Pentru Socialism, aprilie 1970 (Anul 20, nr. 5033-5058)

1970-04-08 / nr. 5039

S­ Pădurarii de vînătoare din ca­drul ocolului silvic Vișeul de Sus au încheiat iarna acestui an cu un bogat bilanț în domeniul combaterii și distrugerii dăunătorilor vîna­tului. In total ei au distrus 8 lupi, dintre care 5 lupi cu ajutorul capcanelor și a momelilor otrăvite, și 5 rîși. 9 Un alt sat din județ — Cră­­ciunești — a fost conectat la siste­mul energetic național. Pentru in­troducerea curentului electric pînă aici, cetățenii din localitate au spri­jinit echipele de electricieni la con­struirea unui racord în lungime de 142 metri, racord care alimentează satul cu energie electrică de la axa de înaltă tensiune Sighetul Marma­­ției — Bocicoiul Mare.­­ Importante lucrări pentru ex­­tinderea electrificării au fost exe­cutate in ultima lună și la Saliștea de Sus, unde rețelele electrice au fost recondiționate pe o lungime de 7 km. Totodată, în comuna Săcel au fost date în folosință noi rețele electrice a căror lungime însumează 6 km, rețele care creează posibilități pen­tru introducerea curentului în peste S00 de gospodării țărănești din lo­calitate.­­ Una dintre cele mai mari și moderne unități ale industriei națio­nale de prelucrare a lemnului, C.E.I.L.­­platformă Sighetul Marmației pro­duce pentru export peste 25 sorti­mente de mobilier care sunt intrate în 25 de țări ale lumii, printre care Anglia, Canada, R.F. a Germaniei, U.R.S.S., Suedia, Irak, Spania, E­­gipt și altele de pe 4 continente.­­ Cerințele tot mai mari de mo­zaic provenit din zăcămîntul de la Fîntîna Borșii au determinat luarea de măsuri menite să contribuie la amplificarea capacității de produc­ție a acestei exploatări de marmoră albă. Astfel, din credite de mică mecanizare, aici a fost amenajată o a doua linie tehnologică prevăzută cu concasoare, mori și alte instalații. Capacitatea exploatării s-a dublat, a­­nul acesta urm­înd a fi realizate în total 16.000 tone de mozaic. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA Í ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul X\ nr. 5039 * Miercuri , aprilie 1970 * 4 pagini —« 30 bani Noul sistem de salarizare PUTERNIC STIMULENT PENTRU CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII Despre felul cum s-a acționat, în aplicarea noului sistem de sa­larizare la Fabrica de tricotaje „Unitatea" din Sighetul Marmati­ei, despre rezultatele obținute ne a vorbit tovarășul Iosif Varhangov­­schi, directorul întreprinderii. — In ce condiții tehnico-organi­­zatorice ați trecut la aplicarea noului sistem de salarizare? — Fabrica noastră a cunoscut o înnoire totală; hale noi, mașini și utilaje perfecționate au com­pletat zestrea unității. Aceste transformări au condus la dubla­rea producției. La începutul a­ Convorbire nului trecut, am trecut la experi­mentarea noului sistem de salari­zare. Noile norme ce au fost ela­borate cu­ acest prilej trebuiau să elimine o serie de neajunsuri din trecut, să țină cont de condițiile nou create, de dotarea întreprin­derii, să determine creșterea pro­ductivității muncii. Toate acestea, pe lângă obligația noastră de a îmbunătăți continuu calitatea și sortimentația tricotajelor, au con­stituit probleme de loc ușoare în elaborarea noilor norme, înainte, la stabilirea normelor beneficiaza de un coeficient de­­ corecție de 22 la sută acordat pentru încadra­rea în salariul mediu. Era, desi­gur, o metodă care nu mai cores­pundea dezvoltării producției, fapt demonstrat și de realizarea nor­melor în medie cu 120 la sută. Aplicarea noului sistem de salari­zare ne-a prilejuit un studiu sis­tematic completat, cu o „fotogra­fiere” a operațiilor și fazelor. A reieșit astfel că același coeficient de corecție varia chiar și in ca­zul acelorași operații. Desigur, a­­cest lucru nu stimula pe cei care executau unele produse de com­plexitate mai mare. De asemenea, prin vechiul sistem nu se putea proceda la diferențierea și stimu­larea muncitorilor cu vechime și înaltă calificare.