Pentru Socialism, decembrie 1958 (Anul 9, nr. 1521-1546)
1958-12-04 / nr. 1523
2 A FOST RENOVAT SEDIUL CASEI RAIONALE DE CULTURA La Casa raională de cultură din Tîrgu Lăpuș s-au făcut o serie de pregătiri pentru iarnă. Astfel, de curînd a fost reparat acoperișul, s-au confecționat jghiaburi pentru scurgerea apelor, iar sobele au fost curățite. S-au luat măsuri pentru a termina zugrăvirea tuturor încăperilor și a pune în stare de funcționare instalația electrică. Un sprijin substanțial pentru efectuarea acestor lucrări l-a dat Comitetul executiv al Sfatului popular raional Lăpuș și secția raională de învățămînt și cultură care au alocat pentru renovarea clădirii suma de 8.000 lei. Elevii școlii medii din localitate au sprijinit și ei lucrările, participînd în mod voluntar la executarea manoperei necalificate. In acest scop, ei au efectuat 480 de muncă voluntară. Totodată ei au organizat și o acțiune pentru curățirea curții și a exteriorului casei. In aceste munci s-au evidențiat Ion Csente, Maria Antal din clasa a VIII-a precum și Gheorghe Pasca, Valeria Nichita, Lucia Bălănescu din clasa X-a. T~p Utemistul Ștefan Kadas, strungar la atelierul mecanic al întreprinderii ,, Alexandru Tamaș“ din Sighet contribuie la funcționare buna mașinilor și utialajului, făcind piese de schimb necesare mașinilor. Ștefan Inclișeu, Kadas lucrind la supape pentru mașina de fontă. OOOOOOOOOOOC C C C COOC v 3 C C CÎÎ C v CnC C 0000*>0 .00000000 =00= CSOKONAY V.M. - OPERE , ÁLÉSE Volumul de Opere alese îngrijit de Jancsó Elemér înmănunchiază cele mai reprezentative scrieri, versuri lirice și epice, creații dramatice și cîteva bucăți în proză ale lui Csokonay Vitéz Mihály, unul dintre marii scriitori clasici maghiari. Prefața semnată de îngrijitorul ediției dă o viziune largă asupra vieții și operei poetului, dezbate linia dezvoltării poetice a lui Csokonay și înalta sa măiestrie artistică. 532 pag. lei 15,30 lor.: 20,30 leg. Din sala tribunalului Gestionar delapidator . Tribunalul popular al raionului Vișeu a condamnat la cîte 2 ani muncă silnică și cîte 8 ani degradare civică, pe inculpații Gavrilă liban din comuna Dragomirești și Grigore Stețcu din coruna Săliștea. Primul în calitate de gestionar al cooperativei din Dragomirești a delapidat suma de 36.569 lei iar al doilea în calitate de contabil al aceleiași cooperative l-a favorizat și acoperit pentru a nu fi descoperit, primind pentru aceasta 8.000 lei. Tribunalul popular regional a respins ca nefondat recursul inculpaților, încheia contracte fictive Ștefan Toth din satul Minau, raionul Cehu Silvaniei, era achizitor la O.R.A.C.A. Cehu Silvaniei. Profitînd de această funcție el a achitat o serie de contracte fictive, pentru livrarea de animale. Pe baza acestora el a ridicat avansuri de 23.950 lei, sumă pe care a folosit-o pentru nevoile proprii. Judecat de către Tribunalul popular raional Cehu Silvaniei, el a fost condamnat la 7 ani închisoare corecțională și 5 ani interdicție corecțională. Totodată a fost obligat să plătească daunele cauzate. Recursul inculpatului a fost respins. Condamnat pentru huliganism Recent, Tribunalul popular al raionului Șomcuta Mare, a condamnat pe Gheorghe Florea din comuna Taufi Măgherau și, la 3 ani închisoare corecțională, pentru faptul că fiind în stare de ebrietate, inculpatul a intrat în casa lui Gheorghe Mureșan din aceeași localitate, unde a provocat scandal. Sentința a rămas definitivă, recursul patului fiind respins de iiculcătre tribunalul regional. PENTRU SOCIALISM Mai multă atenție bunei desfășurări a lucrărilor pe șantierele T. R. C. L. Deși hotărirea plenarei Comitetului regional de partid Baia Mare din 19—20 aprilie a.c.tilisează ca sarcină întreprinderilor de construcții să organizeze cât mai bine șantierele în vederea realizării planului de producție, reducerii prețului de cost și îmbunătățirii calității