Rampa, ianuarie 1925 (Anul 8, nr. 2155-2178)

1925-01-01 / nr. 2155

r-\ * ja) I ianuarie 1925 Expoziţie cinematogra­fică din Berlin Intr’unul din ramurile trecute ale ziarului au­ anunţat hotărârea uniunei producătorilor de filme de a organiza o mare expoziţie ci­­nenmtografcă, care să reunească tot ce atinge arta şi industria fil­mului. Expoziţia nu va avea caracter „international“, ci va fi expoziţia cinematografiei germane. Iată de ce nu vor fi lansate invitaţiuni în alte ţări; dacă însă producătorii străini vor cere un loc, atunci ei vor fi bine primiţi. Comitetul organizator se compu­ne din fruntaşii cinematografiei germane: Erich Pommer („Ufa”), Lupu Pick, Felix Kallmann, Sieg­­mund Jacob, A. Grau, Goerz, etc. Expoziţia va avea loc în marele hali de la Kaiserdamm, unde are loc în fiecare an expoziţia de au­tomobile. Scopul expoziţiei este de a arăta în primul rând marelui b­ablio cum se creiază un film, în­cepând de la pelicula virgină, lua­rea vederilor, tehnica regiei. Jocul artişitilor şi al figuranţilor şi ter­minând cu developarea şi proecţia Diferite scene vor fi luate în faţa Vizitatorilor şi ele vor fi apoi pro­­ectate într-o sală de cinema mo­del. Programul foarte vast îmbră­ţişează toate ramurile directe şi in­­directe ale cinematografiei. Ast­fel se vor proecta şi filme pedagogice. Industriale, se vor arăta trucurile apoi atelierele de luat vederi, mate­rialul tehnic, luminatul, încălzi­­torll, machetele, decorurile, constru­irea interioarelor, decorurilor, a­­paratele de luat vederi, etc. O secţie specială va fi rezervată developării filmelor şi substanţe­lor chimice necesare pentru obţi­nerea pozitivului. Altă secţie este destinată teatrelor cinegrafice, mu­zicei, reclamei, fotografiilor­ şi pu­blicităţii. Aparatele de amatori vor avea şi ele un despărţământ special. O vastă bibliotecă cinematogra­fică va sta la dispoziţia publicului îar presa de specialitate va avea o altă secţie, unde vor fi expuse specimene din publicaţii de cine­ma. Expoziţia va avea un caracter oficial german, fiind sprijinită de guvern, însă producătorii de filme şi fabricanţii de aparate din celelalte ţări vor putea participa şi ei. Industria filmului în Portugalia Ca în aproape toate ţările mici, se fac acum şi în Portugalia încercări pentru crearea unei industrii cine­matografice naţionale. Până în pre­zent nu se luau decât filme cu carac­ter informativ : solemnităţi, parade, etc., dar acum de curând a avut loc la Lissabona premiera filmului por­tughez „Ochii sufletului“, al cărui scenariu a fost scris în mod special de poeta Virginia de Castro. Cu toate că filmul este foarte slab, pre­miera lui a luat caracterul unui im­portant eveniment, la care au luat parte nu numai miniştrii, corpul, di­plomatic şi înalţii demnitari ai ţâ­rii,­­ toate personalităţile de seamă ale Lissabonei. !o studiourile dela „Ufa*, In marile ateliere de luat vederi din Tempelhof, casa „Ufa“ a înce­put realizarea unei noui serii de fil­me. Patru din ele sunt filmate în a­­celaş timp. Graham Cutts, regizorul englez, pune în scenă „Vagabondul“, al cărui subiect este luat din revo­luţia rusă. Benjamin Christensen, regisorul danez, realizează „The wo­man who did“, germanul Rochus diese „Die gefundene Braut“, iar Bomton Beckers lucrează la o co­medie întitulată „Domnul fără do­miciliu“, ale cărui exterioare vor fi filmate la Viena. Cow-boys şi cinema Fermierii din Far West au difi­cultăţi foarte mari