Progresul, iulie-decembrie 1866 (Anul 4, nr. 45-82)
1866-07-02 / nr. 45
No. 45, ANUL IV. FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. ÎN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa hiristigiei. piarul se publicâ de la 2—3 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă , 1866. in districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale.. Inserarea unui rând de 36 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 2 Iulie. DEPEŞĂ TELEGRAFICĂ. Bucureşti 28 Iunie 1866. Peste puţinii negocierile între Înalta Poartă şi Guvernul nostru se vor termina cu bun resultat. Recunoaşterea Domnitorului nostru nu e decât o chestiune de câteva ţiile. Trupele noastre de la Giurgeva au reintrat în Bucureşti Veneţia au fost cedată Franciei, care au şi ocupat’o. Camera au votat 46 articole din Constituţiune, se spera ca ori puni la 27 a curentei toată constituţiunea să fie votată. Revista Politică. Königgrätz, al doilea loc de luptă marş la Nord înse într’un înţeles cu totul contrariu de acela de la Custozza, căci la Custozza Austriacii au învins pe Italieni, carii se aflau într’una numerit cu mult mai mic de acel al Austriacilor; din contra înse, la Königgrätz, Austriacii sunt aciea carii au fost bâtuţi, pe când Pruşii au învins luândule după cum se spune prin depeşe mai mult de o sută de tunuri, la 14.000 omeni prisonieri, afară de alte efecte de resbel precum muniţiuni, puşti, trăsuri, material de resbel şi altele multe. Pentru victoria de la Custozza, jurnalele austriace rădicase pănă la ceriu laudele atât pentru armata cât şi Mareşalului Albrecht, şi preziceau de pe atuncea, că şi la Nord se va întâmpla asemenea, înse se vede că sorta resbelului la Nord au fost cu totul contrarie, şi asta-i tot acelaşi jurnale, care cântau victoria de la Custozza, plâng învingerea de la Königgrätz. Eata ce dice una din foile oficiale ale Austriei. O catastrofă au căzut peste Austria, aşa felit, precum nici un inimic nu poate săşi-o imagineze mai trist şi mai reu, învingerea, pe care au suferit’o armata imperialâ de la Nord sub Benedec la 3 iulie, este mai înfricoşată, de cum se poate esplica, într’un articol a ei ţrice: „Sub cele mai triste impresiuni despre ştirile care ne vin astâţii de la armata de nord, luăm pana, ca în unire cu tota populaţiunea cea credinciosă şi locală a imperiului să esprimăm tristeţa nostrâ asupra perderei, care au lovit armata nostră, dând o espresiune durerei, care ne face a crede la o prevestire a evenimentelor, aşa feliu, precum nu le-aţi putut aştepta nici o presupunere umanâ. *„Şi cu atâta mai înspăimântătorul apasă acestâ durere asupra nostră, cu cât, că în capul acestei armate stetea un barbat, ce avea cea mai deplinâ încredere a poporului și a armatei, căruea Majestatea Sa Imperatorele din causa decisiunei publice și unanime, ’iau data cea mai deplină libertate în privinţa conclusiunelor şi a operaţiunelor sale. Nici cea mai micâ influenţa nu s’au esercitat asupra comandantelui de armatâ; alegerea puterilor şi a orânduirilor adecă a planului seu, au avut mai de’nainte aprobarea Imperatorului. „Departe de noi fie chiar acuma de a face o decisiune asupra persoanelor determinate, unde numai cele mai generale liniamente aprobă o conclusiune asupra celor întâmplate şi unde mârimea perderei ne uimeşte priivirea, deşi, după cum credem, s’au luat toate introducţiunile într’un modă satisfăcâtorii, ca acele persoane, cărora ie cade ca povara o îndatorire specialâ, să i lovim cu pedeapsa meritată, înse acesta o credem de datoria nostrâ a o menţiona populaţiunelor şi în cea mai de pe urmă linie comandantelui celui mai supremii, că Majestatea sa, bunul nostru Imperator e încredinţat de dorinţa comună ’i a dat cea mai deplină aprobare votului ei. „Noi credem, că s’au fâcut păsurile cele mai energice care ne lasâ a spera, că acea, ce se mai pote ajunge în privinţa militară şi diplomatică, se va face cât de curând.