Pentru Socialism, mai 1974 (Anul 24, nr. 6297-6304)

1974-05-02 / nr. 6298

2 CUNOAȘTEȚI FRUNTAȘII IN ÎNTRECERE ? Cine sunt fruntașii în producție ? Cine îi cunoaște ? Ii cunosc cei care nu își realizează sarcinile de plan ? Ce înseamnă să fii fruntaș in producție ? Iată citeva întrebări adresate unor cadre de la Fabrica de tricotaje „Unitatea" din Sighetu Marmației. Primii noștri interlocutori sînt David Maria, secretara comite­tului de partid pe fabrică, și Eugen Koșa, șef birou lansare și urmărire a producției. Cerem numele cîtorva fruntași în produc­ție și ne manifestăm dorința să-i cunoaștem. Destul de greu lucru. Nu-i cunosc nici tovarășii care au întocmit tabelul. Pînă la urmă, cu ajutorul tovarășei David reușim să notăm vreo 10 și pornim să discutăm cu ei. AICI ESTE FRUNTAȘĂ... TOA­TA SECȚIA. O căutam pe Ana Cerb de la creație. „Aici toate muncitoarele sînt fruntașe, ne mărturisește Matilda Cisar, șefa secției. Altfel nu se poate. In sec­ția asta se lucrează cu... inima. A și fost declarată secție frunta­șă pe fabrică. Cerb, Stadler, Tă­­maș sunt citeva dintre muncitoa­rele acestei secții care contribuie la creșterea prestigiului mărcii fabricii pe atîtea meridiane". „LA 6 FARA 5 MINUTE, MAȘI­NA MERGE PE BUCATA MEA". Așa ne-a răspuns Petru Borodi, tricotor la secția profi, cînd l-am întrebat cum reușește să realizeze 176 la sută plan. Lucrează ca tri­cotor de 7 ani și este unul din cei mai activi comuniști din or­ganizație. Muncitorii din secție cu care stăm de vorbă îl cunosc așa cum trebuie să fie cunoscut un fruntaș în producție pentru că P. Borsodi i-a ajutat pe mulți tri­colori să descifreze tainele mese­riei. Cum singur ne-a mărturisit, fruntaș în producție nu înseamnă numai să-ți realizezi și depășești planul, trebuie să-i înveți, să-i ajuți și pe alții să reușească acest lucru și mulți dintre cei pe care i-a ajutat Borodi (P. Codrea, Pașca, M. Dan, M. Berci etc.) reu­­­­șesc: „E GREU SA-ȚI MENȚII TITLUL DE FRUNTAȘ IN ÎNTRECERE". Ne-a mărtuirisit Maria Ghiulai, tricotoare fruntașă cu o vechime de opt ani și cu realizări lunare de plan de­ cîte 138 la sută. Nu știu dacă voi­i fi și anul acesta, dar mă străduiasc. Trebuie să te in­teresezi și s­ă te aprovizionezi din timp cu acel și tot ce-ți trebuie". — Ce faceț­i, ca fruntașă în pro­ducție, pentru celelalte muncitoa­re mai tinere. ? — 10—15 fete îmi cer ajutorul în fiecare zi- Și din zona mea și din alte zonei. — Și aveți timp să le arătați ? ‘ — îmi fac­ și timp. Am și răb­dare. Cineva trebuie să o facă. O generație de muncitori trebuie să crească o altă generație. Și, e de așteptat, una mai bună din toate punctele­ de vedere. FRUNTAȘA DE PE TABEL NU E ȘI FRUNTAȘA DE LA MAȘINĂ. La secția bobi­noi o căutăm pe I. Ierima, dar ajutoarea de maestră, F. Poleac, rămîne cam nedumerită, aflînd despre ce este vorba. — Cine a trecut-o pe Ierima pe tabel ? Ne conduce apoi la o altă mun­citoare, la Maria Botiș care, deși nu e pe tabel (și ar merita să fie ! — n.n.) o cunoaște toată secția. Este o utecistă activă, o munci­toare serioasă și punctuală. Face lucru de calitate și cu economii. Ca să fii exemplu pentru ceilalți trebuie să corespunzi din mai multe puncte de vedere. M. Botiș lucrează pe mașina de bobinat de 7 ani, își realizează planul, lună