pentru a-şi re­cruta personalul. Criza aceasta de Cow-boys se explică prin faptul că toţi dezertează din grajduri spre spre a-şi încerca norocul la Los An­geles. Filmul „Far­ West“ a rămas şi as­tăzi genul favorit al masselor ame­ricane. Pe vremuri adevăraţii cow­­boys erau foarte rari in ateliere şi regisorii aveau mari dificultăţi cu actorii şi figuranţii incapabili de a călări şi de a se preta la exericţii fizice mai riscate. Astăzi regisorii au la dispoziţie mai mulţi cow­boys a­­devăraţi decât le-ar trebui. Birou­rile pentru plasarea figuranților sunt pline de asemenea flăcăi. Curierul filmului Bébé Daniels. — 28, rue des Alo­­uettes, Paris. Rezultatul anchetei noastre va fi publicat In curând. Pu­teți trimite fotografia. Adăugați măr­ci pentru retur. Sanda. — Adresati-vă Academiei de Mimodramă și Cinema, calea Că­lărași 11 (teatrul Central). Industria filmului In­drusia încă dinaintea războiului mon­dial exista în Rusia o industrie a filmului, care deşi nu ajunsese încă la un renume internaţional, dădea mari speranţe pentru viitor. Revoluţia a distrus însă tot ce se lucrase în domeniul cinematogra­fic, iar actorii de seamă, între cari era şi Mostoufcine, Koline, Rimsky, Lissenko şi Kovanko, se refugiară in Franţa. Acum însă guver­nele sovietice lu­crează din răsputeri spre a organi­za din nou producţia cinematogra­fică rusă. Se filmează actuale ante nenumărate producţii, dar realiza­torii întâmpină multe greutăţi din cauza lipsei mijloacelor technice moderne, care sunt extrem de cos­tisitoare. Unul din cele mai mari studiouri din Republica Sovietelor este ate­lierul „Russ". Dimensiunile lui sunt de ca. 20X25 m. şi este înzestrat cu vreo 20 de lămpi „Jupiter“, sis­tem vechiu, 2 reflectoare şi 10 „Sportlight". Toate instalaţiile mo­derne cu care sunt înzestrate as­tftzi cele mai neînsemnate studiou­ri din Apus, lipsesc şi regisorul se vede silit de a lucra cu cele mai pirimitive mijloace. Operatorii ger­mani, cari au fost angajaţi in a­­cest atelier şi-au exprimat de nenu­mărate ori nemulţumirea, pentru că nu pot obţine nici un rezultat satisfăcător cu această lipsă de lumină. Construcţia decorurilor este ia­răşi una din părţile slabe ale aces­tui studio. El nu dispune de cât de foarte puţine decoraţiuni gata construite şi până se ridică un sim­plu interior se pierd zile întregi. Apoi după ce decorurile au fost întrebuinţate nu mai sunt bune la nimic, căci la construcţia lor sunt ţintuite cu cu o mari bucată cu bu­cată aşa că desfacerea lor nu poate fi făcute decât cu pârghii, cari sfă­râmă scândurile şi distrug zidă­ria. Dintre primele filme realizate în Rusia In timpul noului regim sunt: „Aventurile lui Mister West in ţara Sovietelor“ şi „Staretz Griasnoff". El a obţinut un mare succes. S'a mai realizat după un manuscris al lui Tolstoi un film fantastic, a că­rui acţiune se desfăşoară pe plane­ta Marte. Pentru re­alizarea acestor scene, atelierele ruseşti sunt prea mici şi mai ales mult prea lipsite de mijloace technice, în special de lămpi. Iată de ce s’a propus ca o parte a filmului să fie realizat in­­tr’un studio din Berlin, dar s’a pre­ferat să se cumpere cu banii nece­sari călătoriei şi chiriei studioului, trei luminători „Weinert”. Alte ateliere au făcut de asemenea im­portante comenzi de „Sportlights" comutaoare mobile şi o serie în­treagă de lămpi „Photo - Blumen“ ultima perfecţie a technicei germa­ne. Toate aceste furnituri sunt cumpărate din