­­ In ciuda faptului că se reali­za o depășire substanțială a nor­melor, în mare număr muncitorii nu se încadrau în normele stabi­lite. Cum se explică acest lucru și în ce măsură a fost lichidat? — Faptul că aveam mulți mun­citori care nu-și realizau normele ne-a determinat să efectuăm un studiu care împreună cu cel în­treprins la aplicarea noului sis­tem de salarizare a constituit un mijloc eficient de îmbunătățire a activității de normare și, în ge­neral, de producție. S-a pus în concordanță complexitatea opera­țiilor (fazelor) cu indicatorul tari­far de încadrare, stimulînd în a­­cest fel operațiile, fazele și exe­cuția produselor de finețe înaltă, de calitate superioară. Noile norme, care exclud a­­precierile subiective, au devenit mai precise, iar îndeplinirea lor cere în primul rînd o înaltă orga­nizare, disciplină, cunoștințe pro­fesionale. Tocmai de aceea condu­cerea întreprinderii a luat un complex de măsuri menit să o­ Convorbire consemnată de T. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a) Orizonturi subterane. I­­magine surprinsă la rampa puțului central de la ori­zontul zero. Exploatarea minieră Herja. Foto :■ I, DEAC Pe agenda de lucru a cooperatorilor: ÎNSĂMÎNȚĂRILE! Timpul a devenit prielnic și orice tărăgănare provoacă pagube irecuperabile — ..... —I­­ ........ Rămînerea în urmă cu lucrările de pri­­­măvară obligă la măsuri eficiente pentru intensificarea semănatului la­­ culturile din prima epocă. Faptele dovedesc că acolo un­­­­de organizațiile de partid și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole se preocupă de buna organizare a muncii, chiar și în condițiile de timp nu prea favo­rabil se obțin rezultate mulțumitoare. Cooperatorii din Săcălășeni au dovedit că și între două ploi se poate lucra. In ast­fel de condiții au reușit ei încă în săptă­­mina trecută să însămânțeze cele 17 ha cu ovăz. In ziua de 3 aprilie dis-de-dimineață au început pregătirea terenului pentru sfec­la furajeră, iar pînă la venirea ploii, pe 2 ha sămânța a ajuns în sol, încă în săptă­­mîna aceasta — spunea inginerul șef Ale­xandru Ghiocel, terminăm cu însămînțatul sfeclei furajere și al inului. In ziua de 6 aprilie am găsit o adevărată efervescență și pe tarlalele cooperatorilor din Boiu Mare. Inginera Teodora Neacșu dirija nemijlocit lucrările. Tractoarele erau îndrumate spre terenurile de pantă, care s-au zvîntat mai repede. Urmărind cu a­­tenție calitatea lucrărilor, inginera a obser­vat că tractoristul Ioan Gheța nu-și pune la suflet consecințele arăturii slabe și nu i-a lăsat pînă ce nu și-a reglat plugul așa cum se cuvine. Peste o oră au apărut aici trei tractoare de la secția de mecanizare din Pribilești. Tractoriștii Ioan Coza, Andrei Stejeran și Andrei Rus ne-au explicat că la ei în coo­perativă s-au executat în toamnă aproape in întregime arăturile actinei și acum pot să dea cîteva zile ajutor acestei unități. N-a trecut mult timp și ajutoarele au intrat în brazdă, pregătind terenul pentru un. A­­lături de mijloacele mecanizate au pornit la muncă și atelajele cooperativei, contri­buind din plin la intensificarea ritmului a­­­cestei lucrări. Și e necesar acest lucru de­oarece în cîteva zile, prin mobilizarea tu­turor forțelor, aici trebuie însămânțate 162 ha, din care 60 ha cu ovăz, 40 ha cu in.. . lucrări, care în condiții normale de timp e­­rau efectuate încă în luna martie. Și la Valea Chioarului există, preocupări de intensificare a însămînțărilor. Oamenii seamănă de­­ zor pretutindeni unde terenu­rile sînt accesibile fie tractoarelor, fie a­­telajelor. Președintele cooperativei agrico­le, tovarășul Vasile Costin, este nemulțu­mit, fiindcă din două mașini 2 S.P.C.­2 de semănat porumb, numai una este în stare de funcționare. Am avea nevoie — ne-a mărturisit el, ca I.M.A. Satulung să ne a­­sigure încă o grupă cu discuri. Cu totul altă situație am găsit, la coo­perativa agricolă din Șomcuta Mare, Din cele 100 ha planificate pentru ovăz, 200 ha lupin, 30 ha mazăre, care reclamă o mare urgență la semănat, nu s-a realizat nimic. Doar 30 ha au fost arate pînă la data de 6 aprilie și... atît. Pe Vasile Marinescu, in­ginerul șef al unității, l-am găsit în plină zi lucrînd în birou. Ne-a întîmpinat cu ar­gumente dinainte pregătite: — Terenul este la noi încă prea moale. Nu se poate însămînța. Din păcate, asemenea