La Fabrica de tri­­cotate „UNITATEA“ de lună, cu peste 125 la sută și este de ani de zile fruntașă în secție. — Pentru asemenea rezultate trebuie să stai la mașină și să-ți vezi de treabă, ne declară M.B. DAR... Ioana Roșea a venit la „Unitatea" acum șase luni. E greu aici, la mașina de bobinat, pînă te obișnuiești. I. R. nu reușește, încă, să-și realizeze planul. Mai întreabă și ea, dar îi e rușine și apoi fiecare lucrează pentru pla­nul propriu. Totuși, I. Roșea lu­crează pe mașina din dreapta Mă­riei Botiș, la doi metri distanță și e de peste șase luni acolo ! ȘI LA CONFECȚII UNA­I PE TABEL. ALTCEVA IN SECȚIE. Ștefan Pastor, șeful secției, își declină răspunderea de a ne in­dica două-trei fruntașe. — Sunt multe. Maistra de schimb le cunoaște mai bine, eu mă ocup cu alte probleme.­­Cu ce s-o fi ocupînd un șef de secție da­că nu-și cunoaște oamenii ?!). Stăm de vorbă cu tovarășa Ileana Stan, maistru de schimb, care ne înșiră numaidecît o mulți­me de fruntașe. — Cele mai bune sînt Viorica Chirai și Maria Turda. V. Chirai lucrează aici de opt ani. In ultimele luni și-a realizat planul în proporție de 164 la sută. — Cum se explică faptul că u­­nele muncitoare din secție nu-și realizează planul ? — Nu folosesc pentru producție cele opt ore de lucru. — Cunoașteți pe­ vreuna dintre ele ? — Poate că sunt și pe lângă mine... Noi le atragem atenția, le spunem... FRUNTAȘI IN PRODUCȚIE SAU INDIVIDUALIȘTI ? Maria Rednic s-a calificat acum doi ani prin ucenicie la locul de muncă. A lucrat întîi la tricotaje, iar acum la confecții. De cînd e aici n-a reușit să realizeze decit 30— 40 la sută din plan. — Primim duzini mai grele și pentru cele care suntem­ mai noi trebuie o jumătate de oră la o duzină. Este lângă mine muncitoa­rea Anița Oros care-i mai ved­e și-și depășește planul. Am cerut ajutor, am întrebat, lucrează pentru planul dar fiecare ei. PE PARTEA CEALALTA A BENZII. Discutăm cu maistra de schimb, Stan. „Eu nu știu cum se descurcă cu salariul pe care-l ia pentru mîncare, haine, chirie — stă în gazdă. Are o soră mai mare care lucrează la tricotaje. Am chemat-o și am stat de vorbă cu ea. Mi-a spus că de fapt ele nu prea au nevoie de bani. (Așa să fie, oare ? ! — n.n.). Nu știu ce să fac cu ea ! Cum o pierd din ochi își pune oglinda pe mașină și se piaptănă. Ocupă o mașină pe care s-ar putea realiza și depăși planul. Așa este, dar s-a întrebat cine­va de la „Unitatea" ce gînduri nutresc aceste tinere fete ? „Ce s-o fi întîmplat cu acea frumoasă inițiativă „Prietena tine­rei angajate" ? » AVEM O DISCUȚIE SCURTĂ. Maria David, secretara comitetu­lui de partid de la fabrică ne spune: „Propunerile pentru frun­tași în producție se fac la nivelul grupelor sindicale, dar în acest sens trebuie să contribuie mai di­rect cei care sînt în contact per­manent și nemijlocit cu muncito­rii, adică ajutorii de maiștri maiștrii de schimb. Acum am pri­­­mit și insignele pentru fruntașii pe ‘73 și le vom înmîna în cadru festiv, împreună cu tov. Șt. Mihu, care răspunde de munca de pro­pagandă, ne vom ocupa ca în cel mai scurt timp să punem la punct și să completăm gazetele de secții și panoul de onoare al fabricii. Ne vom ocupa cu mai multă răspun­dere, pe toate liniile (organizații de partid, U.T.C. și grupe sindi­cale) ca