Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)
1866-03-26 / nr. 23
La Kerlin ii situaţiunea sa resumâ într’o estinde-| re însemnată, tic şi fără întrerumpere să speriele că o ransacţiune va preveni, în ultimulu momentă una conflictă săriosfi între amăndoue puterile. Noutăţile de la Viena continua de a fi resbelnice, ceea ce dă a înţâlege multora, că jurnalele austriace fac şi atăta vuetu pentru a provoca intervenirea streină. Gazeta Nordului Germaniei confirmă comunicaţiunea Contelui Apponyi la Londra. Jurnalul ministerialii se mărgineşte a dice, că Contele Apponyi aru fi fostu însărcinaţii de a ceti o depeşă în care Austria aru declina responsabilitatea unui resbelă cu Prusia. Cătiî privește pentru trimeterea lui Clarendomi, jurnalele austriace declară acumă, că misiunea nu ar fi fostu motivată de o depeșă oficială englesâ, ci de o scrisore a Lordului John Russel cătră trimisulă A # Britanieî la Berlina. In fine raporturile care esistă între Prusia şi Englitera, lasă puţine şianse de succes ai representanţiloră Engliterei, a cărora influinţă la Berlină n’aă făcut multă progresă după resbelulă Danemarcă. La Londra neînţelegerea austro-prusianâ se pare a fi luat un aspectă mai puţin pacifică de câteva zile încoce. Prusia triimite cabinetelor de Londra şi de Paris, prin organul representanţilor sei, plângeri fără fine în contra Austriei; se pare că protestaţiunea, pe care contele Karolyi a triimis D. de Bismark, la cuprinderea ordonanţei subscrisă de regele Prusiei, şi pe care generalul de Montcuffel aă făcut să se publice în ducatul Schleswig, aă escitată o mare indignaţiune la Berlin, şi aceastâ indignaţiune s’aă întorsă în reproşuri fără margini în contra Austriei. Cu toate aceste, se crede că regele Prudei nu se va grăbi a aprinde un resbel care ar compromite siguraminte integritatea Germaniei. In tot caşul, o siguranţie positivă domneşte, fără temere de a fi desminţită, că nu este vorba de nici o mediaţiune din partea Engliterei, a Franţiei şi a Rusiei, pentru a resolvi neînţelegerea austro-prusianâ, mediaţiune pe care Prusia ar declina-o. Madrid. Noutăţile politice n’aă în acest timpă de cât mă interesă mediocru, toate vuetele relative la o crisă Ministerială mai mult saă mai puţin aproprietă aă încetat, şi persoanele care purtau pretutindenea aceste vuete şi care asiguraă că cabinetul nu va pute dura mai mult de o lună, s’au convins astfel că situaţiunea actuală este cu totul restabilită. Cabinetul a luat o măsură escelentă promulgând prin un decret regesc, contrasemnat de toţi membrii consiliului de miniştri, un regulament, în care se ficsază cerinţile pentru a putea ocupa o funcţiune în diferite servicii administrative, şi, oferind amplocaţilor o stabilitate ce n’aveaă pănâ acuma. Partitură oposiţiune, declara necontenit că acest decret nu va fi respectat de densul, precum şi legea care l'aă sancţionat. Marciusul Novaliches, care aspira de multă timpă a deveni preşedintele consiliului de Miniştri, a olisit într’o reuniune numerosâ de omeni politici, că devenitulu capul cabinetului, ’i va ajunge in decretă de trei linii, pentru a face nula şi fărâ valoare acestâ măsurâ importantă. Americii. Montreal. Canada este din noă în prada unuea din acele deşteptări periodice, care o ţine în picioare de mai mult timpă. De astă datâ temerile s’au părut destul de seriose guvernului, pentru ca să chleme sub arme fiece mii de voluntari. Se vorbeşte de o invasiune din Staturile Unite şi de o resculare de irlandezi din Canada. Şi în Canada de sus şi de jos miliţia am respuns la apelul guvernului, şi din toate părţile voluntarii se adună,repată albă şi stricat în spinare de se, pripăşită pe moşiea Zirneştii, să se presinte la Prefectură însoţită de dovedi pentru a lui proprietate, spre a l i se da în îndestulare. No. 2318. Din motivul referatului D. sub-Prefect de Costangalia No. 720, se publică terminul legiuit de 3 luni pentru ivirea păgubaşului unui cal la pâră murgă deschisă, coama în dreapta, coada lungă, cu danga la şoldul stângă denapole, spintecate amândouă nările, ca de 2 ani, fârâ alte semne, pripăşită pe moşiea Tatar-Baurcil, care să se