Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)
1864-12-03 / nr. 158
INO. 11). ANUL IL FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenurveratinsea se face la Tipografia Minervei, alifia Chiristegiel. Diaral se publică de la 3—6 coaie pe scptantina, Abonamentul pe an 111 lei, pe patru lan!3' lei. Iasii, Joi 3 Dechemvrie 1864, in districtele României, prenumeratiunea se face la bîrrouri postale. Inserarea unui rând de 36 litere costă un leu, cursul fiscala Iaşi!, 3 Dechemvrie Depeşa Telegrafica, Bucureşti 1 Dechemvrie. „Monitorul“ de astăzi conţine : 1) Legea pentru instituirea unei case de depunere şi consemnaţiune. 2) Diferite decrete de numire la posturi secondare. 3) Circulara câtre toţi procurorii de peste Milcov, arâtând câ Eminenţia Sa Locotenentul Mitropolit din Iaşi a decis ca în viitor în cestiunele criminale pentru îndeplinirea formelor de jurământ, sâ se ceara de la individ dovezi de moralitate în familie, casa şi câtrâ biserica, care întâritâ de câtrâ autorităţile civile sunt priimite de bune. 4) Circulara câtrâ toţi Preşedinţii ai Tribunalelor de peste Milcov, pentru a le arâta câ conform ultimelor disposiţiunî, dorobanţii şi grânicerii, pentru culpe sau orice, comise în îndeplinirea serviciului lor, vor fi judecaţi prin legele ostăşeşti. Doue alte circularî, una câtrâ Preşedinţi de Tribunal de dincolo de Milcov, arătătoare de persoane însărcinate cu lucrările comisiunelor ostăşeşti şi alta câtrâ procurori pentru a supune cuvenitului interogatoriu pe acuzaţii ce primesc, care mai înainti ca până acum prin o simplă adresă câtrâ Tribunal. Deputaţi aleşi în 25 Noemvrie tra colegele de Târgu Ocna. Costache Dimonisie, Odobeştiîşi Panciu. Hagi Gheorghi Calciu Vâlenii-de-Munte. D. Maior S. Vâlenescu. Roşioril-de-Vede. D. Aninoşanu Roman. Rectorele Seminarului. Matca. Primarul Agârici. Baia-de Aram». Nicolae Tzibru. Târgu Frumos Teodor Vasiliu. Hârlâu. Simion Stanciu. Nicoreştii. Anton Cineu.Ismail. Costache Negri. Doctor Panteliemon Cordali. A1 e c s a n d r i a. Mihail Mihâescu. Drâgâşanî. Nicolae Simulescu. Târgu-Neamţ. Alecu Costinescu. Târgul Peatra. Alecu Jora. Vasile Miclescu. (Monitorul Oficial.) Orașe. de caRevistă Politică La Paris s’au urmatu în cele din nemurile unu proces care au oscitat în foarte mare god opiniunea publica. Numerul celor pârâţi era de 13, de unde şi procesul şi-au luat denumirea sa, şi pintre pârâţi se aflau oameni de mare celebritate, precum sunt: Garnier Pages, Picard, Carnot, Darimon şi alţii, carii cu toţii fac parte din oposiţiune în corpul legislativ. Ei au fost aduşi înaintea judecaţii sub dupla înculpâciune de a fi participat, în cursul alegerilor din urma, la întruniri preparative ţinute în numeru mai mare de 20 persoane, care dupâ legile în vigoare în Francia sunt oprite, precum şi de a fi influinţat în diferinte colegii electorale pentru a se alege deputaţi de credinţa politică în oposiţiune cu tendinţile şi principiile, dupâ care este condus actualul guvern al Franciei. El avură de apârâtori pe bărbaţii cei mai iluştrii dintre advocaţii Franciei, între carii sunt : Berier, Dufaure, Jules Favre şi alţii. Numele acestor barbaţi, causa ce ei erau chlemaţi a apara, au dat acestui proces o publicitate foarte mare, aşa ca la şedinţele ţinute pentru căutarea procesului, lua parte totdeauna un public foarte numeros. Defensiunea au fost în adevăr la înălţimea misiunei sale; în cursul discuţiunilor s’au pronunciat de câtre eminenţii oratori cuvintele cele mai elocinţi, s’au desvoltat teoriile cele mai sublime de jurisprudinţâ. Publicul în mal multe rânduri şi au manifestat simpatiile sale în favoarea pârâţilor; dar tocmai aceasta au fost aceea ce mai mult irita pe judecători, causa din care preşedintele, în mai multe rânduri au fâcut a se evacua sala. Finalmente, pârâţii