Pentru Socialism, mai 1974 (Anul 24, nr. 6297-6304)
1974-05-02 / nr. 6298
2 CUNOAȘTEȚI FRUNTAȘII IN ÎNTRECERE ? Cine sunt fruntașii în producție ? Cine îi cunoaște ? Ii cunosc cei care nu își realizează sarcinile de plan ? Ce înseamnă să fii fruntaș in producție ? Iată citeva întrebări adresate unor cadre de la Fabrica de tricotaje „Unitatea" din Sighetu Marmației. Primii noștri interlocutori sînt David Maria, secretara comitetului de partid pe fabrică, și Eugen Koșa, șef birou lansare și urmărire a producției. Cerem numele cîtorva fruntași în producție și ne manifestăm dorința să-i cunoaștem. Destul de greu lucru. Nu-i cunosc nici tovarășii care au întocmit tabelul. Pînă la urmă, cu ajutorul tovarășei David reușim să notăm vreo 10 și pornim să discutăm cu ei. AICI ESTE FRUNTAȘĂ... TOATA SECȚIA. O căutam pe Ana Cerb de la creație. „Aici toate muncitoarele sînt fruntașe, ne mărturisește Matilda Cisar, șefa secției. Altfel nu se poate. In secția asta se lucrează cu... inima. A și fost declarată secție fruntașă pe fabrică. Cerb, Stadler, Tămaș sunt citeva dintre muncitoarele acestei secții care contribuie la creșterea prestigiului mărcii fabricii pe atîtea meridiane". „LA 6 FARA 5 MINUTE, MAȘINA MERGE PE BUCATA MEA". Așa ne-a răspuns Petru Borodi, tricotor la secția profi, cînd l-am întrebat cum reușește să realizeze 176 la sută plan. Lucrează ca tricotor de 7 ani și este unul din cei mai activi comuniști din organizație. Muncitorii din secție cu care stăm de vorbă îl cunosc așa cum trebuie să fie cunoscut un fruntaș în producție pentru că P. Borsodi i-a ajutat pe mulți tricolori să descifreze tainele meseriei. Cum singur ne-a mărturisit, fruntaș în producție nu înseamnă numai să-ți realizezi și depășești planul, trebuie să-i înveți, să-i ajuți și pe alții să reușească acest lucru și mulți dintre cei pe care i-a ajutat Borodi (P. Codrea, Pașca, M. Dan, M. Berci etc.) reușesc: „E GREU SA-ȚI MENȚII TITLUL DE FRUNTAȘ IN ÎNTRECERE". Ne-a mărtuirisit Maria Ghiulai, tricotoare fruntașă cu o vechime de opt ani și cu realizări lunare de plan de cîte 138 la sută. Nu știu dacă voii fi și anul acesta, dar mă străduiasc. Trebuie să te interesezi și să te aprovizionezi din timp cu acel și tot ce-ți trebuie". — Ce faceți, ca fruntașă în producție, pentru celelalte muncitoare mai tinere. ? — 10—15 fete îmi cer ajutorul în fiecare zi- Și din zona mea și din alte zonei. — Și aveți timp să le arătați ? ‘ — îmi fac și timp. Am și răbdare. Cineva trebuie să o facă. O generație de muncitori trebuie să crească o altă generație. Și, e de așteptat, una mai bună din toate punctele de vedere. FRUNTAȘA DE PE TABEL NU E ȘI FRUNTAȘA DE LA MAȘINĂ. La secția bobinoi o căutăm pe I. Ierima, dar ajutoarea de maestră, F. Poleac, rămîne cam nedumerită, aflînd despre ce este vorba. — Cine a trecut-o pe Ierima pe tabel ? Ne conduce apoi la o altă muncitoare, la Maria Botiș care, deși nu e pe tabel (și ar merita să fie ! — n.n.) o cunoaște toată secția. Este o utecistă activă, o muncitoare serioasă și punctuală. Face lucru de calitate și cu economii. Ca să fii exemplu pentru ceilalți trebuie să corespunzi din mai multe puncte de vedere. M. Botiș lucrează pe mașina de bobinat de 7 ani, își realizează planul, lună La Fabrica de tricotate „UNITATEA“ de lună, cu peste 125 la sută și este de ani de zile fruntașă în secție. — Pentru asemenea rezultate trebuie să stai la mașină și să-ți vezi de treabă, ne declară M.B. DAR... Ioana Roșea a venit la „Unitatea" acum șase luni. E greu aici, la mașina de bobinat, pînă te obișnuiești. I. R. nu reușește, încă, să-și realizeze planul. Mai întreabă și ea, dar îi e rușine și apoi fiecare lucrează pentru planul