Pentru Socialism, noiembrie 1970 (Anul 20, nr. 5214-5238)
1970-11-21 / nr. 5231
Plantatul pomilor fructiferi UNII AU TERMINAT, ALȚII ABIA ÎNCEP Peste plantațiile pomicole care trebuiau efectuate în această toamnă, cu trei săptămâni în urmă, plana un nebulos văl al incertitudinii. Pe ici pe colo se mai mișca totuși cîte ceva, dar realizările faptice erau practic imperceptibile. „Nu este momentul pentru plantări" se scuzau specialiștii, și într-un fel aveau dreptate la momentul de față însă motivările de acest gen nu mai rezistă. Vremea optimă pentru plantat a sosit pretutindeni în județ și normal ar fi ca în fiecare din unitățile care și-au prevăzut să-și extindă plantațiile pomicole, să se lucreze din plin. Ce se întîmplă în realitate? Surprize plăcute... In alți ani, cooperatorii din Oarța de Sus erau vestiți pentru încetineala cu care executau plantatul pomilor fructiferi. Anul acesta însă au făcut ce au făcut și s-au debarasat de această nemăgulitoare faimă, oferind o plăcută surpriză. Cu patru zile în urmă s-a plantat ultimul pom de pe cele 15 ha planificate a se planta în această toamnă, cooperatorii de aici fiind astfel primii pe județ care au terminat — și încă într-un timp foarte scurt — plantatul de toamnă al pomilor fructiferi. Incertitudine, și nu numai atît Și la Tăuți Măgherăuși și Cîmpulung la Tisa, unde lucrările sînt avansate, cooperatorii, specialiștii și președinții au dat și dau dovadă de multă seriozitate și responsabilitate în ceea ce fac. La Cărbunari însă lucrurile se prezintă cu totul altfel. Pentru plantarea celor 20 ha de pomi fructiferi, nu s-a făcut aproape nimic. S-a pichetat ceva și atît. Despre gropi sau plantatul propriu-zis nici nu se poate pomeni. Burghiul repartizat aici MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) jUI LA LIOTE CA EMMXLA UNIVERSITARA ,M. EMINISCH" JAJI Stația de betoane a Poligonului de prefabricate din Baia Mare. t Pagina a 3-a în Artiști plastici maramureșeni: IOSIF BALLA |§| Rînduri la o ediție N.D. Cocea Turneul Ansamblului artistic „Maramureș“ Vizita în Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale române După întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, vorbirilor oficiale încheierea coași semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistentă mutuală românobulgar, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, intr-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din tovarășii Iile Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan este însoțită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină căldură. La intrarea în oraș, de urare încadrată de drapelele roomânești și bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, mentele locuitorilor, exprimă senii„Bine ați venit tovarăși români". Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—România, prietenie în veci", „Trăiască și înflorească prietenia dintre Botevgrad și Ploiești", orașe înfrățite ale celor două țări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scandează: „Vecina Drujba"" (Prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului orășenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem bucuroși — a spus el — că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între comuna Pravaț și comuna dumneavoastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele Sfatului popular orășenesc, Ivan Nikolaiovski a înmînat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orășenesc Partidului Comunist Bulgar și al Sfatului popular orășenesc. „Așa a cum aurul nu ruginește — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno-bulgară să strălucească veșnic". Primit cu vii aplauze, cu ovațiile mulțimii, a răspuns tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delegației bulgare am convenit să acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre, considerind că aceasta corespunde atît voinței tuturor locuitorilor țărilor noastre, intereselor făuririi noii orînduiri în România și Bulgaria, cit și cauzei socialismului și păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea, că orașul dumneavoastră lucrează pentru a întimpina cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). Cuvintele conducătorului partidului și statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetățeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeților pîine și sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd orașul într-o mașină deschisă, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov răspund aclamațiilor îndelungi ale locuitorilor. In localitățile de pe întregul traseu pînă la Vrața — Skravena, Novacene, Mezdra —, sute și sute de locuitori întîmpină cu deosebită căldură pe oaspeți. Peisajul este dominat de stînci semețe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în orașul Vrața, în întîmpinare au venit reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, prim-secretar al Comitetului județean al P.C.R. In față ne apare silueta noului oraș modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetățeni, fluturînd stegulete românești și bulgare, au ieșit în întîmpinarea oaspeților. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrare în oraș sînt reluate în valuri, multiplicîndu-se în ovațiile și uralele mulțimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României și Bulgariei. In acest frumos oraș, asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă și prețuire față de conducătorul partidului și statului nostru, expresie a prieteniei trainice care unește popoarele român și bulgar. In aplauzele și uralele mulțimii, oaspeții români se îndreaptă spre piața centrală a orașului care poartă numele cunoscutului revoluționar bulgar Hristo Botev. Coloana de mașini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munților Stara Planina. Orășelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meșteșugărești, desfășoară astăzi panorama unui oraș industrial, în continuă expansiune! blocuri moderne, integrate armonios în peisajul montan, vile cochete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici și uzine, edificii moderne de cultură. Vrața are astăzi 55.000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. In piața centrală a orașului, dominată de monumentala statuia a lui Hristo Botev, o mare mulțime așteaptă pe oaspeții dragi. Pe mari pancarte sunt scrise în limbile română și bulgară cuvinte de bun venit. Președintele Sfatului popular al orașului, inginer Gancio Racev, salută cordial pe distinșii oaspeți subliniind că populația orașului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Evocînd tradițiile prieteniei româno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate și sprijin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condițiile socialismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dunării dobîndește noi semnificații, noi perspective, spre binele lor, al cauzei socialismului și păcii. Intîmpinat cu urale și ovații ia cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Aș dori, In primul rind, să mulțumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noastre, a populației orașului Ploiești cu care sînteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem în Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bulgaria s-au transformat într-o adevărată unei dintre sărbătoarea prietenările noastre. (Aplauze). In discuțiile pe care le-am avut Vizita in Republica Socialistă România a delegației de partid și de stat a Republicii Democrate Germane afea invitația Comitetului Central Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, o delegație de partid și de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistentă mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. ASOCIAȚIILE DE LOCATARI la discreția împuterniciților Avem doi ani de experiență. Doi ani de cînd în baza Legii nr. 10/1968 au luat ființă asociațiile de locatari. In municipiul Baia Mare au fost create la început 53 de asociații. Apoi acest număr s-a redus la 47. In prezent, prin unificarea unor asociații, deși scriptic există tot 47, în realitate funcționează 32. Sunt multe? Sunt puține? întrebările nu ar avea sens dacă treaba ar merge bine, înaintea asociațiilor de locatari fondul locativ de stat era gospodărit de 3 administrații de clădiri, cu 13 salariați. Aceste administrații se aflau sub tutela Direcției județene de gospodărie comunală și locativă — organism care, împreună cu Consiliul popular municipal, se îngrijea de păstrarea și întreținerea fondului locativ de stat, „înainte". Adică pina acum doi ani. In prezent acest organism al gospodăririi județene nu are nici o atribuție legală asupra asociațiilor de locatari el poate cel mult să se facă recomandări. Asociațiile de locatari sunt, prin Statut, persoane juridice, dar nu au for tutelar. Sistemul de organizare, de muncă etcetera, este prevăzut în Statut, într-o seamă de instrucțiuni adunarea generală a locatarilor și comitetului asociației au menirea de a hotărî și dispune de gospodărirea fondului locativ de stat,... E bine sau nu e bine așa? Fondul locativ de stat, în valoare de sute de milioane lei, e mai bine păstrat și întreținut? Locatarii sunt mulțumiți de activitatea asociațiilor? Din evidența serviciului administrației locale de stat 32 de asociati de locatari dispun de 79 salariați fără a socoti pe îngrijitoare. Deci 79 salariați plătiți de către locatari în comparație cu 13 pe vremea administrațiilor de clădiri. S-ar părea, în fata acestui mare număr de salariați, că munca în cadrul asociațiilor merge strună. Priviți însă cu atenție blocurile de locuințe, și veți vedea uși și ferestre stricate. In apartamente, instalațiile de încălzire, bateriile de apă din bucătărie și baie sînt deteriorate. Oare locatarii au atît de mari pretenții incit asociațiile nu le pot satisface? Să fie apă, apă rece și caldă, încălzire, lumină, curățenie și la nevoie un instalator care să repare o baterie de apa, un calorifer etc. Fiindcă, trebuie să recunoaștem, mai există locatari care nu întrețin cum se cuvine fondul locativ, instalațiile interioare, degradîndu-le cu voia sau fără voia lor. Avem doi ani de experiență. Doi ani în care s-au purtat discuții și s-au emis instrucțiuni pentru fundamentarea unor obligații de serviciu. Cine e obligat să facă cutare și cutare treabă: asociația sau I.G.O.? Legea nr. 62/1968 cu privire la durata de serviciu normată în ani a elementelor de construcții și instalații pe grupe de clădiri precizează clar obligațiile ce-i revin I.G.O. in calitate de proprietar al fondului locativ de stat. Celelalte lucrări, accidentale, neprevăzute, le execută asociația. S-a replicat că asociația nu dispune de oameni pregătiți profesional în acest scop. Foarte exact: Printre cei 79 de salariați n-au