au fost condemnaţi, fiecare la o amandâ de 500 de franci, sentinţa care, dupâ cum arată Ost-deutsche Post, au fost confirmată şi de curtea imperiala. Sentinţa ca aceste, observa mai multe ahiare, sunt acele ce fac nepopular pe un guvern, orî-cât de bun ar fi el, în coincidinţa cu acesta nedreaptă condemnaţiune au venit tumulturile studinţilor produse de curănd la Paris. Motivul înse aparent este numirea D. Bathi la catedra lâsatâ vacantă de Ernest Renan autorul vieţei lui Hristos. O ordonanţă a ministeriului prescrie ca numai studinţî de clasele III şi IV sâ fie admişi la prelegerile acestui profesor. Toate aceste, unite şi cu împrejurarea espusâ mai sus, au îndemnat pe studinţii de Paris a face neşte demonstraţiuni foarte mari şi tumultuase, la care au intervenit poliţia şi au arestat pe mai mulţi dintre ei. Aceastâ procedere a poliţiei au înferbîntat şi mal mult pe studinţî eî în a doua ori au urmat, cu demonstraţiunile lor şi mai semnificative aflându-se dintre studinţî un numer peste 1800 carii au participat la tumult. Totuşi, resistinţâ nimene n’au opus ; arestaţiunî s’au mai fâcut; agitaţiunea în cuartierul latino este mare ; înse nici un fel de tulburare seriosâ a liniştii nu s’au produs. —Guvernul italian au luat de curând o raăsurâ energică şi de mare însemnătate, care dovedeşte câ el e hotărât a trai în pace cu vecinii sei, specialminte cu Austria. O circulară a Ministeriului de Interne, adresata câtva prefecţi le prescrie de a lua masuri spre a împedeca orice întrunire publicâ ce ar voi a se mai organiza în scopu de a subveni în ajutorul insurecţiunii în Veneţia, şi aceasta, zice circulara, pentru a nu da motiv de a se compromite siguranţa internă şi esterna a statului. Aceasta măsură, zice Independinţa Belgica, deşi nu e tocmai constituţională, înse e de mare folos pentru Italia, câci Europa va vedea în ea nu numai o firmă hotârâre a cabinetului de Turin de a se feri de precipitări periculose, dar încâ de a’şi apara responsabilitatea sa de orice prepus de complicitate în evenimentele ce s’ar putea împlini la Veneţia. în Senat urmeazâ a se discuta proiectul de lege pentru strămutarea capitaliei, din puntul de vedere strategic; generalul Cialdini zice, câ între Italia şi Austriea nu este cu putinţă nici o transacţiune, câ trecâtoarele peste Apenina sânt nişte adevărate Termopile. Vorbele lui Cialdini au fost priimite cu aplause, Palavicino combate convenţiunea ; acesta vrea a merge directe la Roma, şi pentru Veneţia a purta resbel cu Austria. Alţi oratori, între carii corniţele Revel combate convenţiunea din alte raptivurî; acesta crede câ independenţa puterii timporarie a Papii este neapărată in interesul bisericii catolice. — Imperiul rusesc se resimte de impulsiunea şi activitatea împăratului Alecsandru, carele de curând au sancţionat o serie de legi, care vor constitui nişte reforme foarte importante şi memorabile ale dominaţiunii sale, deja atâta de însemnată în fapte de asemenea naturâ. Aceste legi cuprind organisaţiunea, administraţiunea şi legislaţiunea justiţiei ; ele au fost comunicate prin unukaza senatului pentru a fi promulgate. Afarâ de aceasta, guvernul rusescu si-au propusu de a da o nouâ impulsiune la construcfiunile drumurilor sale de fer. Se agită cestiunea de a emite un împrumut de 100 milioane ruble prin subscripţiune reservată numai a se face în nâuntrul ţereî. A’şî întinde şi complecta liniile drumurilor de fer, este pentru acest imperiu cea dintâia trebuinţă şi singurul mijloc de prosperare interna şi esterna. —Situaţiunea Greciei nu pare a se ameliora. Constituţiunea este votata, amandamentele indicate de coronă au fost acceptate, legea electorală este promulgata, înse acum în Adunare domneşte anarhie. Şi pentru a face imposibilă orice acţiune legislativa, opoziţiunea