Berlin; dealtfel a­­proape toţi operatorii din Rusia au fost recrutaţi din Germania, de­oarece technicianul german este considerat de Ruşi ca cel mai demn de încredere. Dar technicienii germani nu sunt prea încântaţi de traiul din Rusia. Viaţa din Moscova este foarte scumpă şi un străin nu poate trăi în mod convenabil, dacă nu dispu­ne de un angajament, care să-i asi­gure cel puţin 400 de dolari pe lună. Roman din viaţa teatrală pariziană şi bucureşteană de Lucie­ Gérard în româneşte de A. TH. Caphyrigh 1924 „Rampa“ Bucarest Reproducerea interzisă — Nu eşti şi tu revoltată ca şi mine de faptul că bărbaţii prin alcătuirea socială actuală, dis­punând de bani, îşi pot plăti toa­te luxurile şi capriciile, dintre care, incontestabil că cel mai o­­­dios este acela de a-şi cumpăra o femee, pentru o oră, două, o zi sau mai multe ! Nu ţi se pare si­nistră legiuirea noastră care per­mite ca având bani, bărbatul să înfiinţeze în această epocă „aşa zisă de libertate“ sclavia cea mai odioasă, fiindcă se exercită prin­­tr-o siluire şi o pângărire mur­dară ? Cu ce drept dânşii îşi pot permite această fantezie, dacă nu cu dreptul pe care ţi-l dă mo­neda ? Ei bine dragă Lucienne, am căutat ca după principiile noastre să-mi arăt tot dispreţul pe care-l am pentru sexul lor, cumpărându-mi și eu pe bani un bărbat, pe care să-l fiu atât cât am voit, să-l am după fantezia mea și să-l dau afară cu picioa­rele după ce-l voi fi plătit ! A fost admirabil, sublim... — Dat-mi detalii spuse Lucien­­ne ! — Iţi aminteşti că înainte de a pleca eu, adică înainte de a ne mai întâlni noi, am dansat în­tr'o seară aici cu un băiat blond, înalt, subţire, cu talia fină, cu ochii mari ca două peruzele, cu o gură subţire fin desemnată, cu gropiţe în obraz, cu un ten de co ton­, cu urechile mici, cu un nas frumos cu nările palpitânde, cu dinţi admirabili, cu mâini sub­ţiri ca de fată, care dansa ini­mos şi pe care noi nu-1 mai vă­zusem pe aici ? Iţi aduci aminte că l-am întrebat cum îl chiamă şi că mi-a spus simplu, că nume­le lui e Bob. Tu n-ai ştiut să-mi dai detalii asupra lui şi nimeni aci. Ţi-aduci aminte ci la un moment dat, m'am dus să tele­fonez ? Te minţisem. II văzusem că se duce acolo şi m'am­ rspezit după dânsul ! I-am cerut o întâl­nire. Ştii ce mi-a răspuns copi­lul ăla cu ochii de arhanghel ? — M’a întrebat pur şi simplu : „Cât dai ?“ Era admirabil. Am început să ne tocmim. Băiatul avea pretenţii mari. Spunea că e obişnuit să­­fie bine plătit. Si după câtva tîmnp, i-am dat întâlnire la boție mică de pe Montmartre unde se întâl­nesc dansatorii din baruri. Ți-a­duci aminte că în seara aceea m'am scuzat si ti-am spus că sunt bolnavă, că am o migrenă nemai­pomenită si că nu mai pot sta, că trebue să mă duc acasă! Min­­tiam. Mia Marea bău un pahar cu șampanie. — Mintiam, dragă Lucienne ! La colt, mă aștepta Bob. Am ple­cat braț la braț. Dânsul m'a în­trebat: — Unde mă duci ? Te rog, sunt cam grăbit. La 3 am un alt ren­­dez-vous! Să luăm un taxi! — Nu e nevoe, i-am răspuns. In­trăm în cel dintâi hotel! — S'a făcut ! Am intrat împreună. Am in­trat cu un aer de siguranţă, ce­rând o cameră comodă, pe care ştiam că eu aveam s-o plătesc! Nu-ţi închipui ce prestigiu şi ce plăcere îţi dă faptul, că ai bani în buzunar şi poţi plăti. Pentru noi femeile, cari suntem obişnu­ite să avem întotdeauna un soţ sau un amant, care să plătească pentru noi, este o deosebită satis­facţie să ne putem comporta ca un bărbat. Ştii