Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-08-08 / nr. 91

No. 91. ROMANIA. ANUL I. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURT­II DE APEL DIN IASL M­ .IAS­I prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiei. Diaiul se publica in tote dilele afara de sarbatori. Abonamentul pe an , 11 lei, pe patru luni 37 lei. I postale. In districtele României, pi enumerat­iunea se face la hiurourile ! Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 8 August. Revistă Politică, Monitorul Oficial No. 148, publica un decret Prin­ciar, dupa care Interimul Ministeriului Justiţiei, cu care au fost însercinat D-ld Necolaî Uleţulescu Mi­nistrul din Intru, încetează, aşa precum D. R. Belu actual Ministru de Justiţie s’au întorşit la post din concediul ce avusese pentru luna lui Iulie. —Monitorul No. 1­49, publica earâşî un decret Prin­ciar, prin care pe Prea-Cuviosul Arhimandrit Nifon, pentru abătuta sa urmare cu înstreinarea documen­telor Monast. Hotaranii, se destitue din funcţiunea de Egumen al acel Monastirî, şi pentru administra­rea morala si materiala a acel Monastirî, se numesce provisoriu o curatela compusa din Prea-Cuv. Arhi­mandrit Daniil, Egumenul Monast. Jitia si Ieromo­nahul Meletie, Egumenul Monastireî Clocociova. PAIUSI 12 Augusto seara. Gazeta „La France“ dice: Se asigura din izvora forte sigure, c­a Ar­ch i d­u c e­l­e Ferdinand Macsimilian îi, va lua corona M­ecsiculu­i. „La France“ maî adaoge: La căzu daca Archiducele va primi Corona Mecsiculuî, atunci aranjamentele relativ la despăgu­birile Franciei, se vom­ face pe următoarele base, care vor conţine despăgubirile de spesele resbeluluî şi alte cerinţi private, se voru plati din Micsied în timpii de 10 ani. Francia va lăsa o ocupaţie în Mecsicu pentru unu timpii preşî­ care, a cârora în­grijire de nutrire şi înbrâcaminte, va fi lasatîi în în­grijirea Mecsiculuî. Toţii „La France“ anunţiâ: revizia, care era deter­minata a se face la 14 Augustîi, a rostii amânata din causa câldureî celei foarte mari. PARISII 9 August. Archiducele Macsimilianu, a fostii aleşii de Inpâratu alu­ Mecsiculuî, câci chiaru de la începutulu affacerilor, în Mecsicu, numele Archi­ducelui a fostii scrisa pe stindardulu partidel­ intrigante, compuse de Domnii Gutierellu d’Estrada, Almonte şi Hidalgo. Acuma se pare a fi sosita momentulu a face din Mecsicu o Monarchie, fiindu câ partida aşa numita a Not­ibililorîi­­­a şi proclamata de stâpâni­­toriu. In pâratuld Napoleonu, care continua espediţia în Mecsicu cu atîta iuţalâ, nu gândeşte nici unu mo­­m­entu macaru la aceia, câ prinţiulu Austriaca se va coborî (înbarca) pe trista Galerie a corâbieî, care i se va oferi pentru acesta scopii ! Aice se vede cu o destulâ determinaţiune din respunsulu cela refasâ­­toriu alii Archiducelul Macsimilianu contrariată. Elfi se esprimâ, câ pentru Imperiulii trans-atlânticu, s’au pusa numele unul alţii candidaţii: Bona-parte Pat­tersonu, firulu lui Icromis; ba încâ şi fiînlîi acestule Bo­na-parte Patterson, ce este una june oficieria în ar­mata nóastre (francesâ), se asigura a fi numiţii de candidaţii. Apârâtorii cel bravi ai Puebleî, Ortega şi Socii Iul de resbela, nu accepteazâ nici dominațiune streină, nici dinastia ; și aliații lui Fonei Marquețiu și socii lui, voru accepta pe fie-care candidata la Tronti, pe care puterea protectoria a Franciei ’lu va I '-»u cînd a nu voru putea primi de șiefu p. nici unii principe um ?.