tru construcții și 591 metri steri lemne de foc. Cît despre fruntașii între­cerii socialiste am aflat că Sunt numeroși la număr: Ni­colae Vascu, Pavel Berințan, loan Pop Rusu, Zaharie Șom­­cuteanu, Pavel Smical și me­canicii loan Roman, loan Si­­linic și mulți alții.A. Vladimir, "'Mijii mir..»«.l­i.i Depășiri de plan De la începutul anului și pî­nă acum colectivul de muncitori al cooperativei meșteșugărești „Tehnolemn“ din Baia Mare a obținut succese de seamă. Lu­nă de lună planul de producție a fost depășit, dîndu-se peste plan numeroase garnituri de mobilă, lăzi și alte produse. In luna noiembrie, bunăoară, coo­peratorii și-au realizat planul global în proporție de 116 la sută, dînd peste plan 28 de gar­nituri de mobilă tip Cărei. Prin buna organizare a procesului tehnologic in această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută. S-au realizat și economii importante. Pînă în prezent economiile realizate au depășit suma de 70.000 lei. Cele mai frumoase rezultate în muncă au fost obținute de muncitorii Ioan Culcear, Susa­­na Bognar, Maria Susa, Adal­bert Rigan și alții. i<g000000CXX$00OO000O00000000O(XXX3CCGO00O000O000O(X OOOOOOOOOOOOCXX^XXXXXXXXXXXXXXXXJOOOiXXXXXXSOGOOOO'OÖOC 0OQQ9OOQOOOQOÖOOOOOOQQObaaÖ>. (Urmare din pag. t-a). 1 încă 2] de familii și a gospodă­riei colective cu alte 3 familii de țărani muncitori. Planul de muncă al căminului pentru pe­rioada de iarnă, este axat pe sarcinile ce stau în fața țărani­lor muncitori din localitate. El cuprinde măsuri care să asi­gure ca prin activitatea cultural­­artistică să se răspîndească în­vățătura marxist-leninistă, să se combată orice manifestări ale ideologiei burgheze, care să-i sprijine pe țăranii muncitori în lupta pentru a ridica continuu producția la hectar, pentru a întări și dezvolta sectorul coo­peratist al agriculturii, etc. Activitate meritorie a rapor­tat și tov. Vasile Plosca, direc­torul­ căminului cultural din Unimăt. „Mai avem în sat vreo 45 de familii in afara sectorului cooperativizat —•- a spus el prin­tre altele. Obiectivul principal al activității noastre în perioada de iarnă este să-i convingem și pe aceștia să se alăture celor peste 400 de membri ai înto­vărășirilor agricole din sat. In scopul acesta îi vom antrena la cercul agrozootehnic, le vom ex­pune diferite conferințe, vom or­­­ganiza cu ei consfătuiri la care să se vorbească membrii înto­vărășirilor agricole etc. In r­o­dul întovărășirilor vom dezbate și de acum înainte documente­le consfătuirii de la Constanța, sprijinindu-i să-și dezvolte zi de zi fondul de bază“* Din discuțiile pe marginea referatelor prezentate și a celor constatate pe teren tovarășii: Alexandru Uglai, Grigore Chi­­rilă, inspector școl­ar, Iuhas Tra­­ian și alții au scos în eviden­tă că în ultimul timp majorita­tea instituțiilor culturale din raion (cămine culturale, biblio­teci, casa raională de cultură), au desfășurat o munca neobo­sită folosind variate și nume­roase forme ale muncii cultu­rale de masă.­ Această muncă la care au participat activ comu­niștii a fost concretizată prin aceea că pînă la 30 noiembrie a.c. au luat ființă 11 gospodării colective cu 836 familii și 3.276 ha., 109 întovărășiri cu 5.225 familii și 13.663 ha teren, ceea ce reprezintă 45,7 la sută din totalul familiilor de țărani mun­citori din raion și 37,3 la sută din suprafața totală de teren a­­parținătoare țăranilor munci­tori. Un merit deosebit pentru impulsionarea ritmului de coo­perativizare a agriculturii ra­ionului, l-au avut căminele cul­turale