fruntașii, experiența lor să fie bine cunoscută, larg gene­ralizată". I. ARDEI,EANU Expunere Profesorul universitar Gheor­­ghe Chiș, directorul Observa­torului astronomic din Cluj, va prezenta în ziua de 2 mai, ora 18, expunerea intitulată „Școala și cunoștințele de as­tronomie în­ era cosmică". întâl­nirea — organizată de Casa corpului didactic — va avea loc la Complexul astronomic de pe str. G. Coșbuc din Baia Mare și va fi însoțită de pro­iecții. TELEX . Un colectiv al Institutului de cercetări și proiectări pen­tru lianți și asbociment a rea­lizat un nou tip de ciment fo­losit la construcția de drumuri și piste pentru aeroporturi. Da­torită caracteristicilor sale su­perioare — rezistență, contrac­ție și permeabilitate —, pro­dusul respectiv permite obți­nerea unor însemnate avanta­je de ordin tehnic și economic. Prin reducerea dozajului de ci­ment, la 1 km de șosea se rea­lizează o economie de 9.000 lei. • Colectivele Șantierului naval Galați au livrat Flotei mariti­me cargoul „Călărași" de 4.500, tdw. • De pe banda de montaj a întreprinderii de prelucrare a lemnului din Reghin a ieșit instrumentul muzical cu nr. 400.000. Lutierii din Reghin, a­­le căror produse sînt cunoscu­te în peste 30 de țări, vor exe­cuta în acest an pentru bene­ficiarii din țară și de peste ho­tare peste 70.000 instrumente muzicale. • La Varșovia s-a deschis o expoziție de grafii prezentînd creații foto­din opera marelui sculptor român Dimitrie Paciurea. Mm — Tată, ce sunt sîrmele astea din dreapta șinei? — Sîrme de telegraf. — Atunci de ce nu-s sîrme și pe stingă? — Pe acolo trece telegrafia fără fir­­ m i PENTRU SOCIALISM Unele, de-acum, tradiționale, altele aflate în acest an la în­ceput, festivalurile cultural­­artistice maramureșene sînt puncte ferme în programul de acțiuni pe 1974 al Comitetului județean de cultură și educa­ție socialistă și instituțiilor sa­le de specialitate. Ele se în­scriu, pe de o parte, în obiec­tivele de mare răspundere, de stringentă actualitate cu pri­vire la păstrarea și valorifica­rea folclorului, a tradițiilor și datinilor poporului nostru. Pe de altă parte, festivalurile cul­­tural-artistice maramureșene sînt prilejuri de susținere, baza unui program riguros pe realist, a unor importante ac­și­țiuni politice și cultural-artisti­­ce de mai mare amploare și rezonanță în rîndul partici­panților. Prin conținutul și forma lor de manifestare, festivalurile a­­nului 1974 sînt închinate mă­rețelor evenimente pe care poporul român se sărbătorește: a XXX-a aniversare a Eliberă­rii patriei, Congresul al XI-lea al P.C.R. Interesul pe care aceste ma­nifestări politice și culturale îl stîrnesc ne-a determinat să-i informăm pe cititorii noștri, fie și în mare, asupra conținutului și datelor la care festivalurile urmează a avea loc. După „TÎNJAUA" de la Ho­teni (de duminică, 5 mai), des­pre care am scris în numărul nostru de seri, cel mai impor­tant, dar și mai apropiat ca dată este Festivalul „MARA­MUREȘ ‘74", aflat la prima sa ediție. Ca și conținut, dar și ca dimensiuni, „Maramureș ‘74" este fără precedent. El se va desfășura în perioada 2 iu­nie — 23 August 1974, sub ge­nericul „Patriei libere, partidu­lui iubit" și va cuprinde acțiuni la nivelul întregului județ, al tuturor instituțiilor de