««* UuMmrg.ca. _ TURINU 8 Au­gusta 2 Iuliu. Garibanii a scriau o scrisore câtrâ as’a numitulu comiteta de acţiune în Veneţia, în care serisóre i îndemna a urma esemplula Poloni lord, şi a redica insurecţiunea şi aicea. In Mi­­lanfi s’au deschisii o none sub­scripţie în favoarea Po­lonilord. Preşedintele Municipalităţii sau pusu sin­gura în capulu subscripţii. Totu din Turinîî de la 11 Augusta se spune: Eri a fosta surprinsă de trupele regeşti o bandă de 130 omeni la Bari. 4 Briganţi au căzuţii morţi, mai mulţi sau râniţa. Eri seara aceiaşi bandă au fosta bătută la Benosa. NEW-YORC, 1 Augusta. Armata lui Meade se aşteaptă la o batale pe linia Rappahanocd. Combaterea Charlestonului continuă. Unionistii sau aşezata bateriile lojii într’o depărtare de 250 metri de portula Wagneri. Confederaţii afi fosta bătuţi în Chentuchi şi Tenenssee. Unionistii au­ luata Braschiaru retregându-se spre Mobile. Guvernul şi unionistii au determinata, a face conscripţia în New- York cu sila, şi a începe acesta operaţie la 3 a. c. Com­baterea Fortului Wagneri sau redicata. 10000 Fran­cezi, destinaţi pentru porturile Mecsicane, se așteptă în Acapulco. ENGLITERA. Memnatul­ diplomaticii dă asupra celoru din urmă incidente diplomatice relative ces­tiunei poloneze, și în speciala asupra politicei de pa­ce de curându adoptată de Guvernului nostru, detal­­luri parte esacte, parte ironice. Apropo de Italica si Austriea, să spune câ Împă­ratul Franţid-Ioseph a dată siguranţia Papei câ Au­­striacii vor merge să ocupe Roma îndată ce France­zii ar eşi. CONSTANTINOPOL. Un incendiu mare nu mistu­iţii vechiul­ seraiu. Trupele ruseşti stau concentrate la Grimvi. Porta au cerutii esplicaţii cabinetului de Snn-Pe­­tersburg. GERMANIEA. Să publică în Ost-Deutsche-Post, de la Viena detailurile următoare atingâtoare asupra Notei adressate de Austrie a Guvernului Russo asupra ces­­tiei Poloneze: Aflăm câ în 7 August au plecaţii Curierului din politica noastră, însârcinata de a duce la Paris tes­tul notei definitive a Austriei. După ce cabinetulu de Tuileri va lua cunoscinţia acestei note, va fi es­­peduitâ totu de o dată cu Notele Franceză și Engle­ză. — Notele celor trei puteri nu numai nu suntfi i­­dentice, dară n’afi nici macar concluzii identice. Cu toate­, aceste cuprinderea lorii este analogă, şi nu se deosebescu decât şi numai prin ton şi styl. S’afi lă­sata să cază propoziţiunea armistiţiului. Nici una din tus­trelele note nu vorbescu despre aceasta. Din contra s’au­ menţinută celelante propoziţii, ce să cu­noscfi destulfi de bine prin depeşte mai de’nainte şi care suntfi formulate în totulu ca nişte pretenţii pre­cise. Nişte simtome sigure samânâ a indica ca o reînoire în sensulu conciliaţiunel s’au operatfi de câ­trâ membrii cabinetului rusu. RUSIEA. Scrisori din Varşavica, publicate prin Gazeta­ Naţionalâ, arată câ aite este temere de nouă dezordine. Guvernul­ Naţionalei au pus­ o contribu­ţie asupra tuturor locuitorilor de partea de vârsta de la 18 la 40 de ani. Corespondintele Cazetei presu­­pune câ în curându rescoala se va manifesta. Un alt corespondinte totu a acestui