păreri am auzit și în alte cooperative agricole, iar însăm­înță­­rile și restul lucrărilor se desfășoară încet, departe de nivelul posibilităților. Se aș­teaptă, bunăoară, zvîntarea terenului în întregime sau pe suprafețe mai mari. La Remetea Chioarului, de exemplu, am con­statat și alte lipsuri. In loc să organizeze și să îndrume concret munca în cîmp, unii membri ai consiliului de conducere se o­­cupau cu „alte probleme“ de o importanță mai redusă la ora actuală. Nu e timp de așteptat. Situația în care ne găsim impune măsuri energice. Orice oră și zi bună de lucru să fie folosită din plin la pregătirea terenului, la semănat. Nu există în prezent o sarcină mai urgentă în agricultură! I. SEPA •%**X*X*X*X**vXv*%vav*%v*vX*»%*X*! •*»**V*v/*v»v*V*V*VV« • V»V»V*V«,v*v*V li: ACTUALITATEA $ *>Xv.v/*v.v.\\%\%v.\v.v»vv.sv.vX %X*V*V*V*V*V.V.V.\V.V.V.\V.V.V.X­I INTERNAȚIONALĂ! r ]§§! Dezbaterile din Comitetul de dezarmare de ia Geneva Uf Președintele Kekkonen este împotriva semnării pianului Nordek U.M.M.U.M. Baia Mare. Aspect dintr-una din halele sectorului mecanică. Un nou dumper pitic își „i­a zborul". Foto 3 I. DEACONESCU t ÎN SPIRITUL ÎNALTELOR RĂSPUNDERI FAȚĂ DE OCROTIREA MINORILOR Recenta sesiune a Marii A­­dunări Naționale a adoptat Le­gea privind regimul ocrotirii u­­nor categorii de minori. Aceas­tă lege, ca de altfel și altele ca­re au fost adoptate în ultimii ani, constituie o expresie preocupării permanente, a aten­a­ției pe care conducerea de partid și de stat o acordă creș­terii, educării și pregătirii tine­rei generații. Ocrotirea, potrivit acestei legi, se acordă minorilor fără părinți, care nu au mijloace materiale proprii, celor deficien­ți care au nevoie de o îngrijire specială ce nu se poate asigu­ra în familie, minorilor a căror dezvoltare fizică sau intelectua­lă ori a căror sănătate este pri­mejduită în familie, a celor ca­re au săvîrșit fapte penale dar nu răspund penal, precum și minorilor care sunt expuși să săvîrșească asemenea fapte. de Această lege cuprinde o serie prevederi noi, de îm­bunătățire a sistemului de o­­crotire. Remarcăm sporirea efortului material al statu­lui prin acordarea aloca­ției de plasament familial și după vîrsta de 14 ani, pînă la absolvirea învățământului datoriu, pînă la terminarea abli­u­­ceniciei sau a studiilor, dar fă­ră a depăși vîrsta de 25 ani. In acest fel, și minorii lipsiți de sprijinul familiei vor putea ur­ma învățământul obligatoriu de 10 ani și să-și desăvîrșească pregătirea cu ajutorul statului. In ce privește alocația de pla­sament înmin­al, printr-un Decret al Consiliului de Stat, cuantu­mul acesteia a fost majorat de la 200 la 400 lei. Această mă­­­­sură va permite mărirea numă­­­­rului minorilor dați în plasa­­­­ment familial, formă de ocroti­­re a minorilor care pot găsi, pe 4­­ l­ngă întreținere și educație,­­ căldura și afecțiunea familiei. 1 Ocrotirea minorilor se extinde și prin noua formă stabilită de ?­­ această lege, pe baza căreia mi­­­­norul poate fi încredințat unei­­ familii sau persoane, dispoziție­­ pe care Codul familiei nu a­­ prevăzut-o.­­ Nouă lege diferențiază ocro­­­­tirea față de minorii care au­­ săvîrșit fapte prevăzute de le­­­­gea penală, dar care nu fos­­t punct penal de ocrotirea celor­­ expuși să săvirșească asemenea fapte, precum și a minorilor ale­­­­ căror purtări contribuie la răs­­­­pîndirea de vicii sau deprinderi­­ imorale în rîndul altor minori.­­ Actuala legislație penală nu­­ cuprinde dispoziții privind mi­­­­norii preinfractori.. Noua lege­­ înlătură această lacună, prin în­­­­ființarea­­ școlilor speciale de 1 . reeducare în subordinea Minis­­­­terului Muncii. Institutele de­­ reeducare ale Ministerului A­­­­facerilor Interne se vor ocupa­­ în viitor numai de reeducarea ’­ minorilor infractori. Se face în acest fel o separație completă i­i a minorilor preinfractori de cei­­ infractori, folosindu-se pentru­­ fiecare din aceste categorii mij­­­­loace educative diferențiate. Grija fată de minorii lipsiți i VALENTIN BOTA secretar al Comitetului exe­­­­­­cutiv al Consiliului popular­­ județean Maramureș 1 (Continuare in pag. a 2-a) ^ 1 I\\s\\\s** ț Is I \\* s

Next