lucrărilor, T.R.C.L. Baia Mare nu și-a realizat planul de producție pe primele 9 luni ale anului decit în proporție de 88 la sută, iar în loc să realizeze economiila prețul de cost, acesta a fost depășit cu peste 3 la sută. Pentru lunile de iarnă situația este și mai îngrijorătoare. T.R.C.L. nu a luat măsuri din timp pentru a asigura desfășurarea lucrărilor in condiții optime atunci cînd va fi frig. Aceasta a făcut ca pe luna noiembrie planul să nu fie realizat și realizarea lui pe lunile de iarnă să fie pusă sub semnul întrebării. Buna desfășurarea a lucrărilor de iarnă, depinde de faptul dacă s-au luat din vreme o serie de măsuri în acest sens. Conducerea T.R.C.L. și conducerile celor 12 șantiere mari din cadrul trustului au tărăgănat însă acest lucru. Pînă la sfîrșitul lunii trecute la majoritatea șantierelor nu se întocmiseră decît proiecte de amenajări pentru zilele de iarnă, fără a se trece însă imediat și la execuția lucrărilor proiectate. Pe multe șantiere nici documentația nu este întocmită corespunzător cu stadiul actual al lucrărilor. La șantierul centralei telefonice automate Baia Mare, se prevede în proiect încălzirea spațiilor de lucru prin instalația definitivă de încălzire, ceea ce nu s-a realizat decît in mică parte. De asemenea, se prevedea închiderea cu tîmplărie definitivă a deschiderilor exterioare (goluri pentru uși și ferestre). Or, șantierul nu a fost aprovizionat încă decît in proporție de 50 la sută cu materialul necesar acestor lucrări. Lucrurile stau la fel și la Săsari la șantierul blocului U.L. La șantierele de la uzinele „1 Mai“ Ferneziu și la blocurile U.L. din cartierul I. V. Stalin — ce-i drept — s-au început executarea lucrărilor de amenajare pentru iarnă imediat după definitivarea proiectului. Pe șantierul de sub îndrumarea șefului de șantier Hersch S. s-a executat stația centrală de preparare a betonului, prevăzută un proiect și care constă din construirea unui adăpost de cărămidă pentru betonieră, instalarea cazanului pentru apă caldă, plită pentru încălzirea agregatelor, precum și legarea acestei stații de •■"••ciele de lucru prin linii decovil. La restul șantierelor însă măsurile luate sunt nesatisfăcătoare, iar lucrările executate (mai ales cele din beton simplu și armat) sunt periclitate de îngheț și se vor putea produce pagube însemnate. La șantierul blocuri oraș „lotul 10 blocuri a 4 apartamente“ nu s-au luat nici măsuri pentru a se asigura aprovizionarea cu materialele necesare. De asemenea, lucrările drumurilor executate aci de șantierul „Drumuri și poduri“ sînt mult întîrziate și astfel aprovizionarea cu materiale va fi aproape imposibilă atunci cînd va veni vremea rea. Nici pe celelalte șantiere nu s-au luat măsurile necesare pentru pregătirea căilor de acces pe timp de iarnă. La fundațiile terminate nu s-au făcut lucrările de umplutură, iar la cele neterminate nu s-au făcut lucrările de protejare contra înghețului. Lipsesc sobele pentru încălzire provizorie pe șantiere, mai ales la acelea noi, începute în 1958. Printre alte lipsuri existente este și faptul că varul nu fost stins pe șantier și depoziatat în așa fel ca să fie ferit de îngheț, utilajele nu sunt adăpostite ca să fie ferite de influența intemperiilor, materialele nu sunt stivuite, combustibilul necesar pentru încălzirea agregatelor și a spațiilor de lucru nu a fost asigurat pe majoritatea șantierelor și nu s-au luat măsuri muncii pe timp pentru protecția friguros. Pe șantiere au rămas gropi neastupate care în timpul iernii vor putea provoca accidente. Neluarea de măsuri corespunzătoare din partea conducerii T.R.C.L. pentru desfășurarea neîntreruptă a muncii pe timp de iarnă are consecințe, care se răsfrîng asupra situației financiare a trustului și chiar asupra muncitorilor care lucrează pe șantierele acestui trust. Executarea ritmică a lucrăririlor de construcții