Pentru Socialism, septembrie 1971 (Anul 21, nr. 5472-5497)

1971-09-19 / nr. 5488

2 Fiecare comunist (Urmare din pag. 1) de partid — spunea tovarășul Au­rel Feștilă, secretar al Comitetu­lui municipal de partid, să ne în­trebe ce să facă, în loc să aplice normele statutare. Au fost cazuri la Autobaza nr. 1, U­ M.T.F., Mili­ția municipiului, Flotația centrală, Inspectoratul Silvic, în care orga­nizațiile de partid au adoptat, după discutarea abaterilor, poziție ne­combativă, neprincipială și de a­­părare a acelora care au comis abateri grave, încâlcind disciplina de partid și legile statului. O anumită lipsă de combativi­tate, spirit intelectualist și indife­rentism se manifestă și la unele organizații de partid din școli, din unitățile sanitare și din instituții, unde se folosește puțin arma cri­ticii și autocriticii și unde conducător al organizațiilor rolul de partid, exigența și combativitatea față de lipsuri nu se ridică la ni­velul cerințelor. Diriginții claselor de elevi spunea tovarășul Augus­tin Cînța, prim-secretar al Comi­tetului municipal U.T.C., nu par­ticipă peste tot la adunările orga­nizației de tineret, nu-și fac o preocupare din participarea și pe această cale la educarea politi­­co-ideologică a elevilor. Există anumiți membri de partid care prin felul de a vedea lucru­rile, de a avea o atitudine la lo­cul de muncă și în societate dove­desc că actele lor nu sunt filtrate printr-o conștiință evoluată, con­știință de comunist, remarca tova­rășul Paul Tîrnovan, secretarul Comitetului de partid de la U.M.M­ N. Aite prejudicii morale aduc acești oameni disciplinei pro­ductive ne dăm seama doar ana­­lizînd cu discernămînt efectul com­portării lor. Comuniștii din uzina noastră însă și-au exprimat tota­lul dezacord cu abaterile săvîrșite de maiștrii Ilie Hăgan, Vasile Mu­­reșan, care aduceau băutură în u­­zină, Gheorghe Griguta și Isaicu Stoica sau ing. Gheorghe Marian, care au intrat în uzină în stare de ebrietate, unii provocînd scan­dal și bătăi. Toți aceștia ca și Va­sile Popa, Gheorghe Pop, I. Radu, Grigore Pietraru și Sf. Sabo au fost sancționați, unii chiar excluși din partid. Intransigența este o ca­racteristică a întregii munci de partid, inclusiv a celei educative și nu vom permite nimănui să în­­­­calce obligațiile ce-i revin în ca­litate de comunist. Plenara a dezbătut în spiritul de exigență al amplului program elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu și aprobat de Comite­tul Executiv al C­ C. al P.G.R. pri­vind îmbunătățirea muncii politi­­co-ideologice și cultural-educative felul în care factorii educației co­muniste a maselor își aduc con­tribuții în lumina cerințelor pro­prii înfăptuirii societății socialiste multilateral dezvoltate, stabilind măsurile practice care se impun: fnvățămîntul de partid, munca politică de masă și atribuțiile ce revin organelor și organizațiilor de partid, sindicat, U.T.C. și femei, funcția politico-educativă a insti­tuțiilor culturale, de artă, priori­tatea educației politico-ideologice în programul de pregătire multi­laterală a tineretului școlar au constituit subiecte de analiză prin­cipială și partinică. Un număr mare de vorbitori și-au adus con­tribuția, și-au exprimat punctul de vedere la alcătuirea unui plan de măsuri care să fie capabil să a­­jute organizațiile de partid în a­­plicarea programului educativ al partidului. Unii