cultu­ră din sistemul așezămintelor culturale, sindicatelor, organi­zațiilor de tineret și coopera­tivelor meșteșugărești. Din pla­nul vast al manifestărilor pla­nificate a avea loc în acest fes­tival am desprins citeva de mai larg ecou: o sesiune de luni cu­ durează acest festival, localitățile județului nostru vor avea ca oaspeți specialiști în diferite domenii din principa­lele centre culturale ale țării. La căminele culturale, cu forțe proprii sau de la nivelul județului, vor avea loc întâl­niri ale brigăzilor științifice cu publicul (la Răzoare, Valea Stejarului, Cavnic, Cernești), almanahuri culturale­ (De­­sești, Dămăcușeni, Cavnic), concursuri „Cine știe, cîștigă" ÎN SPIRITUL PROGRAMULUI IDEOLOGIC AL PARTIDULUI FESTIVALURILE CULTURAL- ARTISTICE ALE ANULUI 1974 comunicări științifice organiza­tă la Baia Mare și dedicată aniversării Eliberării patriei, un concurs gen „Cine știe, răspun­de" inițiat de Biblioteca județea­nă pe tema „23 August — piatră de hotar în istoria patriei", vernisajul expoziției județene de artă plastică a membrilor Filialei U.A.P., expoziții jude­țene de artă plastică și de fo­tografii ale amatorilor din ju­deț . Timp de două zile, în lu­na iulie, Societatea de științe istorice din București, în cola­borare cu filiala maramureșea­nă, își va ține o sesiune a sa de comunicări la Baia Mare. Trebuie să menționăm că pe parcursul celor aproape trei (Bistra, Copalnic Mănăștur, Călinești, Șurdești, Tg. Lăpuș, Vișeu de Jos), simpozioane pe teme ale realizărilor economi­ce și social-culturale ale Ro­mâniei în cei 30 de ani, des­pre istoria contemporană țării (Șomcuta Mare, Baia Bor­­a șa, Șișești, Sighetu Marmației, Baia Sprie, Vișeu de Sus, De­­sești, Tg. Lăpuș, Groși etc.), expoziții de pictură, artă popu­lară și ceramică (la Săcel, Vi­șeu de Sus, Baia Mare, Sighe­tu Marmației), almanahuri mu­zeistice (Moisei, Cernești, Vi­șeu de Jos), caleidoscoape științifice, (la Cicîrlău, Rogoz) etc. Se poate spune, de altfel, că fiecare instituție culturală a județului va organiza, cu prilejul acestui festival, cite­va acțiuni politice și cultural­­educative de amploare și, spe­răm, de real ecou în conștiin­ța participanților. Festivalul „Maramureș ‘74" va include și tradiționalele ma­nifestări ale dansului, cîntecu­lui și portului popular: „STE­JARUL" (luna iunie), STOI­­NENI" și „IZVOARELE" (iulie), „HORA LA PRISLOP" (august). Tot pe linie artistică putem aminti spectacolele selective și trecerile în revistă ale forma­țiilor artistice câștigătoare ale fazei județene a concursului aflat acum în plină desfășura­re. Un alt festival la care oa­menii muncii vor putea lua parte este „TIRGUL CEPELOR" de la Asuaju de Sus (luna sep­tembrie). „TOAMNA BAIMA­­REANA" ce va avea loc în pe­rioada 14—27 octombrie, va cîștiga în acest an, sîntem si­guri, în popularitate și frumu­sețe, în folosul locuitorilor mu­nicipiului nostru. In sfîrșit, se­ria acțiunilor cultural-artistice de amploare ale anului 1974 se va încheia cu „FESTIVALUL DATINILOR ȘI OBICEIURILOR LAICE DE IARNA" (decembrie) de la Sighetu Marmației. Ca și pînă acum, acțiunile de asemenea dimensiuni vin să contribuie la înfăptuirea pro­gramului ideologic al partidu­lui, la educarea patriotică estetică a oamenilor, la valori­fi­ficarea și perpetuarea frumuse­ților cîntecului și dansului, a tradițiilor și datinilor poporului, la îmbogățirea lor. V. R. GHENCEANU Întreprinderea de industrial Uzare a laptelui Maramureș cu sediul în Baia Mare, str. Victoriei nr. 97, organizea­ză UN CONCURS pe data de 6 mai a.c., ora 8, pentru ocuparea următoarelor posturi: — revizor contabil; — tehnician constructor. Condiții conform prevederilor legale în vigoare. Solicitanții să se adreseze biroului personal. Anunț de familie Cu ocazia zilei de naștere, urăm cumnatului nostru POP GRIGORE din Baia Mare să­nătate și la mulți ani. Lenuța și Teodor (1649) Ideea anchetei­ de față are la origine două scrisori sosite, în interval de citeva săptămîni, pe adresa redacției ziarului „Pentru socialism". Sînt două corespon­dențe semnate de un singur autor — Vasile Zelenszky din Baia Mare. In ambele depeșe, omul își exprimă același gen de nemulțu­miri. Omul s-a supărat pentru că vecinii din bloc au îndrăznit să transforme o parte, din supra­fața curții în grădină, că din a­­ceastă cauză­ copiii n-ar „avea un­de să se joace", că s-au posibilitățile de amenajare redus a rondurilor de flori. Mergem la fața locului și, în­­tr-adevăr, Situația corespunde realității. Verzirea primăverii i-a determinat pe oameni să încea­pă o muncă utiilă: să transporte în curte pămînt vegetal, să sape și să planteze pomi și cîțiva butuci de viță de vie,­ să facă straturi și să semene tot felul de verdețuri. In falta blocului, ron­durile de fiori au fost reamena­­jate, iar arborilor ornamentali li s-a refăcut „toaleta". Faptul nu l-a mulțumit pe V.Z., ci din con­­tră, i-a oferit un prilej de a le reproșa vecinilor, iar apoi de a scrie redacției, cerînd insistent intervenția critică a ziarului, i-am îndeplinit dorința. Dar... Văzînd cum se prezintă situl­ V/.V/A­.V.W.V W/.VWA­.V.1 ția, ascultînd argumentele oame­nilor, credem că faptele existente nu prezintă nici un pericol. Co­piilor le-a rămas suficient spa­țiu de zbenguială, iar o parte a terenului respectiv va primi, fă­ră îndoială, un grad mai ridicat de utilitate în folosul tuturor lo­catarilor de aici. Mai cu seamă că, așa cum ni se destăinuia gospodină, aproape toți cei care o stau în bloc sînt oameni mai în vîrstă, care au nevoie în tim­pul liber de o muncă reconfor­tantă, liniștitoare. Lucrul în gră­dină vine numai bine în întîmpi­­narea acestei firești cerințe. Judecind chestiunea dintr-o a­­semenea perspectivă, V. Zelenszky n-ar avea deci nici Un motiv de supărare pe proprii săi vecini. Dacă luăm însă un alt aspect semnalat de corespondentul nos­tru, are și el pe undeva drepta­te. Sînt în acest imobil locatari care s-au deprins cu creșterea diferitelor orătănii. Or, ei au o­­bligația de a renunța la astfel de practici. Un imobil care găz­duiește 12 familii nu e bine să fie transformat în coteț de pă­sări. Organul municipal în drept își va spune cu siguranță cu­­vîntul și va soluționa problema în mod categoric. Părăsind blocul 30, am mai zăbovit citeva clipe în perimetrul acestui cartier. Privim cum arată terenurile din jurul imobilelor de la nr. 21 și 29, situate tot pe strada B. Delavrancea. Aici ni­meni n-a mișcat un deget pentru a schimba aspectul din jurul a­­cestor blocuri. Rondurile de flori au devenit aidoma unor mormane de pămînt, iar vegetația pe că a dispărut. Terenul aproa­din preajma acestor locuințe și-a pierdut toate elementele pe care le întrunește noțiunea generică de „zonă verde". In astfel de condiții, suprafața în cauză, decit să stea în paragină, n-ar merita oare să primească o altă utilita­te? Iată ce ne-a declarat pensiona­rul Ștefan Schiller din strada Rozelor, stradă aflată pe aceleași coordonate cu str. R. Delavrancea. — Noi am amenajat aici în curte o grădină, avînd, alături de flori, trandafiri, tufe de ver­deață și citeva straturi de ceapă, usturoi, salată, morcovi, pătrun­jel și alte legume. Să nu creadă cineva însă că vrem să ne îmbo­gățim prin aceasta, ci doar să nu lăsăm pămîntul pustiu, să produ­cem atîtea legume cît să existe pentru consumul curent al fiecă­rei familii. Cu vreo 10—12 ani în urmă soția a plantat un cireș. Vedeți, acum e mare, frumos. Toți copiii se îndulcesc din fruc­tele pe care le face. Noi sun­tem­ mîndri cu grădina pe care am făcut-o și o folosim în comun. Pomii, verdeața, plantele pe care le cultivăm pe lingă casă curăță mai bine aerul, ne dau sănătate, satisfacții. Aspecte plăcute, dovezi de buni și harnici gospodari întâl­nim și la blocurile 11 și 33, unde florile alternează cu straturile de legume, plantațiile de pomi fruc­tiferi — cu tufe și arbori or­namentali, îmbogățind peisajul, făcînd viața oamenilor de aici mai plăcută, mai reconfortantă. Excepție însă blocul 21, în preaj­ma căruia tronează lipsa și negli­jența, întreaga suprafață a tere­nului de aici seamănă nu cu zo­nă verde, ci cu peisaj dintr-o aridă și răscolită decupat zonă... selenară. Nimeni n-a mișcat un deget pentru refacerea rondurilor de flori, pentru plantarea unor pomi sau vegetație decorativă. Așadar, gospodărirea rațională a fiecărui petec de pămînt nu ca­de numai în competența și atri­buțiile organelor comunale de stat. Și în mediul rural există mari suprafețe de teren a căror folosire nu se bucură de atenția cuvenită din­ partea cetățenilor și a altor factori de răspundere. Dar despre acestea vom mai vorbi într-un număr viitor al ziarului nostru. LA BAIA MARE:Grădini roditoare in jurul blocurilor(1) Aurel P. PADUREANU AVMVAV.V.VW.,,V,'.V.VAV.WJSV.V/J1.W. WJWVWVWWWWtfW^VWVWWWWWVW^UWWiWWWWWWUWWUVWW WWW In întreaga țară au avut loc competiții sportive dedicate Zilei de 1 Mai. • La Vișeu de Sus, peste 30 de șahiști au participat la întrecerea dotată cu Cupa 1 Mai. A cîștigat Takacs care l-a în­vins în finală pe Daniel (ambii de la Bradul). • Manzon, campion mondial la categoria mijlocie, va apare într-un film ce nu va avea un subiect sportiv. Parteneră: Su­­zana Jimenez, poreclită „Brigitte Bardot a Americii de Sud". « Tu­rul ciclist al României va trece și prin Baia Mare, 15 iunie: Bistri­ța — Dej — Baia Mare , 16 iunie: Baia Mare — Zalău — Cluj. « Ilie Năstase: „Ion Țiriac trebuie să înțeleagă că revenirea lui în echipă, la dublu, alături de mine, va însemna mult. Este binevenit chiar în ziua meciului. Nici unul, nici altul nu avem nevoie de ro­daj". • Paltinul Vadu Izei — Ro­­nișoara Rona de Sus 0—3. Au în­scris : I. Paiac, Gh. Fetco (din 11 m), V. Șmuter. Au asistat peste 500 de spectatori (M. Anuțeac, co­respondent). « Magazin: Conflict între U.E.F.A. și „Sunday Times". Ziarul a denunțat pe arbitrii care s-au lăsat corupți de cluburi în cadrul competițiilor europene. Cercetările sînt în curs: « După cum ne informează Gh. Răzor, la Școala comercială din Baia Mare a avut loc crosul „Să întîmpinăm 1 Mai". Pe primele locuri s-au clasat: Ioana F., Ileana M., Vale­ries T., respectiv V. Timiș, I. Ro­han, V. Roman. • In cadrul finale­lor universitare ale „Cupei tinere­tului", Institutul pedagogic Baia Mare a ocupat locul I (băieți) la orientare turistică, iar Institutul de subingineri Baia Mare, locul II (băieți) la volei. • După ce echipa de fotbal a statului Haiti s-a calificat în turneul final al C.M., consilierul special al fede­rației de fotbal, italianul Trevisan a fost rugat să părăsească țara. • După terminarea partidelor, jucă­torii echipei de popice Voința Baia Mare, nu s-au prezentat la festivitatea de premiere a cam­pioanei județene, Voința Sighetu Marmației. Astfel, după ce au do­­borît popice, au dărîmat și citeva din literele alfabetului sportivită­ții. .. «Se spune că schiul da­tează de cel puțin patru mii de ani. Schiul devine sport din 1879. In 1888 Nansen traversează, în 39 de zile, pe schiuri, Groen­landa. • Corespondență: N. Preda, E.M. Baia Sprie : Loturile divizio­narelor C au fost publicate la în­ceputul returului. Fotografia echi­pei Minerul Baia Sprie va vedea lumina tiparului odată cu promo­varea în B. Dacă... a Accidentat în­ meciul Polonia-Anglia (iunie 1973), Lubanski a suferit un nou accident, în urma căruia va fi su­pus unei noi intervenții chirurgi­cale. Nu va putea participa la tur­neul final­ e Arbitrul băimărean I. Pintea a fost solicitat pentru a oficia la turneul III școlare de volei, Deva, al diviziei • Peter Berson este ultima jertfă a boli­zilor la probele pentru Marele premiu al Africii de Sud. • Sîm­­bătă, și duminică voleibalistul Ioan Ghic a avut nuntă, dar acest fapt nu l-a împiedecat ca luni să fie prezent la antrenament, " Din ,­cugetările" lui Gîgă : „Brecht! Unde am mai auzit expresia asta? In box, sau în tenis?" • Pe tere­nul de fotbal al Grupului școlar minier Baia Mare a avut loc faza județeană a Cupei României la oi­nă. Clasament. 1. Tricolor Baia Mare — calificată pentru zona de la Arad (11—12 mai) ; 2. Spicul Marița ; 3. Șoimii Rohia. Arbitra­jul a fost asigurat de I. Ionescu, I. Dunca, P. Boiceanu. • După 37 de ani de prezență continuă în prima ligă, Manchester United a retrogradat în liga secundă; • Gh. Kromely, ajutat de S. Wai­­kowski, antrenează echipa Topito­­rul. ® „Flacăra" ia atitudine față de afirmațiile lui M.R. (România literară, 18 aprilie) referitoare la Ilie Năstase. • In partida Unirea Săcă­lășeni — Aurul Săsar, arbi­trul a anulat un gol sub amenin­țările spectatorilor. (V. Săsăranu, corespondent). • Amuzant! In ziua ce a urmat partidei de la Buenos Aires, „Sportul", ziar de specialitate, a consemnat „din cauza orei tîrzii nu putem publi­ca rezultatul partidei" în timp ce „România liberă" a publicat rezul­tatul meciului și autorii golurilor ! • Partida de juniori Oțelul — E­­lectrica (ambele din Baia Mare) nu a avut loc (sîmbătă 27 aprilie) deoarece la jocul anterior arbitrul care a condus întîlnirea oțelarilor a­ uitat carnetele în servietă, du­­cîndu-le acasă. Ii propunem pen­tru un premiu de originalitate­­ LECTOR poftim* ...ZM.JUJSJU „Săptămîna culturală a Capi­talei“ relatează despre un preot de țară, sasul Joseph Teutsch de prin părțile Brașo­vului, care cu mai mult de un veac în urmă a adunat o sea­mă de însemnări, notate pro­babil pe coperți de cărți vechi, despre evenimentele ciudate din trecut și le-a ordonat în­tr-un caiet după cum au avut loc: în aer, în apă ori pe us­cat. Din prima categorie sînt interesante următoarele două, care par a se referi la apari­ția acum 300 de ani a unor O.Z.N.-uri în regiunea respec­tivă: „Foc venind de sus — la 19 aprilie 1658, pe la ora 8 di­mineața o sferă de foc s-a lă­sat deasupra castelului nou din fața Brașovului...". „Nori de foc — în 1687, în a 8-a dumi­nică după Sf. Treime, pe la o­­ra 8 seara, trei nori mici de foc, care s-au văzut aproape în toată Țara Birsei, au trecut în zbor pe deasupra Brașovu­lui și a crestelor munților". WxWfiC . Medicii unui spital din Li­ma au reușit să coase... mina unui pacient, desprinsă din zona umărului. Operația a du­rat peste 3 ore, încheindu-se cu succes. A început perioada de refacere a funcțiilor iniția­le ale țesuturilor. • Franța trece printr-o criză ce o afec­tează aproape la fel de mult ca cea a­ energiei: criza pulpe­lor de broască (francezii con­sumă 800 milioane broaște pe an). Poluarea apelor a redus catastrofal numărul acestor ba­tracieni. • Recent s-a adresat instanțelor judiciare pentru acțiune omul cu cel mai lung­­ nume din Anglia: Jonathan Nicolas Vivien Francis Hilary Boise Randolph Montague Jar­vis Hyacinth Brettam St. John Rubin­ Gale de la Courtie, in vîrstă de 43 de ani, de profesie artist. El a explicat că nume­roasele nume i-au fost date de nu mai puțin numeroasele sale rude. „Puteam să le moștenesc banii numai dacă le purtam numele, dar de fapt au lăsat numai datorii" — a exclamat el dezamăgit. • Gina Lollobri­­gida a pierdut procesul inten­tat împotriva fostei soții doctorului Cristian Barnard. A­ a­ceasta publicase într-o carte scrisorile pe care actrița le-a trimis celebrului chirurg, scri­sori ce puteau da naștere la interpretări. Vorba cîntecului: Inimă nu fi de piatră... CINEMA Joi 2 mai 1974 BAIA MARE — Dacia: Un comisar acuză; Minerul: Pădu­rea pierdută; Săsar: Fugi ca să te prindă; 1 Mai: Departe de Tipperrary; BAIA SPRIE: Păcală; SIGHETU MARMAȚIEI: Nu trișa, dragă; VIȘEU DE SUS: Drumurile bărbaților; BORȘA: Capcană pentru gene­ral; BAIA BORȘA: Intre ma­luri; CAVNIC — Minerul: Drum în penumbră; TG. LĂ­PUȘ: 100 de lei; MARE: Războiul lui ȘOMCUTA Murphy; SEINI: 100 de lei; BÂIUȚ: Me­ridianul zero; CIMPULUNG LA TISA: Ciprian Porumbescu; BAITA: Maria Stuart, Joi 2 mai 1974 Bill Joi 2 mai 1974 16.00—17.00 Teleșcoală. 17.00 Fotbal: F.C. Constanța — Universitatea Craiova (divizia A). Transmisiune directă de la Constanța. 18.45 Marele pre­miu de steeple-chase (Cursă de galop cu obstacole fixe). înre­gistrare de la Hipodromul Auteuil din Paris. 19.00 Familia. 19.20 1001 de seri. 19.30 Tele­jurnal.­20.00' Seară pentru tine­ret. Cîntăm partidul, patria, tinerețea. Selecțiuni din spec­tacolul de gală susținut de for­mațiile laureate ale Festivalu­lui național al artei studen­țești, închinat celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al P.C.R. 21.25 Surprize pe micul ecran. 22.15 24 de ore.

Next