presinte la Prefectură cu dovedire a lui proprietate, spre a l i se da în priimire. No. 2320. Pe moşiea Baurcil Moldoveni din acest judeţă, pripâşindu-se un boă la pârplăviţă, furculiţă la urechea stângă, fără alte semne, din motivul referatului priimit de la D. sub-Prefect de Costangalia No. 716, se publică terminul legiuit pentru ivirea păgubaşului, care să se presinte la Prefectură însoţiţi de dovedi legale, spre a l i se da în despăgubire. Prefectura judeţ. Suceava. No. 1395. în comuna Mocţa gâsindu-se de pripas 2 gluncanî în pâr roşi, unul cu coarnele butace, şi unul porumb, cu coarnele ţapoşe, se publică aflarea păgubaşului, care în termin legiuit sâ se înfăţoşe de la sub-Prefectura de Şiretă acest district, cu dovedi legale spre a’şî priimi arătatele vite. A No. 1399. In comuna Fântâna mare gâsindu-se de pripas mă mănzat în păr murgă, coarnele tesă, se publică aflarea păgubaşului, care în terminul legiuit să se înfăţoşe de la sub-Prefectura plasei Moldova acest district, cu dovedi legale spre a’şî priimi arătatul mănzat. A No. 1908. In comuna Cristeştii gâsindu-se de pripas o vacâ la pâr porumbă plavanâ, cu ună cornă stricat, se publică ca proprietarul el să se înfăţoşede cu dovedi legale spre a’şî priimi paguba. publicaţii administrative Prefectura judeţ. Calini. No. 9112. La neurmarea preotului Leonti Papură, a răspunde 5 chile popuşol cu care debitează D. Toma Popovici, împlinindu-se de la debitoră 2 bol gingari evaluaţi în 12 galbeni, se publică vinderea loră licitaţia în termin de 400 file numerate de la data Fond, spre deşteptarea concurenţilor, carii la espirarea lui să se presinte în Camera Prefecture!, unde armendlie a se ţinea licitaţia. No. 2310. Din motivul referatului D. sub-Prefect de Costangalia No. 711, se publică terminul legiuit pentru ivirea păgubaşului unui cal la păr negru deschis, mintat în frunte, la partea stângă deasupra gâtului a PROGRESUL. Primărica de Huşi. No. 539. In urmarea cerirei adresată de Epitropia bisericei Sf. Nicolai din Huşi, urmând a se arenda pe timp de 2 ani începători de la 23 April viitoriu, o boltă cu odaea el şi o cuhne, 2 dughenî cu odăiţile lor în dosul bolţii, şi o altă dugheană aflătoare în uliţa Episcopiei strada mare, se publică închirierea acestor acarete spre deşteptarea concurenţilor ce ar fi, amatorii a le lua sâ se presinte în Camera Primăriei la zilele de 8, 9 şi 10 Aprilie viitori, cu garanţii legale unde în asistenţa şi a Epitropului Bisericei se va dese vărşa mezatul asupra persoanei ce ar da preţul cel mai avantagios, iară condiţiile se pot vide în Camera Primăriei. PUBLICAŢII JUDECĂTOREŞTI. Tribunalul civil de Iaşi Secţia 2-en. No. 2726. După înalta decisiune dată asupra judecatului loan Pavlov, urmând ca despăgubirea repos. Panaite Catargiu pentru paguba ce a suferit, sâ se facă conform § 59 din Codul Criminal al Moldovei, din orice avere a condemnatului, se publică spre deșteptarea clironomilor remase de la repos., că dacă vroescă a’şî urmări pretenţiea de despăgubire de la condemnat saă chizeşul seă, sâ se înfăţoşeze la Tribunal în terminul prescris de lege, ca în conformitatea acei hotărâri sâ li se facă despăgubire. No. 7934. După înalta hotărâre datâ asupra judecatului Gheorghie Chirilă, urmând a se face despăgubirea. Simion Păun de paguba ce a suferit, conformă § 59 din Codul Criminal, se publică terminul , de 400ile socotit de la data Foael, spre deșteptarea numitului Păun, ca în lăuntrul acestui termin, sâ se presinte la acest Tribunal, spre a demonstra câtimea pagubei sale, conform citatului, şi ’i se va face despăgubirea din averea câtă se află seevestrata de a judecatului, şi pentru restă ’i se dă dreptul a urmări când va face avere, bine-înţelegându-se că dacă în terminul arătat nu se va presenta la Tribunal, nu ’i se închide dreptul ce i dă legile. So‘c*ţiu‘ii a 3-a. Mo. 1715. Viile D. Costachi Scobihom aflătoare în judeţul Iaşii, pe moşia Găurenii a Monast. Socola, supusă parte la embatic şi parte la dejun, hipotecate pentru suma de 425 galb. împrumutaţi din depositul Secţiunea I a acestui Tribunal, bani orfaniceşti, urmând a se espropria după lămurirele