Jurnalfi anunţia ca după un vuetu respânditu în Varşaviea, guvernulfi Russu să ocupă de proiectulfi de a fortifia politica. De câ­te­va viile să vâdfi deliberaţii între generalii Ruşi şi D. Vielopolski, presidentulu politiei. Cetimfi în corespondenta generală solii din Polo­nia, ca insurgenţii să arată din nou în pădurile ve­cine frontierei de la Syezakowa,­­Jie Szkorwice şi Tra­­zebinia. Apropierea linia din aceste bande alarmă în noaptea de 10 August garnisona rusa de Maczki, care descârcara pustele de vreo 20 de ori şi apoi se retrase. Se asigură însă câ Ruşii au fost cu totulu bătuţi. Cetim tot în corespondenţiâ, câ şefulu insurgenţa Wierzbieki au fosta uşiorfi rănita în bătaia de la Krasnik nu departe de Rzeczyca în Polonia şi câ a­­re lângă sine pe Iezpranski. Insurgenţii adunaţi în astă parte numerâ aproape de 1000 de omeni, dar sunt lipsiţi de provisiuni. Se ijice încă câ un ma­re numerai, mai cu sema aceia cari nu sunt supuşi ruseşti, va fi congediat şi câta de curându, şi câ chiar acuma o mulţime se ducii în Galiţia. Gazeta Austriacă scrie de la Lemberg și 10 August: câ trebue de a admira tenacitatea cu care insurec­ţiunea polonesâ caută a se mânţinea în palatinatele Podlachiei şi a Dublinului. Astă ţiara e de mare im­­portaţiâ, ca fiind ocupată se asigură comunicaţiile cu provinciile de la sud-estul­ Rusiei. Cu tote câ prin resbelul şi data nu putură să alunge pe Ruşi din for­­tereţile Zamosc, Berzesc şi Mediin, care­­ face cu totulu stăpâni peste ţiarâ şi tóate căile de comunica­ţiune ; totuşi bandele tulbură acéstâ securitate a Ru­şilor şi, ameninţia V­olhinia şi I silescu a păstră for­­ţie neactive. Af­arape de 11 detaşamente se află în aceste palatinate şi se zice încâ câ doue altele des­tula de numerose şi bine armate trebue să sosiascâ zilele aceste din Galiţia. — Pr­imima din aceste ţieri câte­va noutăţi însă fără detaila ; la Tscenstoborovi­ce Rusia atacară la 1 Augusta o bandă care de abia se organisase, o sută de insurgenţi din astă bandă să dădură prinşi şi fură masacraţi de ruşii cei fu­rioşi, 200 alţii reuşiră de a scapa. La 3 August o altă bandă susţinu o bataie nenorocită şi sîngeroasâ la Krosnik şi la 5 aceste bande numite de Emino­­vicz şi de Zviok bătură câteva companii de in­fanterie rusascâ la satul Uher nu departe de Chmelno în districtul de aseminea nume. Satui, unde se re­trăsese Ruşii au fostu arsa şi urmărirea lor d ţinu unu spaţiu de 3 leghe. încarcerările proprietarilor şi a eclesiasticiloru n’a fi încetat încâ nici până acum. Corespond, gener. Austriacă, scrie de la Cracovia ca nişte patrioţi Ruşi respânilescu­ în Polonia nume­roasele exemplare ale unui apel, câtre confraţii lor­ Polonezi cu data din 17 (29) iulie. Prin acel apel invită pe Polonezi a pune sfârşit unei lupte ne­fruc­tuoase şi fratrucide, şi susţinute numai prin speranţia unei interveniri străine. Severităţile Tznarului sunt sensibile pentru câ Polonezii n’au cunoscut misiunea lor de a se amesteca cu Ruşii şi de a realisa idea slavă adecă de a se contopi toate rasele congenerice invita pe Polonezi a întinde o mână fraternela Im­­peratorului care’i va erta. Resbelul n’ad avut de ré­sultat de câtd masacrulu și devastarea. Polonezii nu pot să spereze nimica dinafară, câ persistenția lor de a se lupta n’ar fi decât în folosul Germanilord. Marele puteri nu voescd de cât se întârzie misiunea Slavismu­lui. Se dice încâ și aceea Polonezilord câ numai unirea lor cu Rusia ar fi singuruld mijlocd prin care s’ar pune capăt deplorabilei desmembrari a țierel lord; câ interventiunea streinilord nefiiml posibile, Polonezii trebue se cedeze necesitateî; și ca se se dele Tîaru­­lui titlul de representante a mare! idei slavone. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Cultelor şi a Instrucţiune! Publice­ No. 22231. Proprietăţile Monastireşti arătate anu­m­e în notificarea Ministeriului No. 19.825 înserată în Monitorial Oficial No. 130 şi în Foaia Oficială din Iaşi No. . . . , ad a se arenda şi închiria după condiţiunile jos însemnate, pentru care se publică spre generala cunoscinţâ. Corrediţiile. Cu care sânt a se arenda prin licitaţiune, pe ter­min de 5 ani de la 23 April­iu anul 1864, până ea­râşî la 23 Apriliu anul 1809, moşiile Eparhiilor, Mo­­nastirilor, Spitalelor Civile şi Instrucţiunei Publice de dincolo de Milcov. Relaţiile dintre proprietarii moşiilor, in al carora drept vor in­tra arendaşii asupra carora vor remanea moşiile la licitaţie, cu locuitorii s­au chiriaşii, vor fi regulate in cursul acestui period de arenduire conform legilor in vigoare, fara a putea arendasii se pretinza nimic peste aceste legiuiri, in litera carora numai î­si vor esersa drepturile si obligatiile ce vor privi pe fie­care, a­­vand a se supune si următoarelor conditioni: Art. I. Arendaşii vor fi datori a tine catasuise de daraveri cu locuitorii, in buna orandueala, ale da revasie la mana pentru zi­lele ce vor lucra, s’au banii ce vor respunde chiar atunci când se va urma de către locuitori ori una, s’au alta, si dupa aceste ravasie sa se socotească cu dânsii la fie­care sase luni, intru toa­te întocmai, după dispositiunele legiuire­, in vigoare ea, la sfâr­șitul anului, se fie jefuit fie care locuitor, si sa mi se intinde da­toria anului trecut la anul viitor, eara încheierea socotelilor anua­le se va trece intr’o condica snuruita si sigilata, si se va depune la sfârșitul fie-caruia anu, la cancelaria comisiunii satest!, spre a se putea observa de ori­ce autoritate. Art. 11. Arendaşii vor da pe fie­care an in priimirea preoţi­lor pent­ru­ fiecare Biserica ce se va afla pe moşie fie Biserica de mir, s’au schit, cate 6 oca luminări de ceara, 5 oca unt­de­­lemn, 1 oca si glum. tamaie si 2 bănuţi faina de grau, sub lu­are de dovezi de la preot­ de priimire, care articole insa, vor fi predate, in anul d’intaiu alu arenduirei, indata dupa intrarea a­­rendasilor, eara in cei­l­alti, giumatate la 1 Martie si giumatate la 1 Septemvrie, cu îndatorire, ca arendaşii se privigheze de a fi întrebuinţate toate acele articole dupa cum cere buna orandueala. Art. III. Arendaşii sant îndatorat­ a păzi in vremea acestii a­­renduiri, înscrisurile de embaticurî, luând si dreptul dupa cuprin­derea acelor înscrisuri, eara desfiintinduse vre­miu embatic in ori­ce mod, arendaşii nu vor putea cere nici o despăgubire, nici pentru chirie, nici când locurile s­au cladirele embaticate ar tre­ce in posesia stabilimentelor proprietare. Art. IV. Arendaşii vor fi datori, sub controlul sub-Prefecturei locale si prin cercetarea consiliului sătesc, ca