fără întreruperi se poate asigura numai dacă se aplică metodele înaintate de muncă și se organizează în condiții optime șantierele. Continuitatea lucrărilor dă posibilitatea realizării planului înainte de termen și a folosirii raționale a brațelor de muncă. Z. VRASGYAK LA PARCHETUL LIMPEDEA Cînd călătorești înspre Limpedea ești întîmpinat de autocamioanele care coboară greoi la vale, încărcate cu lemne proaspăt fasonate, aduse de la sectorul I.F.E.T. Bălța. Acesta are aoi chete, care poartă două parnumele celor două viscele — „Limpedea“ și „Bagnău“. Muncitorii de pe aceste sectoare luptă cu însuflețire pentru a da patriei tot mai mult lemn. Muncitorii sunt organizați în 8 brigăzi între care se desfășoară o însuflețită întrecere socialistă urmărindu-se mai ales calitatea superioară a muncii. Luna trecută a fost îndeplinit planul anual de producție și de atunci muncitorii de aici dau produse în contul anului viitor. Totodată, indicile de utilizare a masei lemnoase a crescut cu 12 la sută, iar productivitatea muncii cu 27 la sută, economisindu-se și peste 156.000 lei De la sector și pînă aus în parchetul Limpedea parcurgi un drum de 5 kilometri. Acolo ai o surpriză plăcută. Patru dormitoare cu paturi și saltele noi sunt puse la dispoziția muncitorilor. Este plăcut să muncești acu la pădure — spune Petrel Holdiș a lui Dumitru din Sărpința- Sint bătrîn, dar eu n-am mai văzut așa rînduială cum face statul ăsta. Ia să vii la cantină — mă îndemnă el, să vezi și acolo rînduială... Muncitorii din parchetul Limpedea au dat pînă la 27 noiembrie peste plan 367 m.c. bușteni, 100 m.c. lemne pentru construcții și 591 metri steri lemne de foc. Cît despre fruntașii întrecerii socialiste am aflat că Sunt numeroși la număr: Nicolae Vascu, Pavel Berințan, loan Pop Rusu, Zaharie Șomcuteanu, Pavel Smical și mecanicii loan Roman, loan Silinic și mulți alții.A. Vladimir, "'Mijii mir..»«.li.i Depășiri de plan De la începutul anului și pînă acum colectivul de muncitori al cooperativei meșteșugărești „Tehnolemn“ din Baia Mare a obținut succese de seamă. Lună de lună planul de producție a fost depășit, dîndu-se peste plan numeroase garnituri de mobilă, lăzi și alte produse. In luna noiembrie, bunăoară, cooperatorii și-au realizat planul global în proporție de 116 la sută, dînd peste plan 28 de garnituri de mobilă tip Cărei. Prin buna organizare a procesului tehnologic in această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 5 la sută. S-au realizat și economii importante. Pînă în prezent economiile realizate au depășit suma de 70.000 lei. Cele mai frumoase rezultate în muncă au fost obținute de muncitorii Ioan Culcear, Susana Bognar, Maria Susa, Adalbert Rigan și alții. i<g000000CXX$00OO000O00000000O(XXX3CCGO00O000O000O(X OOOOOOOOOOOOCXX^XXXXXXXXXXXXXXXXJOOOiXXXXXXSOGOOOO'OÖOC 0OQQ9OOQOOOQOÖOOOOOOQQObaaÖ>. (Urmare din pag. t-a). 1 încă 2] de familii și a gospodăriei colective cu alte 3 familii de țărani muncitori. Planul de muncă al căminului pentru perioada de iarnă, este axat pe sarcinile ce stau în fața țăranilor muncitori din localitate. El cuprinde măsuri care să asigure ca prin activitatea culturalartistică să se răspîndească învățătura marxist-leninistă, să se combată orice manifestări ale ideologiei burgheze, care să-i sprijine pe țăranii muncitori în lupta pentru a ridica continuu producția la hectar, pentru a întări și dezvolta sectorul cooperatist al agriculturii, etc. Activitate meritorie a raportat și tov. Vasile Plosca, directorul căminului cultural din Unimăt. „Mai avem în sat vreo 45 de familii in afara sectorului cooperativizat —•- a spus el printre altele. Obiectivul principal al activității noastre în perioada de iarnă este să-i convingem și pe aceștia să se alăture celor peste 400 de membri ai întovărășirilor agricole din sat. In scopul acesta îi vom antrena la cercul agrozootehnic, le