obiceiurile din a­­ceste hoteluri , plăteşti taxa ca­merei înainte de a intra. Am sepa porte-feuilles-uL am întrebat cât costă şi, în faţa lui Bob, care nu se simţea de loc jenat, am plătit Ne-am urcat sus. O cameră obiş­nuită dintr-un hotel de passe. L-am privit pe Bob. Părea foarte grăbit Se uita mereu la brăţara pe care o avea pe mână şi-mi dă­dea să înțeleg că: „Times is mo­ney“. Pricepusem lucrul de la în­ceput, dar îmi făcea plăcere să-l întârzii şi să nu mă grăbesc de loc. — Foarte interesant! spuse Lu­cienne. Sunt nerăbdătoare să aud sfârșitul. — M'am așezat itr'un’ fotoliu și mi-am aprins o țigară. Bob, în fata mea, foarte liniștit și absent privea în nicăeri. După ce l-am măsurat de câteva ori cu privi­rea, nu-ți închipui ca satisfacție am avut când i-am spus : desbra­­că-te. Bob îşi scoase vestonul. Avea o cămaşe de mătase fină, elegantă- M'am apropiat de dânsul, aşa cum altă dată un bărbat s'ar a­­propia de noi, l-am mângâiat pe obraz, l-am cuprins de talie şi i-am spus cu un aer plin de sigu­ranţă: ştii că eşti nostim! îmi placi, ești bine făcut. Lucienne spuse: Bravo! Foarte frumos. îmi place scena. îmi pare rău că n'am fost si eu da fată! — L'am privit în ochi, spuse Mia. Ii avea atât de mari și de adânci, cu gene lungi în care parcă se re­flectau raze de soare. L'am săru­tat pe ochi. Bob se lăsa ca o fe­mee în abandon. L‘am sărutat pe frunte, pe obraz, pe gât si pe gu­ră. Avea buze fierbinţi si moi în care simţeam că mă afund. L'am strâns de mijloc. Era subțire, a­vea o talie ca de femee si se a­­bandona încet fără rezistentă, ca o profesionistă. M'am desmeticit îmi plăcea să prelungesc acest joc și să-l întârzii. Simțeam cu instinctul nostru de femee, că bil­­atul e grăbit și chiar dacă juca așa de bine rolul, el nu se putea opri de a-și arunca din când în când ochii pe ceasornic. îmi plă­cea să-l torturez. Ii comandam mereu altceva. — Bob stai din profil, Bob. um­blă puțin: Bob, stai jos! Bob, stai lungit! Băiatul se executa. E­­ra foarte bine în ţinuta în care rămăsese, şi-mi plăcea să-l co­mand şi să-l văd în toată nudita­tea lui. I-am comandat: Bob, des­bracă-te! Băiatul se ştia sigur de el şi fu­sese probabil obişnuit în viaţa pe care o ducea, cu satisfacerea tu­turor capriciilor dintre cele mai variate și dintre cele mai bizare, încât pretenția mea­ nu i se pă­rea de loc absurdă. Era poate cea mai normală din câte i se ceruse în cariera lui. Bob se execută pe dată, încet, cu mișcări feline și fără nici o jenă. La sfârșit, avu o ezitare. Nu, gol complect! Vreau să te privesc! Era bine făcut. Bob făcuse sport, avea corpul armonic desvol­tat fără o mușchiulatură prea abordentă, care la un moment dat se diformează și strică armonia corpului. Avea o piele netedă, lis­­să, de culoare puţin închisă de chihlibar, uşor parfumat cu ..Chy­pre‘‘. bine îngrijit. Era fără în­doială un tip de băiat frumos, fra­ged, tânăr pe care calitățile lui fizice, atât de deosebite îl făcuse să accepte o profesiune de multe ori desconsiderată. L’am privit mai mult timp în tăcere, și după câtăva vreme, in timp ce prin minte îmi defila viaţa mea tre­cută, nenorocirile încercate, pri­mul meu soţ pe care îl abandona­sem, fiindcă mă înşelase ca şi cel de al doilea pe care-l luasem şi de care mă despărţisem, în faţa durerii care mă cuprindea, fiind­că îmi amintea de o viaţă întrea­gă ratată, numai din cauza ne­înţelegerii bărbaţilor, din prici­na felului lor de a-şi bate joc