in termin de un an cel mult, de la intrarea lor in posesia moşiilor, sa trimitie la Mi­nisteriul Cultelor liste exacte de toate locurile si clădirile ce vor găsi angajate prin embaticure in cuprinsul moşiilor, cu esplicare de întinderea fie­caruia loc in parte, de natura culture! sale si de chiria anuala, in bani, s’au in producte, ce fie si care em­hati­­cari este obligat a da. Art. V. Pentru agiutoriu de oameni, ce ar trebui, la lucrarea hotărniciilor moșiilor, si a regularii pădurilor, arendașii vor fi da­tori a da oamenii trebuincios­ la acele lucrări, in socoteala zile­lor legiuite, precum si hrana inginerilor, a trimişilor din partea au­torităţilor, si furagiul cailor lor, pe cata vreme vor fine lucrările si vor priimi despăgubire, dupa lista ce vor infatiosa sub iscăli­turile inginerilor si a trimişilor din partea autoritatilor, de toate cheltuelile. Plata insa a oamenilor ce vor da in aseminea lucrări li se va respunde dupa profiul zilelor hotarate de legiuire. Art. VI. Datori sa fie arendaşii a plaţi dela sine-ie fara a ce­re nici un fel de despăgubire, toate dările fiscale ce sânt astazi legiuite pentru proprietățile de mana moarta. Art. VII. Invatiatorii scoalelor satesti, can­taret­ii, si paracliserii ce vor fi in serviciu, vor fi scutiti de toate dările proprietaticesti pe pogoanele si fălcile ce au locuitorii fruntaşi, para preoţii si diaconii aliati in serviciul bisericesc, pe langa locurile legiuite pentru dânsii, prin regulamentul rural, li se va mai da fie-caruia cate­­ pogoane s’au 4 falci mai mult, inse: 3 pogoane arab­ia s’au 1 si gium. faice, 3 pogoane fanatic s’au 1 si gium. falce si 2 pogoane imnasu (islas), s’au­­ falce, ca si molitfele lor pentru a­­ceste adăogiri, sefie mai cu sirguintta si mai cu scumpatate intru îndeplinirea datoriilor preoţeşti. Art. VIII. Pentru îngrijirea hotarelor moşiilor, vor fi scutite de toate dările proprietaricesti, unul s’au doi paşnici, dandule locu­rile legiuite de hrana si plătind pentru dânşii arendaşii si toate dările fiscale. Acesti paşnici care se vor alege si se vor numi de către casa proprietara prin impiegaţii competinti, vor fi tot­il ca una dintre săteni; eara daca moşiile vor fi ne­locuite, arendaşii vor­­ datori­a da pasnicilor ce se vor aduce din alta parte înadins pentru îngrijirea hotarelor toate drepturile ce ar fi dat celor a­­sedati pe mosie, scutindul si de dările proprietaricesti, precum si de dările fiscale, dupa cum mai sus se deslusaste. Art. IX. Membrii comisiunelor satesti, vor fi scutiti, de datorii­le proprietaricesti, dandu-le arendasii locurile cuvenite după le­giuiri. Art. X. Da dea locuitorii din viile ce vor fi pe mosii, legiuita olastina, adeca, din zece una, indata ce se vor culege viile seara unde vor fi osebite tocmeli, se vor păzi acelea.—Pe cata vreme va tinea lucrul viiilor, pentru erbaritul vitelor chiriasilor si a­le negatitorilor ce vor veni cu eara sa cumpere vinuri, rămâne la buna învoire dintre arendașii cu aceștia, pe cat aceasta dispositie nu va fi contrarie osebitelor tocmeli de care s’au vorbit mai sus Art. XI. Pentru vinurile ce se vor vinde de stapani! viilor da­tori sânt arendasii când vor fi chemaţi, sa mearga indata a coti ml i> Fata ça sa’si ia etastina; căci la din contra sfapauU

Next