vom expune diferite conferințe, vom organiza cu ei consfătuiri la care să se vorbească membrii întovărășirilor agricole etc. In rodul întovărășirilor vom dezbate și de acum înainte documentele consfătuirii de la Constanța, sprijinindu-i să-și dezvolte zi de zi fondul de bază“* Din discuțiile pe marginea referatelor prezentate și a celor constatate pe teren tovarășii: Alexandru Uglai, Grigore Chirilă, inspector școlar, Iuhas Traian și alții au scos în evidentă că în ultimul timp majoritatea instituțiilor culturale din raion (cămine culturale, biblioteci, casa raională de cultură), au desfășurat o munca neobosită folosind variate și numeroase forme ale muncii culturale de masă. Această muncă la care au participat activ comuniștii a fost concretizată prin aceea că pînă la 30 noiembrie a.c. au luat ființă 11 gospodării colective cu 836 familii și 3.276 ha., 109 întovărășiri cu 5.225 familii și 13.663 ha teren, ceea ce reprezintă 45,7 la sută din totalul familiilor de țărani muncitori din raion și 37,3 la sută din suprafața totală de teren aparținătoare țăranilor muncitori. Un merit deosebit pentru impulsionarea ritmului de cooperativizare a agriculturii raionului, l-au avut căminele culturale din Pir, Tâșnad, Aciș și altele. Există in schimb, așa cum au arătat unii participanți la ședință, unele cămine culturale a căror activitate nu este totdeauna bine orientată. Sunt cazuri frecvente cînd această muncă se desfășoară fără un scop bine precizat deși nu se poate spune că n-ar exista condiții materiale pentru o muncă culturală bogată. Așa se întîmplă la Cehăluț, Săuca și in alte sate. Activitatea unor asemenea cămine culturale este de multe ori redusă doar la simpla expunere a unor conferințe, la cîteva programe artistice care nu prea ajută pe spectatori să înțeleagă importanța și superioritatea lucrării pămîntului în comun și cu mijloace mecanizate. Aceasta se întîmplă deoarece unii activiști culturali n-au ajuns să înțeleagă încă rolul și scopul muncii culturale. Mai există un raion activiști culturali care nu înțeleg că pentru ca munca sa fie eficace, se implică cunoașterea realității de pe teren, cunoașterea oamenilor, a mentalității lor, a problemelor ce-i frămintă. Neținînd seama de acestea nu-i de mirare că în unele locuri munca culturală se desfășoară unilateral și fără eficacitate. Tov. Gheorghe Palincaș, directorul căminului cultural din Supuru de Jos a vorbit despre sarcina cadrelor didactice în muncă de culturalizare a maselor arătînd că mai există unii învățători și profesori care atunci cînd trebuie să efectueze muncă culturală, extra-școlară, invocă scuze de-a dreptul copilărești ca să se sustragă de la ea. Cadre didactice care nu consideră munca culturală ca o obligație, care se separă de masa tinerilor țărani muncitori — așa a arătat în concluziile sale tov. Paul Klepner, secretar al comitetului raional de partid — mai există și în comuna Santău, și în alte sate. Vorbindu-se despre munca cu cartea — problemă deosebit de importantă în educarea oamenilor — a reieșit că și în această direcție există lacune, că nu se folosesc diferite metode de muncă, ca cititul în biblioteca sătească, cititul individual sau în colectiv, pe grupe de case. Munca cu cartea este privită de către unii bibliotecari ca o simplă activitate administrativă de a întocmi fișe peste fișe sau de a înmîna cititorilor cărțile solicitate. Nu există în schimb o susținută muncă de popularizare a cărților în mijlocul cititorilor, nu se fac consfătuiri periodice cu aceștia și nici nu se recenzează cărți mai importante, și nou apărute. De aceea, nici concursul „Iubiți cartea“, n a fost organizat în unele sate și aceasta, pentru că căminele culturale nu știu să se folosească de sprijinul ce le pot da organizațiile U.T.M. Ședința activiștilor culturali din raionul Tășnad a scos la iveală și alte lipsuri