propriu. Totuși, I. Roșea lucrează pe mașina din dreapta Măriei Botiș, la doi metri distanță și e de peste șase luni acolo ! ȘI LA CONFECȚII UNAI PE TABEL. ALTCEVA IN SECȚIE. Ștefan Pastor, șeful secției, își declină răspunderea de a ne indica două-trei fruntașe. — Sunt multe. Maistra de schimb le cunoaște mai bine, eu mă ocup cu alte probleme.Cu ce s-o fi ocupînd un șef de secție dacă nu-și cunoaște oamenii ?!). Stăm de vorbă cu tovarășa Ileana Stan, maistru de schimb, care ne înșiră numaidecît o mulțime de fruntașe. — Cele mai bune sînt Viorica Chirai și Maria Turda. V. Chirai lucrează aici de opt ani. In ultimele luni și-a realizat planul în proporție de 164 la sută. — Cum se explică faptul că unele muncitoare din secție nu-și realizează planul ? — Nu folosesc pentru producție cele opt ore de lucru. — Cunoașteți pe vreuna dintre ele ? — Poate că sunt și pe lângă mine... Noi le atragem atenția, le spunem... FRUNTAȘI IN PRODUCȚIE SAU INDIVIDUALIȘTI ? Maria Rednic s-a calificat acum doi ani prin ucenicie la locul de muncă. A lucrat întîi la tricotaje, iar acum la confecții. De cînd e aici n-a reușit să realizeze decit 30— 40 la sută din plan. — Primim duzini mai grele și pentru cele care suntem mai noi trebuie o jumătate de oră la o duzină. Este lângă mine muncitoarea Anița Oros care-i mai vede și-și depășește planul. Am cerut ajutor, am întrebat, lucrează pentru planul dar fiecare ei. PE PARTEA CEALALTA A BENZII. Discutăm cu maistra de schimb, Stan. „Eu nu știu cum se descurcă cu salariul pe care-l ia pentru mîncare, haine, chirie — stă în gazdă. Are o soră mai mare care lucrează la tricotaje. Am chemat-o și am stat de vorbă cu ea. Mi-a spus că de fapt ele nu prea au nevoie de bani. (Așa să fie, oare ? ! — n.n.). Nu știu ce să fac cu ea ! Cum o pierd din ochi își pune oglinda pe mașină și se piaptănă. Ocupă o mașină pe care s-ar putea realiza și depăși planul. Așa este, dar s-a întrebat cineva de la „Unitatea" ce gînduri nutresc aceste tinere fete ? „Ce s-o fi întîmplat cu acea frumoasă inițiativă „Prietena tinerei angajate" ? » AVEM O DISCUȚIE SCURTĂ. Maria David, secretara comitetului de partid de la fabrică ne spune: „Propunerile pentru fruntași în producție se fac la nivelul grupelor sindicale, dar în acest sens trebuie să contribuie mai direct cei care sînt în contact permanent și nemijlocit cu muncitorii, adică ajutorii de maiștri maiștrii de schimb. Acum am primit și insignele pentru fruntașii pe ‘73 și le vom înmîna în cadru festiv, împreună cu tov. Șt. Mihu, care răspunde de munca de propagandă, ne vom ocupa ca în cel mai scurt timp să punem la punct și să completăm gazetele de secții și panoul de onoare al fabricii. Ne vom ocupa cu mai multă răspundere, pe toate liniile (organizații de partid, U.T.C. și grupe sindicale) ca fruntașii, experiența lor să fie bine cunoscută, larg generalizată". I. ARDEI,EANU Expunere Profesorul universitar Gheorghe Chiș, directorul Observatorului astronomic din Cluj, va prezenta în ziua de 2 mai, ora 18, expunerea intitulată „Școala și cunoștințele de astronomie în era cosmică". întâlnirea — organizată de Casa corpului didactic — va avea loc la Complexul astronomic de pe str. G. Coșbuc din Baia Mare și va fi însoțită de proiecții. TELEX . Un colectiv al Institutului de cercetări și proiectări pentru lianți și asbociment a realizat un nou tip de ciment folosit la construcția de drumuri și piste pentru aeroporturi. Datorită caracteristicilor sale superioare — rezistență, contracție și permeabilitate —, produsul respectiv permite obținerea unor însemnate avantaje de ordin tehnic și economic. Prin reducerea dozajului de ciment, la 1 km de șosea se realizează o economie de 