Rampa, august 1924 (Anul 7, nr. 2028-2053)
1924-08-01 / nr. 2028
Vineri, 1 August 1934 RAMPA Cronica Teatru, Lieblich (Trupa literatură Spectacolul de Marţi seara al trupei din Vilna a fost o revelaţie pentru noi. Eram obicinuiţi ca la şezătorile literare să auzim elemente imposibile care îşi ofereau bine-voitorul lor concurs (99 la sută din şezători erau date în scop de binefacere) şi cari isbuteau ca la al doilea sau al treilea număr să golească sala. Şezătoarea aceasta se deosebeşte întru totul de cele obicinuite. De altfel, după cum a spus-o şi d. Mazo, directorul trupei la începutul spectacolului şezătoarea are ca scop, pentru că publicul evreesc nu e destul de pregătit încă, să dea fragmente din literatura evreească. Pentru felul cum a alcătuit programul d-sa mreită toate felicitările. Spectacolul s’a început cu »Es Brent» (Arde) de I. L. Peretz, cel mai bun scritor pe care l’a avut literatura «idischistă». «Es Brent», ei un act de conflicte sufleteşti La ridicarea cortinei suntem de acum în plină acţiune, acţiunea vibrantă şi care încet, încet câştigă asistenţa şi o asociază. Pieseta a avut parte de o interpretare bună, în fruntea căreia s’a fixat d. Weislitz care a făcut o admirabilă creaţie din rolul bătrânului D-l Stein şi d-na Liuba Radison în celelalte două roluri, au pus tot sufletul ridicând spectacolul la o adevărată sărbătoare artistică. Bine d. Schaeffel într’o scurtă apariţie. Am urmat «Zidul» scenetă în trei tablouri. De data aceasta nu s’a mai jucat. Interpreţi pe scaune, fiecare cu piesa în mână, au citit. Pentru prima oară am asistat — în ţară — la un asemenea spectacol. Mărturisesc că am fost câştigat de felul cum a fost citită această piesă, deşi sunt convins că jucată ar fi câştigat mult, infinit de mult. De data aceasta rolul principal a fost citit de d. Stein, despre care e de prisos să mai vorbim căci am spus’o de nenumărate ori la această rubrică că e un mare talent și că teatrală din Vilna). O seară de evreeasca lucrează înainte de a se presenta publiculul Partenera sa a fost d-ra Braz care și-a citit admirabil rolul dovedindu-ne că, în afară de talentul scenic de care a dat dovadă posedă şi o foarte clară dicţiune. Celelalte roluri au fost citite de d-nii Samberg, Kamen, Weislitz, Nathan şi Ehrenkrantz şi d-nele Liuba Radison şi Lares. Partea treia a programului a fost compusă numai din lecturi. Cu un humor sănătos, limpede d. Samberg a citit un discurs antisemit, și apoi silit de aplauzele cari nu mai conteneau «Să mă însor sau nu» de Tubenfeller. A urmat d-ra Liuba Radison care a declamat cum nu se poate mai bine două poezioare. Spectacolul l-a încleiat d. Kamen recitând din cel mai mare umorist evreu, Schalom Aleehem. Pentru felul cum a recitat «Neamțul», d-sa a bine-meritat aplauzele cu care publicul l-a răsplătit Leg. Ştiri mărunte de pretutindeni TENORUL GABOR de la Opera la din Budapesta a fost angajat să dea două reprezentaţii la «Volksoper» din Viena. El va apare în Don José din «Carmen» şi în Tannhäuser din opera cu acelaş nume. LA « JOHANN - STRAUSS THEATER» din Viena s’a dat pentru a 50-a oară opereta «Des Königs Nachbahn». * LA LUSTSPIELTHEATER din Viena s'a dat premiera comediei «Die Kleine vom Variété» de Alfred Möller. • La «BURGGARTEN» din Viena s’a dat premiera comediei «Der Herr mit der langen Nase». • O TANARA PIANISTA POLONEZA, d-ra Genevieva Milaszeiwska, a dat de curând un interesant concert la Academia de muzică din Brooklyn, executând între altele bucăţi de Grieg şi Chopin. • LADIES IN THE EVENING este titlul unei piese a scriitorului Milton Herbert Gropper, a cărei premieră s-a dat în teatrul «Orpheum» din Montréal şi care va fi jucată ulterior la New-York.. • THEATER IN DER JOSEFSTADT din Viena continuă să reprezinte cu un deosebit succes cele trei piese într’un act «Iubire de mamă», «Jucătorii» și «O propunere de căsătorie». , VOLKSOPER din Viena a reluat într’o nouă înscenare opera comică «Mikadoul» de Sulivan. « FAMILIA SCHIMECK continuă să se joace cu un deosebit succes la «Neues Wiener Stadttheater» din capitala Austriei. «REVANCHE» este titlul unei operete de Fritz Lanserși Beda, muzica de O. Jascha, a cărei premieră se va da în cursul viitoarei stagiuni la «Bürgertheater» din Viena. LA BURGERTHEATER din Viena" se va da la începutul lui Septembrie premiera vodevilului «Aernchen von Tharau» de Marco Brociner şi dr. A. W. Willner. • TEATRUL EVREESC DE ARTA din New-York a reluat la «Carl-Theater» din Viena tragedia lui