publicate prin Foile No. 179 din 18 August 1862, No. 163 din 16 Decemvrie 1863, No. 22 din 22 Fevruarie, No. 109 din 11 August, No. 132 din 8 Octomvrie 1864, şi No. 109 din 30 Septemvrie 1865, şi cu condiţie că cumpărătoriul ce va fi este obligată a se conforma rostirea art. 1530 din Codul Civil de Calimah, remas în vigoare după spiritul art. . . . din Codul Civil de Alecsandru loan, precum și că are a-l prim orice dare cătră fisc sau comună, ce pentru trecut nu vor fi plătite pentru acele proprietăţi, iar vânzarea are a se face cu restricţiunele art. 559, 561 şi 564 din Procedura Civilă în vigoare, se publică ca concurenţii ce vor fi de a cumpăra arătatele imobile, să se presinte la 16 April viitor, dipa Sâmbătă, pe la para 1 dupa ameadă, în Camera acestei secţiuni în localul ordinar al şedinţelor sale ţinute în Palatul Administrativ, şi să fie pregătiţi cu garanţia cerută de legi. No. 2874. Actul prin care D-na Anastasia Cilibiu, în pieţă de 500 galb., aă vândută ginerelui seă D. Dimitrie Pascu, jumătate din dugheana cu 2 etaje de arce din Iaşi strada târgului de sus, numită din vechiă a Hagioaeî, cu tot locul ei, adeverindu-se provizoră de acest Tribunal, se publică în toată a lui cuprindere cu termen de 6 luni, cu deşteptare, ca toţi acei ce ar avea vreo pretenţie de orice natură asupra acestui fond, sâ o reclame în lăuntrul citatului termin la autoritatea competentă, dând în ştire şi acestui Tribunal. ACT DE VECINICA VÂNZARE. Subsemnata Anastasia Cilibiu, prin aceasta declar că jumătate de dugheană cu 2 etaje ce posed de clironomie de la părinţi, care se află într’una trupă şi sub un acoperemânt cu acea a fiicei mele Maria Pascu, ramasă şi el earâşî clironomie de la părintele seă întâiul meu soţu repos. Nicolai Cilibiu, aşa precum se lămureşte prin izvodul seă de zestre ce ’iam dată în anul 1850, când au trecut în legiuita câsetorie cu D. Dimitrie Pascu, care binale se găsesc pe strada târgului de sus numită din vechiă a Hagioaeî, după cum se arată prin izvodul meu de zestre din anul 1810 Ianuarie, împreună cu tot locul şi osebite atenanse aflătoare din clasă în ogradă, clădite în tovărășie cu numita mea fiică Maria, afară de acele făcute din noă de D. Pascu la anul 1851, cu proprii sei bani şi cu învoirea mea, după lămurirele de mai sus, în ceea ce priiveşte dreapta mea proprietate, atenanse dinpreuna cu tot locul, le-am vândut de veci Ds. ginerelui meu Dimitrie Pascu, în preţă de 500 galbeni, care bani ’iam şi priimit toţi acum deplină, în următorul chipu : 200 galb. acei cuprinşi prin izvodul de zestre ce am dată fiicei mele citate mai susă, la 20 Fevruarie 1850, intabulat de Divanul Apelativă sub No. 1267, şi 300 galb. aă respunsă acum D. Pascu altei fiice a mele văduva Catinca Condo, bani ai sei luaţi de mine din depositulJudecătoriei district. Iaşii la 5 Dechemvrie 1847, după sunetul intabulat sub No. 722, şi fiind că această vânzare este făcută de bună voea mea, nesilită de nimene, va stăpâni D. Pascu din neam în neam ca dreaptă cumpărătură, rugândă şi prin osebită suplica pe locul competentă de s’aă întărit cu forma cuvenită după împuternicirea ce am avut şi am vândut de veci cu asemene măsură. Iaşii, 20 Ianuarie anul 1865. Anastasia Cilibiu. A In fiinţa noastră făcându-se acest actă, adeverimă de marturî. I. Varlaam, T. Vasiliu, C. Romano. Spre neschimbare, P. Comisar 111, Nicolau. Iaşii, 2 Fevruarie 1865, Prefectura Poliţiei Iaşii. Pe temeiul încredinţerei dată de D. Comisariu 111 prin raportul No. 411, că iscăliturile de mai sus sunt adevărate a persoanelor subscrise, se legalizare de Prefectură numai în câtă priiveşte adevăratele subsemnaturi. P. Prefect G. Popovici. (L. P). No. 212. 186.1 Fevruarie 7. In Numele Măriei Sale Domnului Principatelor Unite Române Alecsandru loan 1. Tribunalul Pirii de Iaşi serfia .1-ea. Luând încredinţare că iscălitura de sub actul scris pe contra faţă, este adevărată a fine! Anastasia Cilibiu, precum şi despre titlurile proprietăţei, pe acest temei şi conform dar încheierea din 11 a curentei, trecută în protocol la No. 7, Tribunalul adevereşte provizor acest act, cu lămurire, că nu se recunoaşte nu