9.000 lei. • Colectivele Șantierului naval Galați au livrat Flotei maritime cargoul „Călărași" de 4.500, tdw. • De pe banda de montaj a întreprinderii de prelucrare a lemnului din Reghin a ieșit instrumentul muzical cu nr. 400.000. Lutierii din Reghin, ale căror produse sînt cunoscute în peste 30 de țări, vor executa în acest an pentru beneficiarii din țară și de peste hotare peste 70.000 instrumente muzicale. • La Varșovia s-a deschis o expoziție de grafii prezentînd creații fotodin opera marelui sculptor român Dimitrie Paciurea. Mm — Tată, ce sunt sîrmele astea din dreapta șinei? — Sîrme de telegraf. — Atunci de ce nu-s sîrme și pe stingă? — Pe acolo trece telegrafia fără fir m i PENTRU SOCIALISM Unele, de-acum, tradiționale, altele aflate în acest an la început, festivalurile culturalartistice maramureșene sînt puncte ferme în programul de acțiuni pe 1974 al Comitetului județean de cultură și educație socialistă și instituțiilor sale de specialitate. Ele se înscriu, pe de o parte, în obiectivele de mare răspundere, de stringentă actualitate cu privire la păstrarea și valorificarea folclorului, a tradițiilor și datinilor poporului nostru. Pe de altă parte, festivalurile cultural-artistice maramureșene sînt prilejuri de susținere, baza unui program riguros pe realist, a unor importante acșițiuni politice și cultural-artistice de mai mare amploare și rezonanță în rîndul participanților. Prin conținutul și forma lor de manifestare, festivalurile anului 1974 sînt închinate mărețelor evenimente pe care poporul român se sărbătorește: a XXX-a aniversare a Eliberării patriei, Congresul al XI-lea al P.C.R. Interesul pe care aceste manifestări politice și culturale îl stîrnesc ne-a determinat să-i informăm pe cititorii noștri, fie și în mare, asupra conținutului și datelor la care festivalurile urmează a avea loc. După „TÎNJAUA" de la Hoteni (de duminică, 5 mai), despre care am scris în numărul nostru de seri, cel mai important, dar și mai apropiat ca dată este Festivalul „MARAMUREȘ ‘74", aflat la prima sa ediție. Ca și conținut, dar și ca dimensiuni, „Maramureș ‘74" este fără precedent. El se va desfășura în perioada 2 iunie — 23 August 1974, sub genericul „Patriei libere, partidului iubit" și va cuprinde acțiuni la nivelul întregului județ, al tuturor instituțiilor de cultură din sistemul așezămintelor culturale, sindicatelor, organizațiilor de tineret și cooperativelor meșteșugărești. Din planul vast al manifestărilor planificate a avea loc în acest festival am desprins citeva de mai larg ecou: o sesiune de luni cu durează acest festival, localitățile județului nostru vor avea ca oaspeți specialiști în diferite domenii din principalele centre culturale ale țării. La căminele culturale, cu forțe proprii sau de la nivelul județului, vor avea loc întâlniri ale brigăzilor științifice cu publicul (la Răzoare, Valea Stejarului, Cavnic, Cernești), almanahuri culturale (Desești, Dămăcușeni, Cavnic), concursuri „Cine știe, cîștigă" ÎN SPIRITUL PROGRAMULUI IDEOLOGIC AL PARTIDULUI FESTIVALURILE CULTURAL- ARTISTICE ALE ANULUI 1974 comunicări științifice organizată la Baia Mare și dedicată aniversării Eliberării patriei, un concurs gen „Cine știe, răspunde" inițiat de Biblioteca județeană pe tema „23 August — piatră de hotar în istoria patriei", vernisajul expoziției județene de artă plastică a membrilor Filialei U.A.P., expoziții județene de artă plastică și de fotografii ale amatorilor din județ . Timp de două zile, în luna iulie, Societatea de științe istorice din București, în colaborare cu filiala maramureșeană, își va ține o sesiune a sa de comunicări la Baia Mare. Trebuie să menționăm că pe parcursul celor aproape trei (Bistra, Copalnic Mănăștur, Călinești, Șurdești, Tg. Lăpuș, Vișeu de Jos), simpozioane pe teme ale realizărilor economice și social-culturale ale României în cei 30 de ani, despre istoria contemporană țării (Șomcuta Mare, Baia Bora șa, Șișești, Sighetu Marmației, Baia Sprie, Vișeu de Sus, Desești, Tg. Lăpuș, Groși etc.), expoziții de pictură, artă populară și ceramică (la Săcel, Vișeu de Sus, Baia Mare, Sighetu Marmației), almanahuri muzeistice (Moisei, Cernești, Vișeu de Jos), caleidoscoape științifice, (la Cicîrlău, Rogoz) etc. Se poate spune, de altfel, că fiecare instituție culturală a județului va organiza, cu prilejul acestui festival, citeva acțiuni politice și culturaleducative de amploare și, sperăm, de real ecou în conștiința participanților. Festivalul „Maramureș ‘74" va include și tradiționalele manifestări ale dansului, cîntecului și portului popular: „STEJARUL" (luna iunie), STOINENI" și „IZVOARELE" (iulie), „HORA LA PRISLOP" (august). Tot pe linie artistică putem aminti spectacolele selective și trecerile în revistă ale formațiilor artistice câștigătoare ale fazei județene a concursului aflat acum în plină desfășurare. Un alt festival la care oamenii muncii vor putea lua parte este „TIRGUL CEPELOR" de la Asuaju de Sus (luna septembrie). „TOAMNA BAIMAREANA" ce va avea loc în perioada 14—27 octombrie, va cîștiga în acest an, sîntem siguri, în popularitate și frumusețe, în folosul locuitorilor municipiului nostru. In sfîrșit, seria acțiunilor cultural-artistice de amploare ale anului 1974 se va încheia cu „FESTIVALUL DATINILOR ȘI OBICEIURILOR LAICE DE IARNA" (decembrie) de la Sighetu Marmației. Ca și pînă acum, acțiunile de asemenea dimensiuni vin să contribuie la înfăptuirea programului ideologic al partidului, la educarea patriotică estetică a oamenilor, la valorifificarea și perpetuarea frumuseților cîntecului și dansului, a tradițiilor și datinilor poporului, la îmbogățirea lor. V. R. GHENCEANU Întreprinderea de industrial Uzare a laptelui Maramureș cu sediul în Baia Mare, str. Victoriei nr. 97, organizează UN CONCURS pe data de 6 mai a.c., ora 8, pentru ocuparea următoarelor posturi: — revizor contabil; — tehnician constructor. Condiții conform prevederilor legale în vigoare. Solicitanții să se adreseze biroului personal. Anunț de familie Cu ocazia zilei de naștere, urăm cumnatului nostru POP GRIGORE din Baia Mare sănătate și la mulți ani. Lenuța și Teodor (1649) Ideea anchetei de față are la origine două scrisori sosite, în interval de citeva săptămîni, pe adresa redacției ziarului „Pentru socialism". Sînt două corespondențe semnate de un singur autor — Vasile Zelenszky din Baia Mare. In ambele depeșe, omul își exprimă același gen de nemulțumiri. Omul s-a supărat pentru că vecinii din bloc au îndrăznit să transforme o parte, din suprafața curții în grădină, că din această cauză copiii n-ar „avea unde să se joace", că s-au posibilitățile de amenajare redus a rondurilor de flori. Mergem la fața locului și, într-adevăr, Situația corespunde realității. Verzirea primăverii i-a determinat pe oameni să înceapă o muncă utiilă: să transporte în curte pămînt vegetal, să sape și să planteze pomi și cîțiva butuci de viță de vie, să facă straturi și să semene tot felul de verdețuri. In falta blocului, rondurile de fiori au fost reamenajate, iar arborilor ornamentali li s-a refăcut „toaleta". Faptul nu l-a mulțumit pe V.Z., ci din contră, i-a oferit un prilej de a le reproșa vecinilor, iar apoi de a scrie redacției, cerînd insistent intervenția critică a ziarului, i-am îndeplinit dorința. Dar... Văzînd cum se prezintă situl V/.V/A.V.W.V W/.VWA.V.1 ția, ascultînd argumentele oamenilor, credem că faptele