de femei, simţeam în mine o dorinţă infernală de a mă simţi prăbuşi­tă, terfelită,­­murdărită şi de a-mi plăti luxul acestui odios ca­priciu, cumpărându-mi un băiat pe care să-l văd îngenunchiat la picioarele meici, fără să simt pen­tru el nici un fel de sentiment de cât o scârbă infinită. Nu ti s'a întâmplat vreodată, ca in fata fan tului de a vedea că idealurile ce­le mai scumpe ti se prăbușesc, să nu mai dorești altceva decât o ru­ină generală, un complect aban­don, o nepăsare totală si întoc mai ca Samson să doreşti să dă­­râmi totul din junil tău, fiindcă la un moment dat, ceea ce-ţi era atât de scump, nu se poate rea­liza! Ce sens mai are viata, dacă ceea ce doreşti atât de mult, nu se poate înfăptui, dacă prietenii, so­ţul sau amantul te însală, dacă idealurile tale cele mai scumpe, se duc rând pe rând? Atunci, ca­uţi să-ţi înmeci durerea, si dacă stupefiantele nu ti-o pot domoli, dacă nici în cocaină, eterul sau morfina, nu-ţi pot da abrutizarea durerii tale, cel puţin în prăbu­şirea ta, cauţi să atragi si pe cei­lalţi, să simţi că nu­amil In care te cufunzi, dacă nu îneacă, cel pu­tin stropeşte si pe alţii. Cuprinsă de aceste gânduri, m'am apropiat de Bob. îmi plă­cea să rămân îmbrăcată ca un bărbat grăbit, care într’o casă de tolerantă şi-ar satisface o necesi­tate absurdă, dar imediată. îmi arătam astfel pentru dânsul şi mai mult dispreţul şi desconside­rarea mea. Şi -am luat încet, cu întârzieri exasperante, cu per­versităţi bolnave, cu vicii de care eu singură rămâneam surprinsă făcându-mi plăcere să-l simt in­strument absurd al unei pofte pornite dintr-o dorinţă de răsbu­­nare. Băiatul, după o jumătate de o­­ră zăcea stors la picioarele mele. Nu se mai putea uita la ceas. Pe sub ochi îi apăruse o dună albas­tră, adâncă și obrajii se îmbujora­seră de o culoare roz-albă de fti­zie. Aș fi voit să-l văd murind. Nu-mi era deajuns. M'am desbră­­cat și eu , și atunci în noaptea aceea, în timp ce pe străzi se au­zeau sgomotele clascoanelor şi ale sirenelor de automobil, în timp ce urletele chefliilor se ridicau şi ajungeau până în mica noastră odăiţă, noi abandonaţi în prada unei frenezii pe care n-o cunos­cusem încă, exasperaţi să prin­dem în spasmul absurd clipa unei plăceri, care întârzia să vină, go­neam năvalnic şi exasperant îd spre un haos fără sfârşit. Era târziu de sigur, fiindcă dimineca­ţa se strecurase printre persiene­­le ferestrelor, când noi încă în prada aceleaşi nebunii, căutam za­darnic liniştirea şi satisfacţia ca­re ţi-o dă o noapte de nebunie. . (Va, urmai KM Nik­W Cinematografia în Japonia In Japonia sunt patru sute cinci zeci de cinematografe. Din acestea nu mai puţin de trei sute două zeci sunt proprietatea unui singur con­sorţiu. Din­­fericire aceste teatre nu au suferit nimic de pe urma groazni­cului ‘Cutremur, aşa că nu s‘a sim­ţit nevoia de a se construi altele. Demn de remarcat este că se pro­duce foarte mult film brut, ceea ce dă impulsuri puternice industriei cinematografice nationale. Desi pro­ductia japoneză este in stare să alimenteze toate cinematografele din tară se reprezintă multe filme străine, pentru care spectatorii au un viu interes. Majoritatea filmelor străine ce rulează pe ecranele Ja­poniei sunt americane. Din când în când se pot vedea și filme germa­ne, cât despre cele franceze ele sunt quasi-inexistente. Ştiri diverse Regisorul Zelnik a început un nou film cu Asta Nielsen In rolul princi­pal . Urmând exmplul