dintre aceștia s-au referit la necesitatea ca munca po­litică educativă să-și spună cuvîn­­tul mai răspicat și să ofilească tendința unor salariați care pre­tind cît mai mult de la societate și oferă cît mai puțin. Nu este combătută cu destulă forță educa­tivă obișnuința unor oameni de a ciupi avutul obștesc, de a trîndă­­vi, de a alerga după o viață fără muncă. Manifestările de favori­tism, căpătuială — mentalități burgheze — practica bacșișului trebuie stîrpite fără cruțare. Pro­blemele eticii comuniste, ale echi­tății sociale trebuie înțelese nu numai în mod teoretic, ca prin­cipii de conduită socialistă, ci ele trebuie aplicate, iar munca politi­că educativă are în acest sens un rol deosebit de important.In încheierea dezbaterilor a lu­at cuvîntul tovarășul Gheorghe Dobra, secretar al Comitetului ju­dețean de­­ partid, care a apreciat raportul, substanțialul plan de mă­suri, precum și întreaga analiză făcută prin dezbateri ca situîn­­du-se la un înalt nivel partinic, al spiritului combativ. Ampla acțiu­ne de analiză inițiată de conduce­rea partidului s-a distins și aici ca și în adunările generale ale orga­nizațiilor de partid, printr-o exi­gență principială, prilej de afir­mare a rolului de conducător po­litic al partidului. Pornind de la sarcinile fundamentale ale parti­dului în dezvoltarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii, dez­baterile au dus la creșterea răspun­derii organizațiilor de partid față de munca educativă. In­­ continuare vorbitorul a subli­niat înalta răspundere ce revine comuniștilor față de înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului încă din primul an al cincinalului. Progre­sul economic, al tehnicii și civi­lizației nu poate fi conceput fără o sporire a grijii organelor și or­ganizațiilor de partid față de edu­carea comunistă, fără ca în mod plenar să ne ocupăm de formarea omului nou. Marea răspundere revine comuniștilor ca model și etalon de conduită civilizată. Partidul nostru a stabilit pe o lungă perioadă în viitor liniile de dezvoltare a societății noastre, sintetizînd o prognoză științifică pînă în anul 2000 și nu ne este indiferent cum lucrăm azi, pentru că prezentul trebuie restructurat prin raportare la viitor, care ne este cunoscut, prospectat științi­fic — societatea socialistă multi­lateral dezvoltată. De aici se des­prind cu limpezime calitatea nouă a omului, obligațiile deosebite ale ideologiei noastre pentru a ridica pe trepte mai înalte întreaga fiin­ță umană. In încheiere, tovarășul Gheorghe Dobra și-a exprimat con­vingerea că organizația municipa­lă de partid va ști să găsească soluțiile și modalitățile adecvate pentru a mobiliza comuniștii, oa­menii muncii la înfăptuirea măre­țului program de edificare a omu­lui și a țării stabilit de partid. Intr-o atmosferă de entuziasm, plenara Comitetului municipal de partid a adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, în care, printre altele, se spune: „Noi vedem în programul adop­tat de Comitetul Executiv al C­C. al P­C.R­, pe baza inițiativei și pro­punerii făcute de dumneavoastră, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, un prețios îndrumar în munca noastră pentru întărirea continuă a rolului conducător al partidului în toate domeniile de activitate, pentru mobilizarea tu­turor organizațiilor de partid, de sindicat și U.T.C. la o susținută muncă