existente nu prezintă nici un pericol. Copiilor le-a rămas suficient spațiu de zbenguială, iar o parte a terenului respectiv va primi, fără îndoială, un grad mai ridicat de utilitate în folosul tuturor locatarilor de aici. Mai cu seamă că, așa cum ni se destăinuia gospodină, aproape toți cei care o stau în bloc sînt oameni mai în vîrstă, care au nevoie în timpul liber de o muncă reconfortantă, liniștitoare. Lucrul în grădină vine numai bine în întîmpinarea acestei firești cerințe. Judecind chestiunea dintr-o asemenea perspectivă, V. Zelenszky n-ar avea deci nici Un motiv de supărare pe proprii săi vecini. Dacă luăm însă un alt aspect semnalat de corespondentul nostru, are și el pe undeva dreptate. Sînt în acest imobil locatari care s-au deprins cu creșterea diferitelor orătănii. Or, ei au obligația de a renunța la astfel de practici. Un imobil care găzduiește 12 familii nu e bine să fie transformat în coteț de păsări. Organul municipal în drept își va spune cu siguranță cuvîntul și va soluționa problema în mod categoric. Părăsind blocul 30, am mai zăbovit citeva clipe în perimetrul acestui cartier. Privim cum arată terenurile din jurul imobilelor de la nr. 21 și 29, situate tot pe strada B. Delavrancea. Aici nimeni n-a mișcat un deget pentru a schimba aspectul din jurul acestor blocuri. Rondurile de flori au devenit aidoma unor mormane de pămînt, iar vegetația pe că a dispărut. Terenul aproadin preajma acestor locuințe și-a pierdut toate elementele pe care le întrunește noțiunea generică de „zonă verde". In astfel de condiții, suprafața în cauză, decit să stea în paragină, n-ar merita oare să primească o altă utilitate? Iată ce ne-a declarat pensionarul Ștefan Schiller din strada Rozelor, stradă aflată pe aceleași coordonate cu str. R. Delavrancea. — Noi am amenajat aici în curte o grădină, avînd, alături de flori, trandafiri, tufe de verdeață și citeva straturi de ceapă, usturoi, salată, morcovi, pătrunjel și alte legume. Să nu creadă cineva însă că vrem să ne îmbogățim prin aceasta, ci doar să nu lăsăm pămîntul pustiu, să producem atîtea legume cît să existe pentru consumul curent al fiecărei familii. Cu vreo 10—12 ani în urmă soția a plantat un cireș. Vedeți, acum e mare, frumos. Toți copiii se îndulcesc din fructele pe care le face. Noi suntem mîndri cu grădina pe care am făcut-o și o folosim în comun. Pomii, verdeața, plantele pe care le cultivăm pe lingă casă curăță mai bine aerul, ne dau sănătate, satisfacții. Aspecte plăcute, dovezi de buni și harnici gospodari întâlnim și la blocurile 11 și 33, unde florile alternează cu straturile de legume, plantațiile de pomi fructiferi — cu tufe și arbori ornamentali, îmbogățind peisajul, făcînd viața oamenilor de aici mai plăcută, mai reconfortantă. Excepție însă blocul 21, în preajma căruia tronează lipsa și neglijența, întreaga suprafață a terenului de aici seamănă nu cu zonă verde, ci cu peisaj dintr-o aridă și răscolită decupat zonă... selenară. Nimeni n-a mișcat un deget pentru refacerea rondurilor de flori, pentru plantarea unor pomi sau vegetație decorativă. Așadar, gospodărirea rațională a fiecărui petec de pămînt nu cade numai în competența și atribuțiile organelor comunale de stat. Și în mediul rural există mari suprafețe de teren a căror folosire nu se bucură de atenția cuvenită din partea cetățenilor și a altor factori de răspundere. Dar despre acestea vom mai vorbi într-un număr viitor al ziarului nostru. LA BAIA MARE:Grădini roditoare in jurul blocurilor(1) Aurel P. PADUREANU AVMVAV.V.VW.,,V,'.V.VAV.WJSV.V/J1.W. WJWVWVWWWWtfW^VWVWWWWWVW^UWWiWWWWWWUWWUVWW WWW In întreaga țară au avut loc competiții sportive dedicate Zilei de 1 Mai. • La Vișeu de