încăput nici măcar 5 asemenea oameni pregătiți profesional! In cazul acesta asociația trebuie să facă apel la meseriașii unor cooperative meșteșugărești ori la cei de la I.G.D. și, contra cost, să rezolve problemele. Le-a rezolvat oare? Partial da. In majoritate, nu . Există în prezent în municipiul Baia Mare foarte multe apartamente cu instalațiile de apă și încălzire deteriorate. Pentru a da un exemplu voi aminti că norma de apă rece consumată pe lună de o persoană este de 5 m.c. Din cauza deteriorărilor la instalațiile interioare consumul de apă este în medie de 18—20 m.c. pe lună de persoană. Ne spun oare ceva aceste cifre? In Statut sînt precizate sarcinile împuterniciților asociațiilor de locatari. Printre altele se prevede și vizitarea apartamentelor din raza asociației pentru a asigura repararea eventualelor stricăciuni și a preveni degradările. Cîți dintre împuterniciți se achită de aceste sarcini? Se pot număra pe degetele unei singure mîini. Ei așteaptă să vină I.G.O. sau Întreprinderea comunală să rezolve problemele pe care tocmai ei sînt obligați să le rezolve. In coloanele ziarului nostru am afirmat, la timpul oportun, că numărul asociațiilor e prea mare și ar fi mai nimerit ca acestea să fie organizate în jurul centralelor termice (C.T.) care le deservește. Erau pe atunci 18 C.T. Acum sunt 19. In luna martie a.c. într-o ședință la Consiliul popular municipal s-a făcut această recomandare. Nimeni nu i-a dat glas. Actualmente sînt centrale termice care deservesc 2, 3, 4, și chiar 6 asociații de locatari. Pe lingă faptul că fiecare împuternicit îi pretinde fochistului de la cazane un anumit program de încălzire și apă caldă, conturbîndu-i munca și pînă la urmă făcînd cum crede el mai bine, locatarii sînt obligați să suporte salariile tuturor acestor împuterniciți, cînd ar putea plăti doar unul și bun. Pentru demonstrarea ideii vă prezentăm următorul tabel de funcționare a unor asociații de locatari din caz AL. POIENARU (Continuare în pag. a 2-a) Cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Doresc să vă mulțumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele și partidele noastre. Vreau, totodată, să vă adresez în numele delegației de partid și guvernamentale din România un salut cordial dumneavoastră, tuturor locuitorilor orașului Vrața. Intr-adevăr, județul dumneavoastră este vecin cu unul din județele noastre care, ca și Vrața, se află în plină dezvoltare. Ne bucură faptul că între conducătorii județelor și orașelor noastre există relații bune, că se vizitează reciproc. Aceasta contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele și partidele noastre și, totodată, prilejuiește un schimb util de experiență în edificarea societății socialiste. După cum știți, ieri s-a semnat Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Bulgaria. El nu face, de fapt, decit să consfințească realitatea prieteniei de veacuri dintre popoarele noastre. Și dacă Botev a putut să-și organizeze forțele de luptă împotriva stăpînirii otomane pe teritoriul românesc aceasta se datorește faptului că întotdeauna popoarele noastre s-au întrajutorat și au înțeles că numai unite pot să-și asigure independența, bunăstarea și fericirea (Aplauze). Botev se bucură și în România de o adîncă cinstire, deoarece el a militat pentru prietenia dintre români și bulgari, și-a dat viața pentru eliberarea patriei sale, pentru fericirea poporului. Noi suntem convinși că prietenia dintre România și Bulgaria, prietenia cu toate țările socialiste contribuie la bunăstarea popoarelor noastre, la cauza socialismului și păcii în lume. Aș dori să exprim încă o dată mulțumirea noastră Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar și tovarășului Jivkov pentru că ne-a organizat această vizită plăcută în județul și orașul Vrața. Ne bucură faptul că orașul dumneavoastră cunoaște o rapidă dezvoltare și înflorire, aceasta fiind o expresie vie a rolului conducător al Partidului Comunist. Vă urez multe succese în activitatea dumneavoastră de îndeplinire a hotărîrilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar, care va avea loc în curind. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze). Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România depune o coroană de flori la Monumentul lui Hristo Botev, în semn de omagiu adus marelui revoluționar bulgar. După depunerea coroanei, cei prezenți au păstrat un moment de reculegere. Din Piața Hristo Botev, oaspeții români și persoanele care-i însoțesc s-au îndreptat spre sediul Comitetului județean al P.C. Bulgar, unde a avut loc o întîlnire cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Cu acest prilej, Ivan Abadjiev, prim-secretar al Comitetului județean al P.C. Bulgar, a prezentat o largă informare cu privire la dezvoltarea economică și social-culturală a județului Vrața. Vorbitorul a arătat că acest județ a cunoscut în ultimii ani, ca de altfel toate regiunile țării, o puternică dezvoltare. Pe harta județului Vrața, în care producția agricolă era preponderentă cu ani în urmă, au apărut o serie de întreprinderi industriale, printre care, la loc de frunte, se află marele Combinat chimic, considerat pe bună dreptate cetate a chimiei bulgare, întreprinderi textile, o fabrică de ciment, un combinat de hîrtie și celuloză, o (Continuare în pag. a 4-a) Astăzi, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria.