Primăvara, 1928 (Anul 8, nr. 1-52)

1928-07-22 / nr. 30

Asociațiunea "ASTEA" atr saguna ö Sibiu Í MUZEUL M­ISE» SEVE« BOCU­­MBOUR *r a-26Z1 _____ VIII. No. 30. %•# »9­9 'é* Prețul 3 lei. Sânnicolaul-mare, 22 Iulie 1928. Abonamentul: Un an . 200 Lei Pentru preoți, în­vățători, țărani. Un an . 150 Lei 6 luni . 75 Lei 3 luni . 38 Lei Pentru America, 2 Dolari. Jugoslavia 120 Dinari. Pentru primării și societăți 300 Lei. TELEFON No. 39. Redacția și Admi­nistrația: Str. Principele Carol No. 47. „O plătim că e foaie românească.“ Zilele trecute a venit dintr’o fruntașă comună vecină la admini­strația gazetei noastre o măicuță bună și cuminte să plătească »Pri­măvara­, pentru fiul ei. In fiecare an această bună mamă, își ține de sfântă datorie românească după ce a trecut luna Iunie să vină la ad­ministrație și să plătească gazeta pe întreg anul. A venit și anul acesta, așa cum e firea mamelor harnice și dornice ca fiii lor să aibe nu num­ai avere, ci să fie și pricepuți, să știe veștile și noutățile din țară și străinătate, să fie nu numai om cu avere, ci să fie și priceput — Bate la ușe măicuța, întră și întreabă: »Aici este redacția Primăverii ?« — Da i­ se răspunde. Am venit să plătesc foaia. Secretarul o poftește să șcadă, apoi o întreabă: pe cât plătești, pe jumătate de an? — Ba, nu, pe anul întreg, că a trecut de jumătate, așa am plă­­tit-o și anul trecut. Băiatului meu foarte mult îi place să o cetească. Era năcăjit vreo câteva săptămâni că nu a primit-o regulat, și venea numai jumătate, acum vine iară întreagă și regulat o primim. Și ne place mult că noi o citim de opt ani de zile și multe am învățat din ea și multe vești bune ne aduce și e bine să țină omul o foaie bună românească la casă că-ți spune și te învață multe. 150 Lei sunt bani mulți pentru cari nu cunosc bunătățile ce i­ le aduce o foaie bună românească la casă. Pentru noi, cam­ de opt ani de zile o avem, cu drag o plătim. Eu mai bătrână, mai zgârcită, îmi părea altădată mult să dau banii pe foaie, acum, simțesc, că la o casă, foaia bună românească este tocmai așa de lipsă (necesară) ca și lumina și sare. Tot voiam să vin mai de mult să o plătesc ne spunea măicuța, — dar­­ știți D voastră, la noi țăranii — banii se fac după seceriș. Băiatul meu mi-a zis: »Lasă mamă, că o plătim Primăvara, că e foaie românească« Și a plătit-o cum v-am spus pe anul întreg și măicuța bună și cuminte așa cum ne povestea cu graiul ei simplu, nu a sluit că ce bucurie mare ne-a produs că munca noastră de opt ani de zile a prins rădăcini și Primăvara e prețuită de cititorii ei cari o plătesc regulat că e foaie românească. Iată o zi de bucurie pentru noi. Așteptăm și pe ceialalți buni abonenți, cari sunt în restanță cu plata, după ce au câștigat vre o doi bani, să ne plătească abonamentul pe anul întreg ca gazeta să poată apărea regulat spre bucuria noastră a tuturora cari muncim săptămână de săptămâna să scriem aceasta gazetă și foaie românească. Anul acesta recolta grâului este bună, cititorii noștri iubiți, ca buni români, fac un bun serviciu dacă ne mai câștigă abonenți noui, cu cărțile poștale ce le-am trimis. Situația Internă împrumutul tot nu s’a făcut și se spune că până la toamnă nici nu se va face. Din străinătate au sosit o seamă de delegați ai bancherilor, reprezentanții gru­pului de bănci cu care se tratează îm­prumutul. De cum au intrat în țară, finan­ciarii străini au fost puși sub strașnică pază. Un om de încredere al Dlui Vintilă Brătianu a stat ca un cerber la ușa va­gonului și n’a permis nimănui — parti­cular sau ziarist — să-și arunce privirea indiscretă asupra­­ figurilor, desigur ome­nești, ale celor ce aduceau, șefului guver­nului, deslegarea chinuitoarei dileme, rămânerea sau plecarea dela putere. Căci, în definitiv, pentru asigurarea demnității și suveranității statului român, de care D. Vintilă Brătianu este atât de gelos. Dnii Chevalier, Salem, Monnet, Denis și Schmid­t vor avea să se pronunțe, dacă partidul liberal mai poate rămâne la guvern câteva luni, sau trebue să plece de îndată. Multe moașe au sosit să deie sfaturi Dlui V. Brătianu. Ușor putem păți și cu împrumutul și stabilizarea, că »unde-s multe moașe se rămână copilul nemoșit«. Ori îl vor moși ei bancherii dar nu după voia țării, ci după gustul lor. Săp­tămâna viitoare vom ști mai mult, că e alb ori că e negru. Partidul popo­rului al Dlui General Averescu, stă gata, să conducă treburile statului spre liniște, pace, buna înțelegere și prosperare­­ a țării.­­ Externă In Camera Lorzilor din Londra a venit iarăși în discuțiune clauza protecției minorităților din­ tratatele de pace. Lordul Cushondom, vorbind în numele guvernu­lui a arătat inoportunitatea revizuirei tra­tatelor de pace. Același lucru l-a susținut și Lordul Cecil. Ziarul »L’Information« din Paris, dă un text referitor la acordul pentru rezol­varea datorilor de război ale României în Franța, și autorul articolului dă amă­nuntul că dacă Franța va obține condi­­țiuni mai avantajoase pentru datoriile ei în Statele Unite și Anglia, se va aplica și ea față de România. La Viena, cancelarul Seipel a făcut o expunere a relațiilor dintre Austria și Italia, arătând că toate diferendele s-au aplanat, votându-se o moțiune prin care se aprobă aplanarea oricărui conflict dintre ambele țări. »Le Journal« din Paris dă o infor­mație venită din Madrid care arată că s’a descoperit un mare complot contra vieții Regelui Alfons și­ a primului ministru Primo de Rivera, făcându-se peste o sută de arestări. In Iugoslavia se pare că criza de guvern a fost soluționată, prin formarea unui guvern neuntru, sub Hadgici, actua­lul ministru de război, ca președinte. D. Ștefan Rădici publică un articol în care șeful țărăniștilor atacă Belgradul și regimul actual, cerând transformarea Iugoslaviei într’un stat federativ. Se urmă­rește astfel desmembrarea Iugoslaviei, printr’un regionalism de rasse. Nouă schimbări în guvernul italian. Contele Volpi, ministrul finanțelor și D. Fedele, ministrul instrucțiunei, au demisionat din guvern. D. Mussolini a propus Suveranului, care a aprobat, nu­mirea senatorului Mosconi, ca ministru de finanțe și a Dlui Belluxo, până acum ministrul Economiei, ca ministru al in­strucției. In locul Dlui Belluzo, a fost nu­mit ministru al Economiei D. Martelli, subsecretarul de Stat al Comunicațiilor. Militarizarea populației în Rusia sovietică. Societatea »Aviochim« a creat în împrejurimile Moscovei un lagăr de in­­strucții militare pentru populația civilă a Moscovei. Persoanele trimise în lagăr sunt obligate să petreacă acolo un anu­

Next