Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)
1970-05-28 / nr. 5080
I i I I I I I I I I I I I ■ II 2 I un critic literar întrebat odată despre condiției avantajele sale universitare a răspuns preget că ele constau fără în posibilitatea de a fi în permanent contact cu studenții, cu alte cuvinte în contact nemijlocit cu noul, fără de care nu putem concepe existența și vitalitatea cunoașterii. In treapta de vîrstă imediat anterioară, mai spre tinerețe adică, ți-este dat adesea să faci cu satisfaciție o constatare similară: în rîndul elevilor domnește o atmosferă receptivă pentru nou, pentru inedit, pentru idei și forme pe care ei înșiși voiesc să le afirme, să le dea viață. Nimic mai firesc, s-ar spune. Adevărat, numai că în acest context mai intervine un factor. Unul nu lipsit de importanță, anume receptivitatea la nou a profesorului, întrucît un dascăl nereceptiv la nou în contact cu un elev avid de Ii așa ceva creează, credem noi, cea mai penibilă situație. Iată considerații ocazionate de împrejurarea fericită de a face cunoștiință la Liceul din Seini I [UNK] cu „Cercul de cercetare a opiniei publice", activitate extrașcolară menită a trezi între elevi interesul Ipentru sociologie, știință care, prin concluziile ei, este astăzi atît de solicitată în lumea științifică. Inițierea teoretică e dublată de acțiunea practă pînă la a se urmări în particular modul cum se reflectă fenomenele sociale și școlare în opinia masei de elevi. O scurtă parcurgere a tematicii cercului este edificatoare: I. Problematica opiniei publice. Noțiunea, locul rolului în viața socială;și II. Problemele principale ale cercetării opiniei publice. Eșantionarea. Elaborarea chestionarelor; III—IV. Efectuarea concretă a unor sondaje de opinii (în școală și în comună). Pentru înfăptuirea obiectivelor fixate și structurii cercului i se cere o formulă adecvată. Astfel, cei 25 membri ai cercului, elevi din clasele X—XII, sunt repartizați pe trei grupe (teoretică, tehnică, operațională) și două secții (română și maghiară). Ședințele de comunicări se țin în plen, cele de lucru pe grupe și secții. Participarea noastră la una din ședințele de comunicări (tema II) a avut darul de a ne convinge pe viu despre seriozitatea stilului de muncă întronat aici, despre plăcerea și interesul cu care se lucrează. Discutarea problemelor legate de procedura eșantionării, de modul de formulare a întrebărilor și întocmire chestionarelor, aprecierile a făcute asupra judiciozității și însemnătății lor au antrenat captivant gîndirea elevilor. Pe nesimțite ei se introduceau în atmosfera disputei de idei, verificîndu-și tăria punctului de vedere susținut, forța de convingere a argumentelor invocate. Și nu mai puțin se învăța lecția renunțării la erori. Prin confruntare imediată se examina calitatea gîndirii, concludența opiniilor. In ansamblu însă e suscitată puterea de invenție, e cultivată și formată deprinderea de a gîndi liber, prin aceasta cîștigîndu-se o mare încredere în forțele proprii, adică tocmai ceea ce trebuie să fie pentru oricare definitoriu generație tînără. Molipsiți de febra pregătirii eșantioanelor chestionarelor, ne-am perșimis și noi în final să întreprindem un ad-hoc sondaj de opinii. Am adresat membrilor cercului deveniți acum, din anchetatori, subiecți, următoarea întrebare: „Ce considerați că reprezintă pentru fiecare din noi activitatea desfășurată în cadrul cercului de cercetare a opiniei publice?" Răspunsurile date ne vor scuti de orice comentarii în plus. Pentru majoritatea elevilor cercul reprezintă „ceva nou", „ceva interesant", constituie „o satisfacție", devenind în cele din urmă „o pasiune", o preocupare statornică