de educare comunistă a maselor în scopul creșterii nive­lului lor de conștiință și al spo­ririi contribuției la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid-Exprimînd gîndurile și senti­mentele celor peste 15.000 de comuniști, ale tuturor oamenilor muncii din Baia Mare, ne angajăm să materializăm efectul mobiliza­tor al muncii politico-educative într-o producție industrială supli­mentară pe anul 1971 de 141 mi­lioane lei, cu 20 milioane peste angajamentul inițial, și să obținem beneficii suplimentare de cel pu­țin 20 milioane lei". f I I ) I I ) I ■ I ) I I PFNTWTT snria TT«TW Extinderea muncii în acord global pe bază de contracte-an­­gajament, formă de salarizare cu mare eficiență economică, consti­tuie o sarcină de mare importan­­ță și actualitate pentru toate uni­tățile de construcții-montaj. Prin această formă se urmărește, în primul rînd, sporirea cîștigurilor­­ tuturor lucrătorilor, predarea în termen a obiectivelor executate, continua îmbunătățire a calită­ții lucrărilor și reducerea prețu­lui de cost. Aplicarea pe o scară mai lar­gă a muncii în acord global de către șantierele Trustului de con­strucții locale Maramureș, în primele opt luni ale anului cu­rent, a determinat ca în această perioadă să se realizeze 69,2 la sută din planul anual de con­strucții-montaj și să se predea în termen 842 apartamente, un că­ I­min pentru nefamiliști cu 324 lo­­­­curi în Baia Borșa, grupul social I la exploatarea minieră Baia­­ Sprie, fabrica de pîine din Tg. NI Lăpuș, depozitul de materiale al­­ întreprinderii teritoriale de apro­vizionare Baia Mare, 40 săli de clasă, ferma de porci Seini și al­­­­­te lucrări. De menționat este faptul că la acele obiective unde s-a aplicat acordul global pe bază de con­­tracte-angajament la toate faze­le de lucru, termenul planificat de dare în folosință a fost mult scurtat. Așa putem exemplifica în Baia Mare — blocul nr. 98 cu 80­0­ apartamente dat în folosință mai­­ devreme cu 69 zile, blocul E. 4 cu 160 apartamente, realizat cu 51 zile înainte de termen. De asemenea, mai amintim cele două blocuri cu cîte 60 de apar­tamente, pe care Șantierul nr. 3 din Sighetu Marmației le-a pre­prin această formă de salarizare, productivitatea orară a muncii a crescut cu 7,9 la sută, față de cea obținută prin acord simplu, in­fluențând direct și creșterea sa­lariului mediu orar cu peste 2 la sută pe ansamblul Trustului de construcții. Merită să reliefăm că la Grupul de șantiere nr. 2 din Baia Mare care a executat cel mai mare volum de lucrări prin acord global, salariul mediu al muncitorilor cuprinși în formațiuni a fost mai mare aceste cu 10,7 la sută decît cel rezultat pe seama acordului simplu, fapt ce ilustrează cu pregnanță avanta­jele noului sistem. Deși s-au înregistrat succese a­­preciabile în aplicarea acordului global pe bază de contracte-anga­­jament trebuie să subliniem că pon­derea lucrărilor respective es­te departe de posibilitățile exis­tente, reprezentând 37,7 la sută din totalul lucrărilor executate în acord de către T.C.L. Maramu­reș. In această privință situația cea mai precară o întîlnim la Grupul de șantiere nr. 2 Baia Mare, unde datorită reluării u­nor măsuri corespunzătoare abia 26,6 la sută din lucrări se exe­cută prin această formă de sala­rizare, deși există condiții pen­tru realizarea unui volum mult mai mare. In cadrul Direcției județene de