ale activității culturale de masă în special a colțurilor roșii din G.A.C., care lipsite fiind de îndrumare mai concretă nu își aduc contribuția la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, la educarea colectiviștilor pe scară mai largă in spiritul apărării și consolidării proprietății socialiste. Munca culturală de mase — așa precum a reieșit din discuțiile participanților la ședință— este o muncă complexă, frumoasă dar și pretențioasă. Ea dă rezultatele scontate numai atunci cînd activiștii culturali muncesc cu răbdare, cînd fac din instituțiile culturale unde muncesc adevărate focare de răspindire a culturii, care să slujească opera de transformare a gîndirii omului. Desfășurind prin intermediul acestor instituții, diferite forme de activitate saltări, cercuri (conferințe, conagrozootehnice, informări politice, recenzii, jurnale vorbite etc), acordind o atenție deosebită conținutului activității culturale se vor obține noi succese pe drumul revoluției culturale și al construirii socialismului la sate. Să folosim forme tot mai variate și mai eficace în munca culturală de mase 'Joi, 4 decembrie 1958. Informații U. T. M. N-a mai fost ales secretar al organizației .Pa baza Acum un an cu ocazia alegerilor organelor conducătoare U.T.M., utemiștii din organizația de bază a comunei Ciumești (raionul Cărei) au ales ca secretar pe tînărul Wilhelm Heringer, sperînd că acesta va fi demn de încrederea lor, muncind din tot sufletul pentru îndeplinirea sarcinilor ce i se vor încredința. Lucrurile nu s-au întîmplat așa. Acum cîteva zile cînd a avut loc alegerea noului organ de conducere U.T.M. a reieșit că activitatea vechiului comitet U.T.M. nu a fost pe măsura așteptărilor. Tineri ca Tiberiu Viragh, Elisabeta Orosz și alții, au criticat membrii vechiului comitet in frunte cu Wilhelm Heringer pentru faptul că nu s-au ținut cu regularitate adunările generale, că nu s-au preocupat îndeajuns de primirea a noi membri în organizație, că n-au sprijinit insuficientă măsură activitatea culturală și sportivă, au neglijat răspîndirea presei de tineret, de învățămînt politic etc. La adunare au fost arătate și lipsurile tovarășului Cornel Szász, instructor raional U.T.M. care a răspuns de această organizație. El n-a sprijinit efectiv comitetul organizației U.T.M. limitîndu-se doar la un control superficial. Dacă în această organizație activitatea s-a desfășurat nesatisfăcător se înțelege că-i de viană și Comitetul raional U.T.M. Cărei, ai cărui activiști au mers prea rar pe teren și n-au ajutat efectiv pe tinerii din Ciumești, să elimine lipsurile existente.Adunarea generală a ales acum ca secretar pe Vasile Bilaru. Este de utemistul datoria comitetului raional ca pe baza lipsurilor anterioare să ia măsurile cele mai potrivite pentru ca în viitor utemiștii din Ciumești, cu sprijinul comitetului comunal de partid să-și îmbunătățească activitatea, să lupte cu insistență pentru traducerea în viață a Hotărîrilor partidului și C.C. al U.T.MGheorghe Bărbuș activist al Pionul N.T.M Comitetului re Baia Mari» Fruntașa în producție Ana Ghent de la cooperativa „Unitatea 1” din Sighet lucrează la mașina de încheiat tricotaje, secția finisaj. Ea este o cooperatoare destoinică și iși depășește norma în fiecare lună, iar calitatea finisajului executat de ea este superioară. De la subredacția noastră din Sighet Unde există colaborare între școală și sfatul popular In toamna aceasta mulți dintre locuitorii comunei Budești au făcut proba de încolțire a griului înainte de însămînțare. Astfel, în total s-au făcut 445 probe de încolțire. Numai la germinatorul Jakobsen, tînăra referentă agricolă Ioana Ciuc împreună cu agentul agricol Gheorin comuna Strîmtura, munca de reparare a drumurilor este în centrul atenției comitetului executiv al sfatului popular. Acesta știe să prețuiască contribuția deputaților la