Sus, peste 30 de șahiști au participat la întrecerea dotată cu Cupa 1 Mai. A cîștigat Takacs care l-a învins în finală pe Daniel (ambii de la Bradul). • Manzon, campion mondial la categoria mijlocie, va apare într-un film ce nu va avea un subiect sportiv. Parteneră: Suzana Jimenez, poreclită „Brigitte Bardot a Americii de Sud". « Turul ciclist al României va trece și prin Baia Mare, 15 iunie: Bistrița — Dej — Baia Mare , 16 iunie: Baia Mare — Zalău — Cluj. « Ilie Năstase: „Ion Țiriac trebuie să înțeleagă că revenirea lui în echipă, la dublu, alături de mine, va însemna mult. Este binevenit chiar în ziua meciului. Nici unul, nici altul nu avem nevoie de rodaj". • Paltinul Vadu Izei — Ronișoara Rona de Sus 0—3. Au înscris : I. Paiac, Gh. Fetco (din 11 m), V. Șmuter. Au asistat peste 500 de spectatori (M. Anuțeac, corespondent). « Magazin: Conflict între U.E.F.A. și „Sunday Times". Ziarul a denunțat pe arbitrii care s-au lăsat corupți de cluburi în cadrul competițiilor europene. Cercetările sînt în curs: « După cum ne informează Gh. Răzor, la Școala comercială din Baia Mare a avut loc crosul „Să întîmpinăm 1 Mai". Pe primele locuri s-au clasat: Ioana F., Ileana M., Valeries T., respectiv V. Timiș, I. Rohan, V. Roman. • In cadrul finalelor universitare ale „Cupei tineretului", Institutul pedagogic Baia Mare a ocupat locul I (băieți) la orientare turistică, iar Institutul de subingineri Baia Mare, locul II (băieți) la volei. • După ce echipa de fotbal a statului Haiti s-a calificat în turneul final al C.M., consilierul special al federației de fotbal, italianul Trevisan a fost rugat să părăsească țara. • După terminarea partidelor, jucătorii echipei de popice Voința Baia Mare, nu s-au prezentat la festivitatea de premiere a campioanei județene, Voința Sighetu Marmației. Astfel, după ce au doborît popice, au dărîmat și citeva din literele alfabetului sportivității. .. «Se spune că schiul datează de cel puțin patru mii de ani. Schiul devine sport din 1879. In 1888 Nansen traversează, în 39 de zile, pe schiuri, Groenlanda. • Corespondență: N. Preda, E.M. Baia Sprie : Loturile divizionarelor C au fost publicate la începutul returului. Fotografia echipei Minerul Baia Sprie va vedea lumina tiparului odată cu promovarea în B. Dacă... a Accidentat în meciul Polonia-Anglia (iunie 1973), Lubanski a suferit un nou accident, în urma căruia va fi supus unei noi intervenții chirurgicale. Nu va putea participa la turneul final e Arbitrul băimărean I. Pintea a fost solicitat pentru a oficia la turneul III școlare de volei, Deva, al diviziei • Peter Berson este ultima jertfă a bolizilor la probele pentru Marele premiu al Africii de Sud. • Sîmbătă, și duminică voleibalistul Ioan Ghic a avut nuntă, dar acest fapt nu l-a împiedecat ca luni să fie prezent la antrenament, " Din ,cugetările" lui Gîgă : „Brecht! Unde am mai auzit expresia asta? In box, sau în tenis?" • Pe terenul de fotbal al Grupului școlar minier Baia Mare a avut loc faza județeană a Cupei României la oină. Clasament. 1. Tricolor Baia Mare — calificată pentru zona de la Arad (11—12 mai) ; 2. Spicul Marița ; 3. Șoimii Rohia. Arbitrajul a fost asigurat de I. Ionescu, I. Dunca, P. Boiceanu. • După 37 de ani de prezență continuă în prima ligă, Manchester United a retrogradat în liga secundă; • Gh. Kromely, ajutat de S. Waikowski, antrenează echipa Topitorul. ® „Flacăra" ia atitudine față de afirmațiile lui M.R. (România literară, 18 aprilie) referitoare la Ilie Năstase. • In partida Unirea Săcălășeni — Aurul Săsar, arbitrul a anulat un gol sub amenințările spectatorilor. (V. Săsăranu, corespondent). • Amuzant! In ziua ce a urmat partidei de la Buenos Aires, „Sportul", ziar