Leonid Andrejew «Cei şapte spânzuraţi». • • • • Infformatiunl Compania lirică Leonard va reprezenta în tot cursul săptămânei «Merge strună» spirituala revistă a d-lor Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu. In rolurile principale apar d-nele Tantzi Cutava Barozzi, Lulu Chinac, Rosina Viquelin, Matilda Kriegel, Silvia Cernea şi d-nii Leonard Timică, Lică Rădulescu, Gheorghiu şi Bâcleşeanu. D-na şi d. Victor Eftimiu. „sunt de câteva zile la Sinaia. Intre primele piese originale ale viitoarei stagiuni a Teatrului Naţional, va fi tPierde vară» de d. Alfed Moşoiu. Saloanele Teatrului Popular (fost Palais de Glace) Bulev. Elsabeta 25, complect renovat. Loji splendide. Se închiriază anumite zile pentru baluri, nunti, soareuii, festivaluri, serate, banchete, matineuri, serbări, conferinte, etc. Informatiuni la Teatrul Popular, zilnic 4—8 p. Opereta lui Leo Jessel «Des Koenigs Nachbahn» s-a dat de curând pentru a 50-a oară la «Johann Strauss-Theater» din Viena. Nesfârşite aplauze salută în fiecare fieară apariţia pe scena parcului Oteteleşeanu, a balerinei Mardeva şi a maestrului Constant în revista «Merge strună». Teatrul Cărăbuş va reprezenta astă seară «Ce-ar aface ?» spirituala revistă a d-lor A. de Herz şi Dur-Stoy. Interpretarea are în frunte pe d-nii Prince şi Tănase. BRILIANTE şi orice pietre preţioase cumpără plătind preţurile cele mai bune Compania Anglo-Americană Str. Carol No. 50 Teatrul Naţional va reprezenta în viitoarea stagiune «Cyrano de Bergerac» de Edmond Rostand în traducerea d-luî Codreanu. Rolurile principale vor fi jucate de d-l Al. Demetriad şi d-na Al. Macr. Baletul armelor şi baletul cărţilor din revista «Ce are a face !» sunt cele mai grandioase înscenări coreografice ce s’au văzut pe scenele noastre. Corpul de palet număr top de persoane. Marilena Bodescu obţine în fiecare seară mare succes la Cărăbuş în cupletul fetei mari. Compatriotul nostru pictorul N. Gropeanu, a repurtat un nou succes. La expoziţia «Salon des Tuilleries» publicul admiră un tablou al lui Gropeanu Café de la rue Halfaohine , Tunis, inspirat dintr’o recentă călătorie a pictorului în Tunisia. Tabloul e reprodus în unul din ultimele numere ale ziarului «Compedia» şi însoţit de aceste rânduri elogioase: «E de remarcat interesantul desen fin animale lângă uşe, un exemplu de artă populară, tunisiană şi care adaugă un interes etnografic, interesului artistic al acestui tablou. D-na Tantzi Cutava-Barozzi şi d. N. Leonard obţin în fiecare seară mare succes în revisa «Merge strună» de la Parcul Oteteleaşeanu. Compania dramatică Iancovescu Elvira va reprezenta în cursul stagiunei comedia lui Jules Romains «Knock». La «Theater in der Josefstadt» din Viena se va da în cursul luniei Octombrie, în înscenarea lui Reinhardt, premiera la Viena a piesii scriitorului american Eugene O’Neill, «Maimuţa păroasă». La «Burggarten» din Viena s’a dat «Visul unei nopţi de vară» de Shakespeare din muzica de scenă de Mendelssohn. 1 I TEATRUL CARABUS Director C. TANASE ASTĂZI și în fiecare seară „Ce are va face?“ revistă în 2 acte şi 6 tablouri de Dur Stoy şi A. de Herz cu întregul ansamblu al Companiei Cărăbuş în frunte cu marele artist francez PRINCE Montare extraordinară Balet 100 persoane 1000 costume.—Ochelari magici Biletele se pot refine dupe acum la magazinul Jean Feder si la Teatrul Cărăbuş. Telefon 31||31 | Grădina LIEBLICH (Jignitza) | Direcţiunea I. Goldenberg Astăzi JOI 31 IULIE ora 9.15 seara Ansamblul cunoscutei trupe din Vilna WILNAER TRUPPE Cârciuma pustie Dramă în 3 acte de Hirschbein Publicul este rugat a veni la spectacole la ora precisă In studiu: Azilul de noapte Cereţi pretutindeni cutia orginala § OJA” vv Parcul Otetelişeanu Compania lirică română Leonard APA DE COLORIE PARFUME.QSA FRANCEZA ru 654.76 NICUL S. BERACHA tu 647a STQ. KACAGHEOQGHEVtCI . N?4 tî^tqu moowni ASTAZI SI IN FIECARE * SEARA Merge strună Revistă în 2 acte şi 4 tablouri de Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu cu TANTZI CUTAVA BAROZZI MARE BALET Cereţi pretutindeni numai LAMA „PIERRE“ Oţel suedez, aliaj de argint 8 Lei în toată ţara - big..,fix, SIGNATURE. COLLIEEdiPEELES MEMTIISETENUL @ FCASED-ŞI-TArsÂR Din zbuciumul captivităţi Maiorul G. CARACAS Premiată de ACADEMIA ROMANA Povestire foarte interesanţi şi atrăgătoare a peripeţiilor repetatelor evadări -Te artomini din diferite lagăre şi fortăreţe germane. De vânzare la toate librăriile din ţară. Depozit general: Tipnsrisfis Eminescu. Str. Parlamentului