din Pir, Tâșnad, Aciș și altele. Există in schimb, așa cum au arătat unii participanți la șe­dință, unele cămine culturale a căror activitate nu este totdea­una bine orientată. Sunt cazuri frecvente cînd această muncă se desfășoară fără un scop bine precizat deși nu se poate spune că n-ar exista condiții materia­le pentru o muncă culturală bo­gată. Așa se întîmplă la Cehă­­luț, Săuca și in alte sate. Ac­tivitatea unor asemenea cămine culturale este de multe ori re­dusă doar la simpla expunere a unor conferințe, la cîteva pro­grame artistice care nu prea a­­jută pe spectatori să înțeleagă importanța și superioritatea lu­crării pămîntului în comun și cu mijloace mecanizate. Aceasta se întîmplă deoarece unii activiști culturali n-au a­­juns să înțeleagă încă rolul și scopul muncii culturale. Mai există un raion activiști culturali care nu înțeleg că pentru ca munca sa fie eficace, se implică cunoașterea realității de pe te­ren, cunoașterea oamenilor, a mentalității lor, a problemelor ce-i frăm­intă. Neținînd seama de acestea nu-i de mirare că în unele locuri munca culturală se desfășoară unilateral și fără eficacitate. Tov. Gheorghe Palincaș, di­rectorul căminului cultural din Supuru de Jos a vorbit despre sarcina cadrelor didactice în muncă de culturalizare a mase­lor arătînd că mai există unii învățători și profesori care a­­tunci cînd trebuie să efectueze muncă culturală, extra-școlară, invocă scuze de-a dreptul copilă­rești ca să se sustragă de la ea. Cadre didactice care nu con­sideră munca culturală ca o o­­bligație, care se separă de masa tinerilor țărani muncitori — așa a arătat în concluziile sale tov. Paul Klepner, secretar al co­mitetului raional de partid — mai există și în comuna Santău, și în alte sate. Vorbindu-se despre munca cu cartea —­ problemă deosebit de importantă în educarea oame­nilor — a reieșit că și în aceas­tă direcție există lacune, că nu se folosesc diferite metode de muncă, ca­ cititul în biblioteca sătească, cititul individual sau în colectiv, pe grupe de case. Munca cu cartea este privită de către unii bibliotecari ca o sim­plă activitate administrativă de a întocmi fișe peste fișe sau de a înmîna cititorilor cărțile soli­citate. Nu există în schimb o susținută muncă de popularizare a cărților în mijlocul cititorilor, nu se fac consfătuiri periodice cu aceștia și nici nu se re­cenzează cărți mai importante, și nou apărute. De aceea, nici concursul „Iubiți cartea“, n a fost organizat în unele sate și aceasta, pentru că căminele cul­turale nu știu să se folosească de sprijinul ce le pot da organi­zațiile U.T.M. Ședința activiștilor culturali din­ raionul Tășnad a scos la iveală și alte lipsuri ale activi­tății culturale de masă în spe­cial a colțurilor roșii din G.A.C., care lipsite fiind de îndruma­re mai concretă nu își aduc contribuția la întărirea economi­­co-organizatorică a gospodării­lor colective, la educarea colec­tiviștilor pe scară mai largă in spiritul apărării și consolidării proprietății socialiste. Munca culturală de mase — așa precum a reieșit din discu­țiile participanților la ședință— este o muncă complexă, frumoa­să dar și pretențioasă. Ea dă re­zultatele scontate numai atunci cînd activiștii culturali muncesc cu răbdare, cînd fac din insti­tuțiile culturale unde muncesc adevărate focare de răspindire a culturii, care să slujească o­­pera de transformare a gîndirii omului. Desfășurind prin intermediul acestor instituții, diferite forme de activitate saltări, cercuri (conferințe, con­agrozootehnice, informări