“ Noua Pressă liberâ spune, câ Mareşalului Benedeci s’au luat comanda chiar în acea zii, şi totodată Graful Clama-Gallas, şeful stabului general a cartieriului, cum şi baronul Henikstein şi Krizmanik, după ordinul Imperatorului au fost prinşi şi trimişi la Viena, pentru a fi supuşi justiţiei militare. Tot după ordinul Imperatorelui au fost numitâ şi o comisiune. Asemenea mai spune că Ministrul din afară Graful Mensdorff, s’au pornit la 4 Iulie acompaniat de adjutantele Majestăţei sale Baronul Fejervary, în spre Nord, pentru a da Imperatorelui ştiri positive despre starea armatei, şi a vedea ce mai este de făcut cu rămăşiţele armatei, dacâ s’au adunat la un loc, dacâ mai pot sâ le concentre încă la Olmitz sau într’un alt loc undeva. Tot asta t se mai spune, câ cabinetul austriacă sau adresată direct câtrâ Imperatorele Napoleon, pentru a câpâta de la acesta o intervenție diplomatică, în urmarea căriea Austria va fi liberâ la mdi, ca astfel in armata de Sud condusâ de Mareșalul Albrecht sâ o transporte la Nord ca să apere imperiul. Cu asta Napoleon se îndatoreazâ a face pe regele Victor Emanoil să primescă pacea. Paris 3 Iulie. Monitoriul de serăvice în buletinul seu de resbelă. Marşul cel răpede al armatei prusiane sub principele Frideric Cari nu a succes lui Benedec, a’şi ţinea planul seu. Unirea ambelor armate prusiane se constata ca definitivă. Regele Prusiei şi Grafulă Bismarcu se află presenţi în Iicinil. Cu toate resultatele cele atătu de favorabile ale Prusiei, şi chiar dacâ Benedecti este necesitată a se re’ntoarce, trebue sâ constatâmâ, câ posiţia Austriacilor încâ nu este de totu în pericolă. Prusii au ajunsu la acesta câştigă numai prin mari espuneri , pe cănd Austria încâ şi dupâ perderea unei lupte poate să conteze pe populaţiunea sa. O telegramă a lui Benedecti cătră Imperatorele din 4 Iulie (jlie. Dupâ o lupta brilantâ de mai multă de cinci oare a întregei armate şi a Sacsonilor, în locul baricadată şi încungiuratâ în parte cu şanţuri de la Königgrätz cu centrul în Lippa a succesu inimicului, a se pune fâră veste în Chlum. Timpulu de ploae a ţinută fumulu de prava la pământui, în câtu toată privirea şi luarea aminte a făcut’o neposibilă. De aicea a succesu inimicului a strebate în posiţiunile noastre. De odatâ şi fârâ veste amu fostu bombardaţi din faţă şi din dărăptu, la care toate puterile puse nu au putut să facă ca să ne retragem în ordine. Retragerea a urmată dintâiu încetu, înse îndată ce inimicula veni şi ne lovi cu toate puterile au urmatu în toată fuga, până cănd totula au trecută peste podula de resbelă de peste Elba la Pardubitz. Perderea încă nu se cunoaşte, dară este foarte mare. Paris 28 iunie. Monitorul de seară crede că trebue să conchidă ca balanţa atârnă de partea armiei Mareşalului Benedek. Se zlice că comandantul Dan-Şef al trupelor austriace ar fi telegrafiatu ori la Viena cu aceşti termini. Prinţulil Charles m’au îndemnat a sâ ceru una armistiţiă, eil refuza, bataia continuă, armia imperială înnainteailă Aici opiniunea este respândită, cu dreptul saă fără dreptu, că toate combaterile despre care s’au vorbită, nu suntu de câtu începuturi pregatitoare şi cu marea batae se va începe astăzi. Se vorbeşte despre o notă diplomatică trimasă de la Viena guvernamentului francez, relativă fără îndoeală la chestiunea italiană şi care ar fi fost adusă aicea de cătră Contele de Mulinen, agiunsă positivamente la ambasadă în această dimineţă. Aceea ce este sigură D. de Gramont şi D. de Mensdorff, au conferat împreună și în aceasta conferare ar fi pusă cele întâi base preliminarie de negociațiune în momentul care resbelul ar putea să fie considerată ca îndeplinită, opera sa cea mai mare. Asemenea se vorbeşte de o notă a guvernământului Bavarez trimisă în Franţia şi probabilmente la toate celelalte puteri, privitoare la invasiunea garibaldienilor, pe care o consideră nu a unor trupe regulate şi constituite dupâ dreptul resbelului. Diplomaţia bavareză înclină din ce în ce mai mult pentru a lua actu de agresiune cu care o ameninţă Italia, care pare a o face responsabilă de sprijinul ce’l da Austriei într’o chestiune cu totul federală. Circuleză vuetele despre abdicaţiunea marelui Duca de Bade; se crede că dacă acesta eventualitate se va realiza, dieta însăşi va lua provisoriu administraţiunea marelui ducat. S’au adeverită câ s’au produsă un timpă de otărăre destul de prelungită în operaţiunele militare ale Italiei ; se atribue viciului întâiului plan de companie ne succesul bătâliei de la Custozza şi unei a doua decepţiuni nu s’ară mai espune care acum aru fi una desastru. Una noă plană s’au format şi se asigură chiar câ s’aru fi luat înştiinţări în Franţia asupra acestor combinaţiuni strategice. S’aru fi utilisata astfelu esperienţa învingătorilor din 1859. La Londra modificaţiunea ministeriului fiindu una facto îndeplinită, se vorbește pentru înlocuirea ambasadorului Angliei, a Lordului Cowley prin Lordul Malmesburg, care a fost personalminte în cele mai bune raporturi cu Imperatorele francezilor.