de specialitate, a consemnat „din cauza orei tîrzii nu putem publica rezultatul partidei" în timp ce „România liberă" a publicat rezultatul meciului și autorii golurilor ! • Partida de juniori Oțelul — Electrica (ambele din Baia Mare) nu a avut loc (sîmbătă 27 aprilie) deoarece la jocul anterior arbitrul care a condus întîlnirea oțelarilor a uitat carnetele în servietă, ducîndu-le acasă. Ii propunem pentru un premiu de originalitate LECTOR poftim* ...ZM.JUJSJU „Săptămîna culturală a Capitalei“ relatează despre un preot de țară, sasul Joseph Teutsch de prin părțile Brașovului, care cu mai mult de un veac în urmă a adunat o seamă de însemnări, notate probabil pe coperți de cărți vechi, despre evenimentele ciudate din trecut și le-a ordonat într-un caiet după cum au avut loc: în aer, în apă ori pe uscat. Din prima categorie sînt interesante următoarele două, care par a se referi la apariția acum 300 de ani a unor O.Z.N.-uri în regiunea respectivă: „Foc venind de sus — la 19 aprilie 1658, pe la ora 8 dimineața o sferă de foc s-a lăsat deasupra castelului nou din fața Brașovului...". „Nori de foc — în 1687, în a 8-a duminică după Sf. Treime, pe la ora 8 seara, trei nori mici de foc, care s-au văzut aproape în toată Țara Birsei, au trecut în zbor pe deasupra Brașovului și a crestelor munților". WxWfiC . Medicii unui spital din Lima au reușit să coase... mina unui pacient, desprinsă din zona umărului. Operația a durat peste 3 ore, încheindu-se cu succes. A început perioada de refacere a funcțiilor inițiale ale țesuturilor. • Franța trece printr-o criză ce o afectează aproape la fel de mult ca cea a energiei: criza pulpelor de broască (francezii consumă 800 milioane broaște pe an). Poluarea apelor a redus catastrofal numărul acestor batracieni. • Recent s-a adresat instanțelor judiciare pentru acțiune omul cu cel mai lung nume din Anglia: Jonathan Nicolas Vivien Francis Hilary Boise Randolph Montague Jarvis Hyacinth Brettam St. John Rubin Gale de la Courtie, in vîrstă de 43 de ani, de profesie artist. El a explicat că numeroasele nume i-au fost date de nu mai puțin numeroasele sale rude. „Puteam să le moștenesc banii numai dacă le purtam numele, dar de fapt au lăsat numai datorii" — a exclamat el dezamăgit. • Gina Lollobrigida a pierdut procesul intentat împotriva fostei soții doctorului Cristian Barnard. A aceasta publicase într-o carte scrisorile pe care actrița le-a trimis celebrului chirurg, scrisori ce puteau da naștere la interpretări. Vorba cîntecului: Inimă nu fi de piatră... CINEMA Joi 2 mai 1974 BAIA MARE — Dacia: Un comisar acuză; Minerul: Pădurea pierdută; Săsar: Fugi ca să te prindă; 1 Mai: Departe de Tipperrary; BAIA SPRIE: Păcală; SIGHETU MARMAȚIEI: Nu trișa, dragă; VIȘEU DE SUS: Drumurile bărbaților; BORȘA: Capcană pentru general; BAIA BORȘA: Intre maluri; CAVNIC — Minerul: Drum în penumbră; TG. LĂPUȘ: 100 de lei; MARE: Războiul lui ȘOMCUTA Murphy; SEINI: 100 de lei; BÂIUȚ: Meridianul zero; CIMPULUNG LA TISA: Ciprian Porumbescu; BAITA: Maria Stuart, Joi 2 mai 1974 Bill Joi 2 mai 1974 16.00—17.00 Teleșcoală. 17.00 Fotbal: F.C. Constanța — Universitatea Craiova (divizia A). Transmisiune directă de la Constanța. 18.45 Marele premiu de steeple-chase (Cursă de galop cu obstacole fixe). înregistrare de la Hipodromul Auteuil din Paris. 19.00 Familia. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal.20.00' Seară pentru tineret. Cîntăm partidul, patria, tinerețea. Selecțiuni din spectacolul de gală susținut de formațiile laureate ale Festivalului național al artei studențești, închinat celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al P.C.R. 21.25 Surprize pe micul ecran. 22.15 24 de ore.