au recurs la mijloc facţios; ea au subscris o protestaţiune contra modificaţiunilor introduse în constituţiune şi se abţine de la şedinţe. Asfel, acum Adunarea nu mai e în numerul cerut pentru a putea vota proiectele de lege presentate de guvern. Şi pe când deputaţii revoluţionari percurga provinciele pentru a aprinde pasiunile, regele Gheorghie aşteaptâ ziua în care sâ poatâ presenta jurământul pe constituţiune. Dupâ disolvarea Adunâriî, regele se va afla în faţâ cu cele mai mari dificultăţi; el va trebui să guverneze fârâ budget, fără imposite legalminte votate, cu o administraţiune neregulată şi cu o armata desorganisatâ. Nu e aşadar cu neputinţă câ în scurt şi o insurecţiune poate a se mai adâogi către încurcâturele deja foarte mari asistinte ; toate vor isbuti de bună sama la o anarhie complecta Comitetul de Inspecţiune Scolarâ. No. 1061. Se publica concursi pentru ocuparea următoarelor posturi : 1. Clasa a 2 a de la şcoala primarâ de boeţî din Ismail. 2. Catedra de limbă Greacâ şi Franceză de la şcoala centralâ din Ismail, care se plăteşte de comuna. 3. Clasa I de la şcoala din Bolgrad. 4. Postul de pedagogii suplent la Gimnasiul Centrale din Iaşi. Concursul se va ţine dinaintea Comitetului în 20 Dechemvrie curent. De la candidaţi pentru şcoalele primare şi pentru limbi se cer aceleaşi condiţiuni publicate pentru alte concursuri anterioare analoage, pentru postul de pedagog suplent de la ghanasiuri, se cere atestate gimnasiate ca note eminence şi certificate, frecventat cursuri la Universitate, ca au PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. Iaşii. No. 17574. De câtrâ ecscorta, în respediţie la Prefectura de Vaslui s’au scapat pe acuzatul Gheorghie Poeanu, ce era condemnat la munci publice pe timp de un an, a câruea signaliment este : vrâsta 30 ani, statul de mijloc, părul negru, ochii capriî, stricat puţin de varsat, se publicâ spre obşteasca ştiinţâ, câ toate autorităţile competente sânt poftite a cerceta aflarea numitului. No. 17.622. D. Cocsul C. R. Austriac din Iaşi, prin nota No. 9609 încunoştiinţazâ, câ din cauza boalei de vite ce existâ în districtele Dorohoi şi Suceava, guvernul Austriac au suit carantina la 20 zile pentru vitele cornorate ce se vor esporta din Moldova în Austria, se publica spre obşteasca ştiinţă. No. 17639. Fiind câ la zioa de 25 Noemvrie nu s’au putut efectua mezatul pentru darea în antrepriză facerea uneltelor necesare elevilor eşiţi Maiştri la şcoala de arte de aice, de aceea s’au regulat un alt termin pentru 7 Dechemvrie curent, se publicâ acea zi când are a se ţine în pretoriul acestei Prefecturi licitaţia pentru darea în antrepriză a uneltelor necesare elevilor eşiţi Maiştri la şcoala de Arte, dupâ listele ce sânt în aceasta Prefectura. Prefectura district. Botoşani. No. 12972. Chestiunea dintre Monahiea Evgheniea Micleasca, cu D. Iorgu Miclescu pentru a somâ bani, neputăndu-se cerceta din cauză, câ după mai multe termine ce s’au regulat, D. Mihail Buzdugan plenipotentul monahiei Micleasca, nu s’au înfâţoşatu, se publica un termin de 20 zile socotit de la data Foael, cu deşteptare, câ dacâ vreuna din pârţile împricinate n’ar fi următoare a se prezenta la acel termin cu dovezi asupra râfuelii în chestie, considerându-se acta compiectă, se va cerceta pricina numai în fiinţa pârţii stăruitoare. No. 14879. In privirea zedărnicirei termicului de 40 zile, înserat prin Foaea No. 123, ^'pentru vânzarea boilor secvestratî de la D. Costachi Gavrilaşu, spre îndestularea D. C. Guserescu cu soma banilor ce reclama, se publica din nou vânzarea iar în termin de 40 zile socotit de la data Foaei, cu aceasta ca amatorii ce vor fi, să se prezinte aicea la împlinirea terminuluî spre târguire, cunoscând câ mezatul fiind silnic se va vinde boii secvestraţî cu ori ce preţu va eşi. r