de o deosebită „atractivitate". Dincolo de aceste prime impresii rostul și importanța activității desfășurate în cerc sunt subliniate cu multă responsabilitate: „ne deprinde să muncim într-un mod sistematic, științific, care ne va folosi la facultate, în viață", „pentru că trăim în societate, în mijlocul membrilor ei, cred că toți vrem să știm cut mai multe și mai precis despre oameni și despre noi înșine", „cred că ea o să fie un stimulent în alegerea profesiunii mele" etc. Indiferent dacă aceste păreri aparțin unor elevi ca: Florian Boldor, Călin Boldor, Iosif Helczli, Floare Ile, Zorica Amaș, Viorel Pop, Mircea Dragoș, Maria Verba, Gheorghe Wendilinger, Andrei Vlaszacs | ș.a., ele aparțin de acum unui colectiv entuziast, dornic de muncă și cunoaștere. Alături de cele spuse despre cerc, unii elevi n-au uitat să amintească și numele inițiatorului, profesorul Victor Vaum. Mai în urmă, cu modestie, i-am dat și dînsului cuvîntul: „Am urmărit să dezvolt interesul studiul fenomenelor pentru I sociale, dînd și elementele de bază ale metodei de cercetare a acestora. Societatea contemporană ridică o serie de probleme noi, mai ales în ce privește conviețuirea. A trăit împreună în mod uman, într-o societate organizată pe principii democra ■tice, revendică pregătirea indivizilor în acest sens. Prin urmare, dincolo de contextul strict școlar, ■ consider că activitatea cercului de cercetare al opiniei publice slujește e ■ducației socialiste a elevilor în spiritul cunoașterii ■ și respectării adevărului. g Am corelat opiniile tinărului profesor cu ale și mai tinerilor celor săi ■ învățăcei. Am dedus că generația care se ridică , acum este pătrunsă de o adîncă pasiune pentru adevăr. A. COZMUȚA 1 PASIUNEA PENTRU ADEVĂR tică, familiarizarea cu noțiunile generale coboa- NICI O SCUZĂ PENTRU CEI CARE DEGRADEAZĂ PĂDURILE! Regretăm că trebuie să consemnăm în coloanele ziarului nostru fapte care atestă o totală indiferență față de una din principalele noastre avuții — lemnul. Le inserăm, totuși deoarece am avut prilejul să vedem zilele trecute, la celălalt pol al conștiinței omenești, sute de mii de cetățeni muncind zi șinoapte, punîndu-și în pericol viața, pentru a salva bunurile obștești de la acțiunile distrugătoare ale inundațiilor. In contrast, alte fapte acuză... In ultimul timp în județul nostru se excecută o serie de obiective pentru care sunt necesare derocări de mare volum, fiind necesară folosirea nu numai a unor utilaje grele, dar și puterea dinamitei. Cum aceste lucrări se execută în zone împădurite, nu-i greu de dedus că pădurea este pusă în oarecare pericol. Tocmai de aceea beneficiarii lucrărilor, organele silvice, constructorii, sînt obligați să vegheze ca această bogăție să nu se degradeze. Așa spun legile statului, așa dictează, interesele obștei, așa-i îndeamnă conștiința pe cei mai mulți oameni ce vin în contact cu pădurea. Și exemplele nu sînt puține. La construcția drumului peste Gutîi, Baia Sprie — Sighetul Marmației, constructorul (I.C.T., șef de șantier ing. Petre Constantinescu) poate fi felicitat de felul cum a ocrotit pădurea, cum a evitat degradarea ei. Și iată-ne la polul opus... Drumul Baia Borșa — Gura Băii, construit de Șantierul din localitate al I.C.F. Cluj. Traseul, să fim drepți, e dificil, dar și specialiștii au apreciat la rîndul lor acest lucru propunînd defrișării o fîșie de pădure respectabilă, de pe care s-a tăiat din timp pădurea. Era normal ca în continuare să se aibă grijă de exemplarele falnice ce înconjurau zona. Ei bine, nu! Cei ce au condus acest șantier(ei fiind marmuiți) nici nu s-au gîndit la așa ceva, n-au dirijat exploziile în acest scop, iar rocile provenite