politice, recenzii, jur­nale vorbite etc), acordind o atenție deosebită conținutului activității culturale se vor obține noi succese pe drumul revoluției culturale și al construirii socia­lismului la sate. Să folosim forme tot mai variate și mai eficace în munca culturală de mase 'Joi, 4 decembrie 1958. Informații U. T. M. N-a mai fost ales secretar al organizației .Pa baza Acum un an cu ocazia alege­rilor organelor conducătoare U.T.M., utemiștii din organiza­ția de bază a comunei Ciumești (raionul Cărei) au ales ca se­cretar pe tînărul Wilhelm He­­ringer, sperînd că acesta va fi demn de încrederea lor, muncind din tot sufletul pentru îndepli­nirea sarcinilor ce i se vor în­credința. Lucrurile nu s-au întîmplat așa. Acum cîteva zile cînd a avut loc alegerea noului organ de conducere U.T.M. a reieșit că activitatea vechiului comitet U.T.M. nu a fost pe măsura aș­teptărilor. Tineri ca Tiberiu Vi­­ragh, Elisabeta Orosz și alții, au criticat membrii vechiului comi­tet in frunte cu­ Wilhelm Herin­­ger pentru faptul că nu s-au ți­nut cu regularitate adunările generale, că nu s-au preocupat îndeajuns de primirea a noi membri în organizație, că n-au sprijinit in­suficientă măsură activitatea culturală și sportivă, au neglijat răspîndirea presei de tineret, de învățămînt poli­tic etc. La adunare au fost arătate și lipsurile tovarășului Cornel Szász, instructor raional U.T.M. care a răspuns de această or­­ganizație. El n-a sprijinit efec­­tiv comitetul organizației U.T.M. limitîndu-se doar la un control superficial. Dacă în această organizație activitatea s-a desfășurat nesa­tisfăcător se înțelege că-i de via­nă și Comitetul raional U.T.M. Cărei, ai cărui activiști au mers prea rar pe teren și n-au aju­tat efectiv pe tinerii din Ciu­­mești, să elimine lipsurile exis­­tente.­­Adunarea generală a ales a­­cum ca secretar pe Vasile Bilaru. Este de utemistul datoria comitetului raional ca pe baza lipsurilor anterioare să ia mă­surile cele mai potrivite pentru ca în viitor utemiștii din Ciu­­mești, cu sprijinul comitetului comunal de partid să-și îmbu­nătățească activitatea, să lupte cu insistență pentru traducerea în viață a Hotărîrilor partidului și C.C. al U.T.M­Gheorghe Bărbuș activist al Pionul N­.T.M Comitetului re­ Baia Mari» Fruntașa în producție Ana Ghent de la cooperativa „Unitatea 1” din Sighet lucrează la mașina de încheiat tricotaje, secția fi­nisaj. Ea este o cooperatoare destoinică și iși depășește norma în fiecare lună, iar calitatea finisajului executat de ea este supe­rioară. De la subredacția noastră din Sighet Unde există colaborare între școală și sfatul popular In toamna aceasta mulți dintre locuitorii comunei Budești au fă­cut proba de încolțire a griu­lui înainte de însămînțare. Ast­fel, în total s-au făcut 445 pro­be de încolțire. Numai la germi­­natorul Jakobsen, tînăra refe­rentă agricolă Ioana Ciuc îm­preună cu agentul agricol Gheor­in comuna Strîmtura, munca de reparare a drumurilor este în centrul atenției comitetului e­­xecutiv al sfatului popular. A­­cesta știe să prețuiască contri­buția deputaților la mobilizarea cetățenilor la lucrări de interes obștesc. Astfel, deputatul Vasi­le Cofirla a ieșit primul la tran­sport de balast și a mobilizat în­că 50 oameni din circumscrip­ție. Deputatul Vasile Ciornei a mobilizat cetățenii din circum­scripția sa la refacerea drumu­l de Sîma au făcut 155 probe de încolțire, iar elevii școlii de 7 ani au făcut 200 probe de în­colțire. Restul probelor s-au fă­cut de către