drumuri și poduri Baia Mare, în cursul primelor 8 luni ale anu­lui curent, s-a executat o singu­ră lucrare prin această formă în valoare de 50 mii lei, deși prin hotărîrea Comitetului de direc­ție din 9 martie a.c, s-a stabilit realizarea unui număr și un vo­lum mult mai mare de lucrări de drumuri și poduri, însă șefii șan­tierelor Vișeu, Ulmeni, Tg. Lă­­puș și Fetești nu s-au preocupat și nu au luat măsurile corespun­zătoare de aplicare. Din cele de mai sus se des­prinde limpede necesitatea și o­­bligativitatea comitetelor de recție ale celor două unități di­să analizeze cu mai multă compe­tență situația aplicării acordului global pe bază de contracte-an­­gajament, la toate subunitățile a­­parținătoare, avînd în vedere a­­vantajele certe atît pentru între­prinderi cît și pentru salariați. In altă ordine de idei, sub­liniem că pentru darea în folo­sință a tuturor capacităților pro­iectate, la termenele prevăzute, este necesar ca toate contractele încheiate cu formațiile de lucru să se refere la întregul obiectiv — cum ar fi de exemplu blocul de locuințe, școala cu anexele ei etc., și să fie atras și personalul tehnic de conducere alături de cel de execuție în scopul cointe­resării întregii mase de salariați. Or, pînă în prezent, Trustul de construcții locale Maramureș, nu a încheiat contracte-angajament care să cuprindă o lucrare com­pletă și nu a cuprins personalul tehnic de conducere și de supra­veghere în acordul global. Contractele-angajament iate cu formațiile de lucru înc­e­au fost făcute numai pe anumite părți, cum ar fi: executarea o­­biectivului în roșu, montarea u­­tilajelor tehnologice etc., iar o serie de lucrări printre care a­­mintim zugrăvelile, parchetarul, fundațiile și altele nu se reali­zează prin această formă de ma­re productivitate, aspecte întîlni­­te la majoritatea șantierelor, în special la construcțiile de locu­­­­ințe. _ I Deși potrivit normelor legale în­­ vigoare conducerile unităților a­­­­veau posibilitatea să acorde ma­­­­jorarea prețurilor pentru lucrări­­­­le care prezintă un grad mai ma­­­­re de dificultate în execuție, pre­­­­cum și pentru cele cu o tehnici­­­­tate ridicată, acest instrument a­­ fost folosit în­ foarte mică măsură , și nu a influențat suficient­­ cointeresarea materială. Tot un aspect negativ este a­­­­cela al descompletării echipelor , care au încheiat contracte-anga­­­jament pentru executarea anumi­­­­tor lucrări. Asemenea descom­­­­pletări ale echipelor se explică­­ prin transferarea unor muncitori ■ la alte lucrări, ori neaprovizionă­­­­rii ritmice a locurilor de muncă ■ cu materiale, fapt ce a generat,­ în primele opt luni ale anului,­­ un număr de 7.594 om­ ore între­­­­ruperi și care au influențat ne­­­­gativ asupra ritmicității lucrări­­i lor.­­ Este necesar deci, ca în conti­­­­nuare comitetele de direcție ale­­ Trustului de construcții și Di­­­­recției județene de drumuri și­­ poduri Baia Mare să acor­­d de mai multă atenție acestei ■ forme de salarizare, să o popu­­­­larizeze în mai mare măsură­­ pentru a-i fi cunoscute avantajele­­ de către toți salariații, atrăgînd­­ în același timp și personalul teh­ ■­nic și de specialitate pentru a se­­ asigura realizarea integrală și ■ darea în folosință a tuturor lu­­­­crărilor la termenele prevăzute și ■ de calitate corespunzătoare. EUGEN PARIPAS, director adjunct la Direcția de­­­­ planificare