le-au risipit de-a lungul întregului traseu în loc să le evacueze în anumite locuri, astfel că pădurea de pe aproape 20 ha a fost făcută surcele. Rezultă de aici pierderi de peste o jumătate de milion de lei. Cazul a fost înaintat de Inspectoratul silvic județean, după cum era de așteptat. Arbitrajului de stat. Să vedem cum vor achita această sumă cei ce au condus lucrarea. O altă „avalanșă" de masive blocuri ce amenință pădurea e sterilul ce provine din cariera Șuior, care se întinde pe mari suprafețe. Și aici s-a defrișat o mare parte din pădure. Din cantitățile doborîte de Sectorul din Baia Sprie al U.E.S.L. Baia Mare (șef sector Vasile Crișan, director al unității ing. Vasile Șpan) o mare parte a fost scoasă din zona valului de steril. Dar au rămas pînă acum cantități imense de lemn de fag (șeful de sector îl apreciază la 100 m.c. După „inventarierea" noastră, e mai mult nescoase din zona de eliminare a sterilului. Și dacă lemnul e acum periclitat, degradat de ape și bolovani, martori oculari din cariera Șuior susțin că importante cantități de lemn fasonat a fost acoperit sub steril. Și în fața acestui spectacol al distrugerii, cei care l-au exploatat s-au făcut că „nu văd nimic", iar cei din carieră au continuat să arunce imense cantități de steril peste lemn, fără nici o mustrare de conștiință. Mai nou, pe măsură ce înaintează halda, noi zone ale pădurii sunt amenințate. Pe Valea Șuiorului, halda imensă a luat-o la vale antrenată de ape. Pe Valea Cutei, de asemenea o mare cantitate de masă lemnoasă e supusă degradării. Șirul faptelor nu se întrerupe aici. Mai există și în alte locuri exemple — din păcate negative, de degradare a pădurii, împotriva celor care distrug — sub un motiv sau altul, așteptăm măsurile de rigoare, ne îndreptăm totala dezaprobare. T. TOHÄTAN VREMEA Pentru azi vremea va stabilitate, vor cădea ploi minimă va fi cuprinsă între 6—12 grade iar maximele între 15—22 grade. Vîntul va sufla potrivit, fi în general frumoasă cu o ușoară incu caracter de averse. Temperatura vor oscila La apariția, in anul 1968, a volumului de debut al lui Constantin Cubleșan, antetul colecției in care era publicat a determinat discutarea sa, in foiletoane critice, aproape exclusiv în dependență de specificul literaturii științifico-fantastice. S-a remarcat in prea mică măsură că povestirile incluse în volum, un număr de șase, nu cultivă atît ficțiunea fantastică, ci descifrarea unor mobiluri și psihologii contemporane. Anticiparea, atîta cită o întilnim, se desfășoară intr-un cadru de o neutralitate care aproape o anula. De aceea, am fost tentați, atunci să considerăm Nepăsătoarele stele ca o tentativă spre epica obișnuită, așteptînd — ca atare — confirmarea unei vocații dezvăluite indirect; confirmarea o avem în recentul volum de povestiri al tînărului... critic clujean. Clopotele de apă. Și in această nouă apariție editorială, stăruitoare și definitorie rămine tendința de a întreprinde incursiuni largi in spațiul pe care gestul și expresia îl dezvăluie, de cele mai multe ori, doar vag, aproximativ, neconcludent. Este aceasta o zonă a clar-obscurului, singura pe care o „prospectează" eroii și care îl preocupă pe prozator. De aceea, nu vom întîlni personaje bine definite, ci siluete cu contururi incerte, asemeni „lumii" pe care o traversează și asemeni universului lor interior. Chiar prima povestire din volum se încheagă dintr-o asemenea „structură": în Zburați, voi, fluturi de noapte, o femeie trăiește, tîrziu. (Ed. Albatros, 1970) drama desprinderii de o realitate idilică, în care iubirea exista ca un sentiment confuz, lipsit de asperități senzualiste. Intr-o altă povestire, doi tineri, la malul mării, aud „parcă sute de mii de clopote (...) bătînd deodată, puternic, nemaiauzit de puternic". Jana, eroina din Duminică dimineața, volei, poartă un lung dialog cu sine însăși, căutînd a înțelege sensul unui impas sentimental. In Nu aștepta răsăritul soarelui, un bolnav pricepe că atașamentul și înțelegerea nu decurg exclusiv din compasiune, din milă. Eroul din A crede în poveste trăiește continuu avatarurile unei iubiri ce nu iese din tipare adolescentine. In sfîrșit, în Semnalizarea cu roșu, un medic încearcă totul pentru a se recîștiga pe sine prin sine. In toate aceste povestiri, prozatorul pare a ne spune să nu căutăm palpabilul, cadrul, situația de fapt, caracterele, ci momentul psihologic și ecoul său moralist. Fiindcă, aici, Constantin Cubleșan este un moralist pe care tenta nostalgic-romanțioasă nu ni-l poate ascunde. Dimpotrivă. Poate i-am reproșa timbrul ușor elegiac în care își scaldă situațiile, în sensul „sentimentalizării" datelor; poate i-am cere o mai deplină certitudine epică, în sensul intransigenței față de tonuri lirice neincorporate. Rămine să vedem ce ne va oferi în viitoarele sale proze, pe care recentul volum ne îndreptățește să le așteptăm. MIRCEA BRAGA Note de lector Constantin Cubleșan: CLOPOTELE DE APA PENTRU SOCIALISM cinema Joi 28 mai 1970 BAIA MARE — Dacia: Bănuiala; Minerul: Doi bărbați pentru o moarte; Tineretului: Băieții în haine de piele. 1 Mai: Visul domnului Gentil. BAIA SPRIE: Atentatul de la Sarajevo. SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Splendoare în iarbă; Studio: Creola, ochii-ți ard ca flacăra. VIȘEUL DJ5 S[JS: In împărăția Leului de argint. BORȘA: Winnetou în Valea morții. BAIA BORȘA: Vițelul de aur, CAVNIC : Minerul: Taina Leului. TG. LĂPUȘ: Copiii mării. ȘOMCUTA MARE: Bucătărea- Joi 28 mai 1970 manm«*«a» . . . ‘. In magazinul universal recent deschis la Rohia. Călătorului îi șade bine cu drumul... Cu un an în urmă, în ziarul nostru a apărut un articol care viza vechi neajunsuri legate de începutul sezonului turistic. Ca itinerariu pentru documentare ne aleseserăm mai multe localități din zona Vișeului cum sunt: Bistra, Crasna, Petrova. De ce tocmai această zonă? Pe aici, prin aceste strîmtori și defilee de o deosebită frumusețe, își fac apariția primii oaspeți veniți de la mari depărtări pentru a vizita plaiurile Vișeului. Atunci, în preajma sezonului turistic este vorba de articolul intitulat: „Călătorului îi șade bine cu drumul, dar lucrătorului comercial? ■ [UNK] ■), unitățile cooperatiste erau complet nepregătite. După un an, deci la începutul noului sezon turistic, să pornim pe același traseu pentru vedea cum stau lucrurile acum. La Valea Vișeului — primul popas. La 50 de m de gară se află un bufet gestionat de Ileana Orza, unitate de alimentație publică aparținînd cooperativei de consum din Petrova. Ce se vinde aici? Rom, coniac, șliboviță, țuică bătrînă și... pufarin! După sau înainte de băutură, nici măcar un covrig, o chiflă sau un corn, fără să mai amintim că micii, cîrnăciorii, brînza topită sau cașul de oaie nu au trecut încă prin acest bufet. Nu departe de bufet (să precizăm 20 de pași) se află un magazin cu legume și fructe. Gestionara Maria Papariga este prezentă vin de fasole uscată, roșicană de legume, orez și coloniale. Nimic insă destinat turiștilor. Intrînd într-un asemenea magazin cu 15 km mai în vale, am putut vedea ridichi, ceapă verde, salată și chiar roșii. O asemenea unitate de legume și fructe există și în comuna Bistra. In rafturi găsim șiruri lungi cu sticle de vin Hidromel (același din anul trecut), conserve de toate soiurile, boia de ardei etc. Nimic însă din ce să justifice profilul unității. Pe