mobilizarea cetățenilor la lucrări de interes obștesc. Astfel, deputatul Vasile Cofirla a ieșit primul la transport de balast și a mobilizat încă 50 oameni din circumscripție. Deputatul Vasile Ciornei a mobilizat cetățenii din circumscripția sa la refacerea drumul de Sîma au făcut 155 probe de încolțire, iar elevii școlii de 7 ani au făcut 200 probe de încolțire. Restul probelor s-au făcut de către agricultori acasă. Acest rezultat frumos se datorește muncii de colaborare între sfatul popular al comunei și corpul didacticu lui pe o lungime de 100 m. 1„ care a fost săpat la 1,5 m. adîncime și umplut din nou cu piatră. Deputatul Petru Verdeș din satul Glod a mobilizat 100 brațe de muncă la scoaterea, transportarea și împrăștierea pe drumuri a 60 m.c. balast, iar deputatul Vasile Sava din satul Slătioara, a organizat mobilizarea cetățenilor din circumscripția sa la repararea a 100 m. 1. drumuri. Pentru apărarea pomilor Printre cei dinții care au legat pomii tineri cu bețe de floarea-soarelui spre a-i apăra contra iepurilor, se află cantonierul Ioan Ștef din comuna Oncești. Exemplul lui a fost urmat și de alți țărani muncitori din comună. In comuna Strîmtura, primii care au legat pomii, sînt țăranii muncitori: Grigore Moraru, Vasile Pasăre și Ioan Cordiș. Un comitet de femei activ In ultima vreme contribuția comitetului de femei din comuna Budești (președintă Ciuc) la diferite activități Ioana Obiștești este tot mai rodnică. Astfel, comitetul de femei sprijină în mod activ acțiunea de culturalizare a maselor. Din echipa culturală care s-a remarcat în mod deosebit fac parte multe femei. Nu de mult Radio Cluj a înregistrat aci mai multe cîntece populare. Printre cele mai bune soliste sînt Maria Poenaru, fiică de miner, Ioana Ciuc, Maria Chindriș Irina Băbuț. Succese au obținut în echipa de dansuri Maria Maszaroș și Maria Nemeș. Ing. D. Holdiș membru al subredacției Muncă însuflețită la repararea drumurilor Din activitatea unui ocol silvic Protecția și refacerea pădurilor este o preocupare de seamă a harnicului colectiv de muncitori și brigadieri de la Ocolul silvic din Cehu Silvaniei. In cadrul ocolului funcționează în prezent 6 brigăzi silvice care se ocupă cu paza, protecția și refacerea pădurilor. Dintre cestea este de remarcat activitaatea brigăzii a 5-a care funcționează în raza pădurilor comunei Asuaju de Sus. Această brigadă condusă de tînărul atemist Gheorghe Cupșa și-a realizat și depășit planul la refacerea pădurilor. Această brigadă a plantat o suprafață de 96 hectare cu arbori forestieri, ca fag, stejar, etc. De asemenea, în cadrul ocolului silvic funcționează și un sector de exploatare. In momentul de față se lucrează aici cu mult tîrg la crearea stocurilortampon de masă lemnoasă pentru trimestrul L — 1959. In sezonul de iarnă, condițiile de lucru sînt mai anevoioase. De aceea s-au luat măsuri din timp pentru exploatarea și scoaterea masei lemnoase din pădure la drumurile ușor accesibile. Sub conducerea priceputului manipulant de parchet, Ioan Ștef, cei 7Q de muncitori au asigurat pînă în prezent următoarele stocuri: 500 m.c. bușteni fag, 300 m.c. lemne de fag, pentru construcții, 9.000 m.c. lemne de foc, 600 bucăți traverse normale, 350 m. ster lemn pentru celuloză și altele. Un rezultat bun, în ceea ce privește asigurarea necesarului de puieți pentru plantarea terenurilor neîmpădurite, s-au obținut și muncitorii de la pepiniera centrală din Ulmeni care aparține de acest ocol silvic. In anul acesta de pildă, datorită îngrijirii ce s-a acordat puieților, ei au reușit să livreze o cantitate de peste 2.000.000 puieți direcției silvice Cluj și direcției agricole Cluj. Eforturile maistrului pepionierist Iuliu Stan precum și ale întregului colectiv de muncitori care au muncit cu multă sîrguință la organizarea lucrului, și la buna îngrijire a puieților, sunt demne de lăudat. r