și salarizare a ■ Consiliului popular județean­­ Maramureș Acordul global—pârghie importantă in sporirea efi­cientei economice a lucrărilor din construcții I a dat cu o lună mai repede. Desigur, la lucrările executate Unii seamănă grîu... (Urmare din pag. 1) măcar ce cantitate de grîu, seca­ră, orz­are în magazie. Abia a­­laltăieri, cu mari sforțări și cal­cule, delegatul direcției generale agricole județene a reușit să cla­rifice oarecum situația. Un selec­tor, care cu mici reparații putea fi pus în funcție, stă în magazie nefolosit în timp ce secara, cîtă există în stoc, este încă necondi­ționată. Direcția generală jude­țeană a agriculturii a venit în ajutor, mijlocind un schimb de semințe din soiul Harrach cu C.A.P. Ardusat. Dar conducerea din Iabăra n-a binevoit, conform înțelegerii, să transfere cele tone de grîu din producția pro­­­prie la baza de recepție din Sa­tulung. La data de 16 septembrie încă președintele nu știa precis cînd va începe semănatul seca­rei. Este elocventă și discuția pur­tată cu brigadierul de cîmp Au­gustin Pop. — Cît grîu aveți de semănat în această toamnă? — Vreo 15 ha, veni răspunsul cu o notă de totală nesiguranță. Noroc cu președintele care s-a străduit să-l lămurească doar a­­cum pe brigadier, demonstrînd că nu 15 ci 33 ha are de semă­nat brigada I. Evident că la Iadăra, ca și în alte locuri, au mai rămas multe probleme de rezolvat. La ora ac­tuală n-ar mai trebui să vorbim de pregătiri ci de acțiuni concre­te la semănat. Or, cantități­ mari de semințe sînt încă în stadiul cum au fost aduse de­ la batoze și combine. Aceasta întîrzie de bună seamă și ridicarea probe­lor pentru analiză de laborator. Și dacă nu se iau măsuri ener­gice lanțul întîrzierilor se va răsfrînge în mod negativ asupra producției anului viitor. La Pri­­bilești, un selector de mare ca­pacitate, stătea în ziua de 16 sep­tembrie nefolosit. — Am anunțat pe cooperatorii din Lucăcești, Finteușu Mic (?...), Vălenii Șomcutei, Remetea Chioarului, care știm că au fost programați la noi și mai au de selectat semințe, ne spunea ingi­nerul șef Ioan Pop. Dar vedeți, n-a venit nimeni și e păcat că am ținut aici și pe mecanici. Da, Mireșu Mare a selectat aici în două zile 50 tone de grîu. La ora actuală nu s-a efectuat în întregime nici schimbul de semințe. La bazele de recepție din Seini, Ulmeni, există încă a­­proape 80 tone de grîu destinat acestui scop. Pînă la data de 15 septembrie, consiliile de conduce­re ale cooperativelor agricole din Săsar, Vălenii Șomcutei, Oarța de Sus, Hovrila, Cicîrlău, Suciu de Jos n-au binevoit să vină să ri­dice pe bază de schimb cantită­țile de grîu ce le-au fost repar­tizate. Nu vom mai insista cu alte e­­xemple, cele arătate nici nu ne­cesită prea multe comentarii. Vremea însămînțărilor . Dar pentru aceasta trebuie sosită în primul rînd sămînță bună. Să trecem deci de la angaja­mente la fapte. Situîndu-se în fruntea acțiunii, organele și or­ganizațiile de partid trebuie să desfășoare o susținută muncă politico-organizatorică, să deter­mine pe fiecare comunist și lu­crător de pe ogoare să-și facă da­toria cu conștiința răspunderii depline pentru soarta producției de grîu din anul 1972. SPORT SPORT SPORT SPORT hvd: Clasamentul diviziei B Recomandări pentru unii spectatori Etapa viitoare (19 septembrie):Textila — Voința Sighișoara; Vo­­­­ința Oradea — Jiul; Universitateall — C.S.M.; Sparta — Construc­­­­torul Timișoara; Constructorul Baia Mare — Dermagant­­e Etapa viitoare (19 septembrie) :Banatul — Timișul; A.S.A. — * Știința Lovrin; Știința Petroșani— Textila;­­3.S.M. — Gloria; Me­­­­talul Minaur. s După cum ne informează con­ducerea A.S. Minerul, la ultima întîlnire de fotbal (cu G­ S.M. Si­biu), mai mulți spectatori au in­trat cu forța în incinta stadionu­lui, bruscîndu-i pe organizatori și pe oamenii de ordine. Cele două intrări de acces au fost deterio­rate. O altă categorie și-a făcut un obicei din a intra la meciuri prin escaladarea gardurilor. In a­­cest „scop", porțiuni întregi din gardul împrejmuitor au fost dete­riorate spre a înlesni intrările fra­uduloase. Alții, mai „pașnici", privesc meciul de la înălțimea dealurilor învecinate, preferind „tele“-vizionarea... Pe lingă implicațiile financiare de se răsfrîng asupra asociației sportive care are de suferit, prac­ticile de mai sus tîrăsc după ele imaginea unui „spectacol" neplă­cut care umbrește ambianța des­fășurării competițiilor sportive­ Pentru evitarea, în viitor, „confuziilor" privind modalitatea­­ de intrare la meciurile de fotbal (handbal, volei ș.a.), recomandăm parcurgerea următorului traseu: cumpărarea biletului de la casele de bilete, prezentarea la control, ocuparea locului în tribune. Conducerea asociației sportive a luat, de asemenea, măsuri pen­tru evitarea aglomerației: pune­rea în vânzare a biletelor cu două zile mai devreme, mărirea numărului de case de bilete în ziua meciurilor, organizarea in­trării prin patru porți ale stadio­nului etc. ION P­ ANTONIU FEMININ 1. C.S.M. Sibiu 2 2­0 0 24—13 4 2. Constructorul Timișoara 2 1 1 0 23—21 3­­ 3. Sparta Mediaș 2 10 1 19—14 2 4. Jiul Petroșani 2 10 1 20—17 2 5. Universitatea II Timișoara 2 10 1 17—15 2 * 6. Voința Sighișoara 2 10 1 14—16 2 1 7. Voința Oradea 2 10 1 14—19 2 1 8. Textila Sebeș 2 1­0 1 20—27 2 1­9. Constructorul Baia Mare 2 0 1 1 19—23 1 10 Dermagant Tg. Mureș 2­0 0 2 14—19 0 1 MASCULIN­­ 1 Minaur Baia Mare 2 2­0 0 29—21 4 3 2. C.S.M. Reșița 2 1 1 0 32—20 3 3 Metalul Copș­a Mică 2 1 0 1 38—28 2 4. Știința Lovrin 2 10 1 32—31 2­­ 5. A.S.A. Sibiu 2 1 0 1 28—28 2 < 6. Textila Cisnădie 2 1 0 1 30—32 2 . 7, Banatul Timișoara 2 10 1 22—31 2 8. Gloria Arad 2 1 0 1 27—38 2 9. Știința Petroșani 2 0 1 1 30—31 1 10. Timișul Lugoj 2 0 0 2 24—32 0 ! Rezultate de ieri: volei: Explo­rări Baia Mare — Silvania Geniu- Silvaniei (amical) 3—0 (8,5,7); Divizia G: fotbal: Topitorul­­­ Constructorul 1—0 (0—0), cinema Duminică 19 septembrie 1971 BAIA MARE : Dacia: Asediul ( f Complet." Ispahan); Minerul: Iu­bire (Complet. Ajunul lui Octom­­brie); Săsar: Celebrul 702 (Com­plet. Cinci bărbații devin tați); 1 Mai: Evocări (Complet. 1 Acest om minunat): BAIA SPRIE: Genoveva de Brabant (Complet. Secretul Comanei); SIGHE­TU MARMAȚIEI — Muncito­resc: Sunetul muzicii (Com­plet. Prieteni de vatră ve­che); Studio: Apa ca un bivol negru (Complet. Virtuoșii); VIȘEU DE SUS: Adio. prieteni! (Com­plet. Pinguinii); BORȘA: Gintec de leagăn (Complet. Orizont știin­țific 5­70); BAIA BORȘA: Sim­paticul domn „R" (Complet. In șopronul vechi); CAVNIC Mi­nerul: Chemați-l pe Martin (Com­plet. Aventurile lui Bobo); Gutinul: Dă-i înainte Conboi (Complet. Van-van); TG. LĂPUȘ: Cerul n-are gratii (Complet: Marea ca­pacitate de producție a pajiștilor naturale); SEINI: Haiducii lui Șaptecai (Complet. Acoperi­șul); ȘOMCUȚA MARE: Se­chestru de persoană (Complet. Jocul); BĂIUȚ: întâlnirea (Com­plet. Răpirea fetelor); CÎMPU­­LUNG LA TISA: Procesul alb (Complet. Almanah științific in­ternațional). Luni 20 septembrie 1971 BAIA MARE — Dacia: 100 de dolari pentru șerif; Minerul: Mi­­hai Viteazul; Săsar: Celebrul 702 (Complet. Cînd­ bărbații devin tați); 1 Mai: Mihai Viteazul; BA­IA SPRIE: Evocări (Complet. A­­cest om minunat); SIGHETU MAR­MAȚIEI — Muncitoresc: Facerea lumii (Complet. Tîrgul internațio­nal București); Studio: Așa am venit (Complet. La Babadag în coloritul toamnei); VIȘEU DE SUS: Flacăra olimpică (Complet. Televizorul);­ BORȘA: Simpaticul domn „R" (Complet. In șopronul vechi); CAVNIC — Minerul: Au­torizație de călătorie Soarele și trandafirul);­­Complet. Gutinul: Gool—pol (Complet. Orizont știin­țific 5/71); TG. LĂPUȘ: Căpitanul Florian (Complet. Povestea cu co­­rali); SEINI: Haiducii lui Șapte­cai (Complet. Acoperișul); ȘOM­CUTA MARE: Cazul Grișa (Complet. Opera sergentului Cordiș); BĂIUȚ: Columna (Complet. Intîl­­nirea); CÎMPULUNG LA TISA: Soarele alb al pustiului (Complet: Orizont științific 3/70). VlND, casă cu grădină în Tăuții de Sus nr. 59. (536) JTiîmfnTcI IS slpTimErfé Wi televiziune Luni 20 septembrie 1971 18.00 Ansambluri de amatori. Muzică interpretată de Orchestre de mandoline din București și Ploiești. 18.15 Scena. 18.45 Stop­­cadru. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Partidului slavă. 20.30 Film serial: „Aghiotantul excelenței sale", 21.15 Dinamica societății românești. 21.45 Con­cert spectacol de muzică ușoară, 22.35 Din țările socialiste, 22.50 Telejurnalul de noapte. ANUNȚ Prin Decizia nr. 521/1971 a Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Maramureș s-au stabilit următoarele prețuri de vînzare cu amănuntul plafon: Prețurile intră în vigoare la data de 18 septembrie 1971 ora 12 cu excepția roșiilor la care prețul intră in vigoare la data de 22 septembrie 1971 ora 0. Preț de vînzare cu apă­ PRODUSUL I­ M­inutul plafon Extra I II iii — roșii kg 1,85 1,60 1,25 — — gogonele „ _ o,85 0,60 — — duzul „ — 2,00 1,65 — — cartofi de toamnă grupa A pînă la 9 buc./kg. „ — 1,40 — — — cartofi de toamnă grupa A pînă la 18 buc./kg. „ — — 1,20 — — cartofi de toamnă grupa A pînă la 25 buc./kg. „ — — — 0,95 — cartofi de toamnă grupa B pînă la 9 buc./kg. — — 1,20 — — — cartofi de toamnă grupa B pînă la 18 buc./kg. „ — — 1,05 — — cartofi de toamnă grupa B pînă la 25 buc./kg. „ — — — 0,85 Centrala industrială de metale neferoase și rare Baia Mare str. Eliberării nr. 15 recrutează tineri pînă la 18 ani împliniți, cu certificat de 8 sau 10 clase, pentru următoarele școlarizări: UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ în meseriile: — turnător — 25 locuri, — sudor cu gaze — 25 locuri. Școlarizarea la Grupul școlar minier Baia Mare. 3 ani. Elevii vor efectua practica la U.M.M.N. Baia Mare, iar partea teoretică prin cursuri comasate de 2—3 luni pe an la Grupul șco­lar Slatina. CURS PROFESIONAL în meseria de: - 5 locuri. Oțelul roșu­­ Caraș-Seve — constructor cuptoare industriale Școlarizarea la Școala profesională din), 3 ani. Examenele pentru ambele forme de învătămînt se țin la Grupul școlar minier Baia Mare, la data de 25 septembrie 1971. înscrierile se fac la serviciul personal al Centralei pînă în 24 septembrie 1971, \ f V­ /

Next