tejghea, un teanc de hîrtii ne atestau comandarea, la 8 mai, a unor cantități de ceapă verde, salată, ridichi. — Le-am comandat dar știu bine că ele vor sosi abia după 2—3 săptămîni, precizează gestionara Iuliana Raicovici. La Bistra revenim asupra unei serioase cașirențe întîlnite anul trecut și anume: La bufetul din localitate, un tavan și doi pereți din interiorul magaziei de mină stăteau gata să se dărime. Precizăm deci, nu-i vorba de urmările recentelor calamități, ci de o indolență care se prelungește în timp. Lăzile cu biscuiți stau într-un colț unde plouă. In magazie întilnim saci întregi cu chifle și covrigi alterați. Despre bufet discutăm și cu primarul comunei, Petru Marbec. — Clădirea bufetului este, ce-i drept, proprietatea statului, dar e închiriată cooperativei. Am spus conducerii cooperativei încă de multă vreme să întreprindă lucrări de reparații din contul chiriei. Noi nu avem alte posibilități... Pe aceleași urme călcate și anul trecut ne întoarcem la Petrova. Aici, după cum se știe, se întretaie mai multe drumuri și șosele turistice. Vizităm bufetul aflat în centrul comunei. Este murdar, încă nevăruit și îi lipsesc perdelele. In vitrină, doar 3—4 cîrnăciori, iar restul conserve. „Cașul de oaie s-a terminat chiar azi!" precizează barmana. Tot ce se poate. De ce atunci 100 kg de caș stătea de mai bine de o săptămînă la Bistra, așteptînd salariații din conducerea cooperativei să îl ridice? Toate aceste vechi carențe le aducem cu lux de amănunte și la cunoștința conducerii cooperativei, personal președintelui Simion Ilieș. Dînsul le recunoaște în întregime. Adaugă însă așa cum e obiceiul: — Ne-ați surprins tocmai nepregătiți. Veniți peste o săptămînădouă și totul va fi în ordine. Varul este stins (nu știm dacă există și bidinele), perdelele sînt procurate, ceapa, cîrnăciorii, cașul... Să mai dăm oare crezare vorbelor? Sau să revenim pe aici mai des? Vorba președintelui. .. T. MIHAI UN AN DE LA PUBLICAREA UNUI ARTICOL televiziune Joi 28 mai 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba maghiară. 17.40 Film serial „Oliver Twist" (XI). 18.05 Mult e dulce și frumoasă emisiune de limbă și literatură română. 18.30 Actualitatea în economie. 18.50 Cadran internațional. 19.20 „1001 de seri" — emisiune pentru cei mici. „Săritorul". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.20 Anunțuri — publicitate. 20.30 Teatru scurt: „Lada" de Ion Sava. 21.05 Călătorie în lumea desenului animat. 21.35 „Intre soare și ploaie" — reportaj. 21.50 Antologie poetică. 22.10 Muzicorama TV — revista actualităților de muzică ușoară. 22.40 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. I. R. E. Baia Mare ANGAJEAZĂ UN DESENATOR TEHNIC PENTRU ATELIERUL DE PROIECTARE. Cererile se depun la serviciul personal. Informații la telefon 1950 — interior 117. București șos. Pipera nr. 48, tel. 330080 vinde unităților socialiste, organizațiilor comerciale de stat și cooperatiste^J^ră^^^repartiție; — bucătării MODUL și IDEAL melaminate; — PFL melaminat (Merom); — Hîrtie decorativă stratificată (Melacart); — Scaune tîmplărești diferite tipuri. ilii copiilor" Magazinele cooperației de consum bine aprovizionate vă stau la dispoziție pentru alegerea cadourilor ce doriți să le tăceți copiilor. Casa de ajutor reciproc a pensionarilor din Baia Mare și împrejurimi aduce la cunoștință tuturor pensionarilor membri că in ziua de 31 mai a.c. ora 9, în sala de ședințe a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, P-ța Libertății, se va ține adunarea generală anuală pentru darea de seamă a Comitetului de conducere și bilanțul pe anul 1969. Prezența membrilor este obligatorie. COMITETUL DE CONDUCERE