agricultori acasă. Acest rezultat frumos se dato­­rește muncii de colaborare în­tre sfatul popular al comunei și corpul didacticu lui pe o lungime de 100 m. 1„ care a fost săpat la 1,5 m. a­­dîncime și umplut din nou cu piatră. Deputatul Petru Verdeș din satul Glod a mobilizat 100 brațe de muncă la scoaterea, transportarea și împrăștierea pe drumuri a 60 m.c. balast, iar deputatul Vasile Sava din satul Slătioara, a organizat mobiliza­rea cetățenilor din circumscrip­ția sa la repararea a 100 m. 1. drumuri. Pentru apărarea pomilor Printre cei dinții care au le­gat pomii tineri cu bețe de floa­­rea-soarelui spre a-i apăra con­tra iepurilor, se află cantonie­rul Ioan Ștef din comuna On­cești. Exemplul lui a fost urmat și de alți țărani muncitori din comună. In comuna Strîmtura, primii care au legat pomii, sînt țăra­nii muncitori: Grigore Moraru, Vasile Pasăre și Ioan Cordiș. Un comitet de femei activ In ultima vreme contribuția comitetului de femei din comu­na Budești (președintă Ciuc) la diferite activități Ioana Obi­ștești este tot mai rodnică. Ast­fel, comitetul de femei sprijină în mod activ acțiunea de cultu­ralizare a maselor. Din echipa culturală care s-a remarcat în mod deosebit fac parte multe femei. Nu de mult Radio Cluj a înregistrat aci mai multe cînte­­ce populare. Printre cele mai bune soliste sînt Maria Poenaru, fiică de mi­ner, Ioana Ciuc, Maria Chindriș Irina Băbuț. Succese au obținut în echipa de dansuri Maria Maszaroș și­ Maria Nemeș. Ing. D. Holdiș membru al subredacției Muncă însuflețită la repararea drumurilor Din activitatea unui ocol silvic Protecția și refacerea pădu­rilor este o preocupare de sea­mă a harnicului colectiv de muncitori și brigadieri de la O­­colul silvic din Cehu Silvaniei. In cadrul ocolului funcționează în prezent 6 brigăzi silvice care se ocupă cu paza, protecția și refacerea pădurilor. Dintre cestea este de remarcat activita­a­­tea brigăzii a 5-a care funcțio­nează în raza pădurilor comu­nei Asuaju de Sus. Această bri­gadă condusă de tînărul atemist Gheorghe Cupșa și-a realizat și depășit planul la refacerea pă­durilor. Această brigadă a plan­tat o suprafață de 96 hectare cu arbori forestieri, ca fag, stejar, etc. De asemenea, în cadrul oco­lului silvic funcționează și un sector de exploatare. In momen­tul de față se lucrează aici cu mult tîrg la crearea stocurilor­­tampon de masă lemnoasă pen­tru trimestrul L — 1959. In se­zonul de iarnă, condițiile de lu­cru sînt mai anevoioase. De a­­ceea s-au luat măsuri din timp pentru exploatarea și scoaterea masei lemnoase din pădure la drumurile ușor accesibile. Sub conducerea priceputului manipu­­lant de parchet, Ioan Ștef, cei 7Q­ de muncitori au asigurat pî­nă în prezent următoarele sto­curi: 500 m.c. bușteni fag, 300 m.c. lemne de fag, pentru con­strucții, 9.000 m.c. lemne de foc, 600 bucăți traverse normale, 350 m. ster lemn pentru celulo­ză și altele. Un rezultat bun, în ceea ce privește asigurarea necesarului de puieți pentru plantarea tere­­nurilor neîmpădurite, s-au obți­nut și muncitorii de la pepinie­ra centrală din Ulmeni care a­­parține de acest ocol silvic. In anul acesta de pildă, datorită îngrijirii ce s-a acordat puieților, ei au reușit să livreze o cantitate de peste 2.000.000 puieți direcției silvice Cluj și direcției agricole Cluj. Eforturile maistrului pepio­nierist Iuliu Stan precum și ale întregului colectiv de muncitori care au muncit cu multă sîrgu­­ință la organizarea lucrului, și la buna îngrijire a puieților, sunt demne de lăudat. r

Next