Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-11-25 / nr. 153
FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. Iaşi. Luni 25 Noemvrie 1863, IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minerveî, ulitia Chiristogiel. Dianul se publica de la 3 —6 coaie pe septamana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. In districtele României, prenumeratiunea se face la biirourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iași, 25 Noemvrie. Revistă Politică. CAMERA LEGISLATIVĂ A ROMÂNIEI. Adunarea au luat în desbatere proiectul de lege pentru adoptarea codice comerciale în partea României de a stânga Milcovului, şi l’au şi adoptat; totodatâ aţi desfiinţat şi Curtea de Comerciu din Bucureşti. S’au fâcut apoi de D. Costafor o propunere de a se cerceta în secţiuni de urginţâ proiectul de lege pentru constrîngerea corporală, presentat în anul trecut. Aceastâ propunere au rădicat desbateri; ea au fost susţinută de Ministeriu; procedându-se la vot, propunerea au fost priimitâ cu 49 bile albe contra 35. S’au cetit mai multe petiţiunî cu diferinte cereri, care s’au recomendat pe la secţiuni. în aceastâ şedinţă, D. Ministru primarii au declarat, în discuţiunea urmată, că susţine că puterea esecutivâ n’are dreptul a face nici o lucrare de drumuri nuci, de zidiri, etc, fără prealabila cercetare şi încuviinţare a Camerei. S’au luat act, prin aplaude, de aceastâ dechiarare, prin care s’au lovit unele din Ministeriele trecute şi mai cu samă cel de pe urmă, în altă şedinţă, s’au dat cetire proiectului de Adresa la Mesagiul Domnesc pentru deschiderea Camerei. Cuprinsul adresei pe scurt este acel urmâtoriu: se arată că starea ţerei, de la închiderea sesiune! precedente şi până acum, nu este ameliorată ; că apelul ce s’au fâcut Camerei de a uita luptele din trecut, au găsit un resunet în inima deputaţilor, căci acele lupte sunt deja uitate; că, precum în trecut, asemene şi acum Camera aşteaptă a li se presenta mai multe proiecte de legi promise prin Mesagiu; că au audit cu mare mulţemire frumoasele cuvinte şi declaraţiunea Ministeriului actual, prin care promite că se va ţinea neclintit pe căile legale, că va da tot concursul seu guvernului cându’lu va vedea în faptă că se conformă cu solemnele sale promisiuni; în fine că este gata a susținea din toate puterile sale noul Ministeriu, dacă acesta va întreprinde cu sinceritate şi pe căile legale organisarea ţerei şi toate reformele de care ea are nevoie. Tot în aceasta şedință, D. Ministru de Finanție au presentat un tablou despre starea în care au găsit tesaurul la 10 Occtomvrie. Din acel tablou se vede că la acea dată, în tesaur se găseau un capital de 5,433,758 iei; că din arenzile Monastirilor zise închinate s’au încasait suma de 11,263,835 lei; că mandate în suferinţă erau pentru 9,772,664 lei şi că lipsa pentru acoperirea cheltuelilor până la 31 Decemvrie este de 15.349.386 lei. (După Românul.) Am arătat lectorilor noştrii că Britanica mare au respuns prin un refus la invitaţiunea ci ’i s’au fâcut de a participa la congres, şi am adaos că aceasta pute va fi causa, că congresul nu se va putea întruni. Astăzi, independenţa Belgica ne-au adus în întregul seu acel respuns, precum şi aprecierile lui din partea celor mai însemnate ziare francese. Pe scurt, cuprinsul acelui document important este, după Independinţa, acesta. O cestiune predomină pe toate celelalte, care e de a sei dacă congresul pote aduce o soluţiune pacifică, şi aceasta depinde, şi ea însa’şi, de aceia, adecă de a sei prin ce mijloace s’ar pune în esecuţiune decisiunile congresului. Esaminate din acest punct de vedere, cestiunile Polonă, Italiană, Dano-Germanâ şi a Principatelor, respunsul Angliei demonstra că cele doue dintîiu, nu potu isbuti de cât la alternativa aceasta : neputinţa sau resbelul ; că cea de a treia nu poate nimic câştiga prin amestecul staturilor care n’au participat la protocolul de la 1852 ; în fine, că acea din urmă , nu este demnă pentru onorurile unui congres, afară dacă nu s’ar manifesta intențiunea de a rădica cestiunea orientului în totâ întregimea sa, care e cea mai complicată din toate cestiunile. Intru’n cuvânt, guvernul Britanic este convinsa că toate puterile s’ar înturna de la congres cu mult mai desbinate, dar unele cu mult mai iritate, lucru care n’ar fi de natură de a conduce la desarmarea dorită de Napoleon şi espresâ în discursul seu de deschiderea oamerilor. Constituţionalul analizând acest respuns se esprimâ asupra lui astfel: politica britanicâ este espusâ în elu (în respuns) ca înspirându se de sentiminte de gelosie şi încheind face pe Anglia responsabilă de toate conflagraţiunele ce ar pute surveni în Europa pentru că au refuzat concursul său la opera de pacificaţiune. Cât pentru resoluţiunele ce va lua cabinetul de Francia, numitul Iirar nu ne spune nimic. Presa şi Francia sunt mai esplicite. Amândoua fac încheiere pentru abţinere. După socotinţa lor, guvernul Imperial trebue să se reculeagâ şi să aştepte fapte. Presa pare a crede inevitabilă esprosiunea unei lupte nu pentru Polonia, ci pentru causa popoarelor, luptă acuma Napoleon ar fi nu promotorul, ci Pilotul, şi acuma responsabilitate ar putea a o arunca asupra Puterilor pentru că au eludat programa sa de pacificaţiune prin congres. Pentru noi, precum vedem, lordul Rusei crede că suntem nedemni ca să se adune un congres. Aceasta e socotinţa Independinţei emisă la apreciarea tecstu- lui ce ne priveşte pe noi. Inse adeveraţiî termini al tecstuluî oficial sună în traducţiune aşa : „In fine, dacă nu se poate ajunge, după toata aparinţa, la unu resultat favorabil, este oare prea trebuincios de a aduna în congres toate Puterile Europei pentru a găsi un remediu la anarchia principatelor Moldo-române, în fine, desordine şi anarchie, numai aceste le cred străinii pe la noi. Acest renume ni l’au fâcut presa de Viena. Corespondinţa Generală, în No. din 1 Decembre dice, că bande armate se adună în oraşele de la fruntariele Moldovei, în scopu de a trece la insurginţii din Polonia. Bandele se compun din refugiul austriac, ruşi, soldaţi turci, poloni şi italieni; ele sunt sub protecţiunea consulatului de Italia şi corespunde cu Garibaldi şi Mazini. Ele au pus ei bune francese, aduse pe mare şi debarcate în principate; e învederat că acesta s’au fâcut cu învoirea Guvernului, şi Rusia seceră acum astfel preţul trimiterilor sale de arme în Rusia. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Finanţelor. Direcţiunea Vămilor. La Biuroul vamal din Galaţi, urmând a se ţine licitaţie în ziua de 29 a curentei, pentru vânzarea unui varel cu lacherda, ocale 74, una sută ocâ roşcove şi un sac cu 36 oca sare de mare, confiscate acolo, se publică aceasta spre obşteasca cunoştinţă. No. 39150, Noemvrie 16. La Biuroul vamal, de la punctul Ismail, urmând a se ţine licitaţie, în ziua de 30 ale curentei luni, pentru vânzarea a 7a boccea tiutim turcesc, ocale 17, confiscat acolo, se publică spre obşteasca cunoştinţă. No. 38806, Noemvrie 13. La Biuroul vamal din Ismail, urmând a se ţine licitaţie, în ziua de 30 a curentei, pentru vânzarea obiectelor confiscate acolo, şi anume: 4 dusme cismuliţe de damă brânite, 22 bucăţi basmâluţe de lână, 2 idem pânză medepolon, 2 pârechi pantaloni struc, 2 bucăţi jiletci, 1 jechetâ, şi 1 pălărie neagră. Se publică aceasta spre obşteasca cunoştinţă. Director, Stâncescu. No. 38797, Noemvrie 13. Prefectura Politiei Iașii. No. 22806. D. Arturo Bruisat, prin suplica prezentată Prefecture!, au arătat că a conta hârtiilor ce le-au perdut, au priimit batalamale, se publică că ori la cine s’ar găsi niște asemenea, să se considere ca o hârtie albă, cunoscându-se că cu aceasta nu se face nici un act petiţionarului. No. 22.730. Terminul de 20 a curentei, pentru închirierea casei No. 581, a monastirei Golia, publicat prin Foaea No. , amânându-se la 28 ale curentei, se publică din nou amânarea acestui termin la 28, spre ştiinţa D-lor concurenţi. Prefectura district. Iaşii. No. 12298. Spre îndestularea D. Necolai Pandelea, cu o suma bani ce are a lua de la D. Lazer Bastachi, împlinindu-se de la D. Bastachi 6 stoguri fân de pe moşia Roşcanil, se publică în termin de 40 zile,vânzarea licitativ a acelui fân cu deşteptare, ca concurenţii ce ar fi, să se înfăţoşeze în Camera acestei Prefecturi în zioa împlinire! terminului, spre aterisire, dar vroind a se informa de calitatea lui, în timpul publicaţiei se pot adresa la D. sub-Prefect a plasei Turia, de câtra care s’au fâcut acea asigurare. No. 13153. Spre îndestularea D. Costachi Mavrodin, cu o somâ bani ce are a lua de la D. Ianacachi Arabolu, împlinindu-se de la D. Arabolu 52 merţe grâu netrierat, 216 merţe orzu în 20 st. gireadâ şi 1 stog, 50 merţe ovâşu în 31 st. stog, 10 vaci cu viţel, 4 vaci sterpe, 15 stoguri fân nou, 15 bol, care urmând a se vinde licitativ, se publică terminul de 40 zile cu deşteptare, ca concurenţii ce ar fi, să se înfăţoşeze în Camera acestei Prefecturi în ziua împlinire a terminului, spre aterisire, dar vroind a se informa de calitatea lor, în timpul publicaţiei se pot adresa la D. sub-Prefect plasei Cârligâtura, de câtrâ care s’au fâcut ace asigurare. Prefectura district. Falciu. No. 18855. Pentru îndestularea D. Constantin Sclavu, cu 750 galb. ce’i datoreşte D. Grigorie Dabija şi Simon Svircenvschi, s’au împlinit 370 chile grâu şi 370 chile popuşoî a datornicilor, şi s’au regulat a se vinde licitativ cu termin de 40 zile, se publică spre încunoştiinţarea concurenţilor ce vor fi de a cumpăra asemenea producte, carii la împlinirea citatului termin numerat de la data Foael, să se înfăţoşeze în Camera Prefecture, unde are a se face mezatul. Municipalitatea de Roman. No. 2255. După ordinul D. Ministru Interior No. 29.344, având a se opera un din nou mezat în 3, 8 şi 9 Dechemvrie viitor, cu legiuita adjiudecaţie, întru arendarea pe anul 1864, a eratului tactorei de vite, se publică spre obşteasca ştiinţă, ca concurenţii ce vor îl sa se înfăţoşeze cu legiuitele garanţii în aceasta Municipalitate, spre a se fini mezatul, No. 2257. După ordinul D. Ministru din Intru No. 29,324, având a se opera un din nou mezat în 2, 4 şi 5 Dechemvrie viitor, cu legiuita adjiudecaţie, întru arendarea eratului tiutimului naţional pe anul 1864, se publică spre obşteasca ştiinţă, ca concurenţii ce vor vroi a lua acest erat, să se înfăţoşeze cu garanţii în aceasta Municipalitate, spre a se fini mezatul.