revistei franceze „Cinemagazine", confratele nostru „Cinema“, a luat Iniţiativa unui mare concurs de fotogenie, care va da posibilitatea elementelor destoi­nice să apară în diversele producţii româneşti cari se vor realiza în Ca­pitală. „Moştenitorii veseli“ cu insepara­bilii Pat fi Palackon, continuă să ruleze cu mult succes pe ecranul teatrului cinema ,,Lux“. Spectacolul se termină cu o hazlie comedie cu cimpanzeul Snoohy.. * . * Wynne­ Jones, preşedintele consor­ţiului „Ufa“ din Berlin a sosit la Los Angeles, însoţit de doctorul Fe­lix Callmann, Erich Pommer şi de Fritz Lang, maistrul-regisor al „Nie­­belungilor“. Ernest Lubitsch a dat un dineu festiv în cinstea compatrio­ţilor săi. # „Aventurile lui Tarzan“ cu Elmo Lincoln și Louise Lorraine în rolu­rile principale se reprezintă zilnic la cinema „Vlaicu“. La fine rulează ».Fordul miracu­los"­o instim­a comedie cu Charlie Chaplin. * Victor Jansen, excelentul realiza­tor al filmelor gingașei Ossi Oswal­­da („Colibri,“ „Niniche" etc.) a fost angajat de marele consorţiu „Weste“ Ce va face acum Ossi Oswalda? * Ciclul de comedii care se repre­zintă zilnic la cinema „Bulevard­ Palace“ rulează zilnic cu un succes remarcabil. Eric von Stroheim­­ a început încă realizarea filmului „Văduva veselă“, de­oarece nu s-a putut constitui încă un ansablu potrivit acţiunei. In ori­ce caz, rolul titular va fi interpre­tat de Mae Murray, care este de alt­fel de origine vieneză. In urma deselor comentarii asu­pra celebrului film Scaramouche ne face o deosebită plăcere să anun­ţăm publicului cft Scaramouche fa­la cinematografiei americane se re­prezintă în operă complectă 10 acte cu înepere de Anul nou la Bulvard Palace. „Om contra om” este titlul noului film al casei „Ufa”. Tema este lupta unui om împotriva societăţii. Inter­preţii principali sunt: Alfred Abel şi Mady Christians.* „Ufa” a pregătit scenariul pentru un nou film, care va purta titlul: „Amicul omului“, unde vor apare toate rasele canine cunoscute până în prezent.* „Eichberg.Film“ a obţinut dreptu­rile de a filma „Lilah" ultimul ro­­man de Ruth Gotz. Rolul principal a fost încredințat delicioasei Lilian Harvey. * $ PENTRU ANUL NOU cumpăraţii JUCĂRII • • COLOSAL ASORTIMENT la Instructive, Mecanice,­­ Technice, Electrice, From ♦ beliene, etc. f. Preţuri ce desfid orice concurenţă $ Marele $i reputatul Magazin Special 79, CALEA VICTORIEI. 79 (vis-a-vis de Blis­erica Al­băi „ODEON­“ SBBnBflHBHBHN­BBflHg i Cinema n S Bulevard-Palacei IpHBian­aHHIBBBBS g începere de Anul Nou i SCARAMOUCHE w 9 g o pagină glorioasă din timpul revoluţiei fran­ a a ceze în IO acte; regia lui REX INGRAM; în rolu- ■ B rile principale: Ramon Novarro-Alice Terry şi­­ I Lewis Stone SI Exc. EOS film a IMBIBBBnSHHiaaBaBBBBBBBHHIHiaHHiaRHBEISBRIS IBBSBBBHHa&BB^isSiB^BS!». Cinema­­ cu : FRASCATII S3 I U H B Un pantof frumos atrage! VOITI SA-L AVETI? TRECEŢI PE L­AMARELE MAGAZIN DE INCALATAMINTE „Sicul Parizian“ STR. SF. NICO­LAE SELARI No. 5 99 Marea Casa de Import ROMANIA“ A DESCHIS UN MARE MAGAZIN DESFACERI Postăvărie, încălţăminte, Coloniale, ott. Strada Hegala No. 5 (SUB HOTEL REGAL) !­ Toate mărfurile se vând cu jumătate preţ !1 STOFE ENGLEZE fine de la lei225.5 metru SIFOANE superioare francez® m t 0. 29.25 „ LINON extrafin­if­ia 48.— .. PANZA cearceafuri 200 c. m lat «1 135.— MALTOANE FRANCEZE t. fa 49— .. BATISTE pentru Dame «•n 10.~ bucata CIORAPI DAME voile extra fin f» ta 46.— per. CIORAPI BĂRBĂTEȘTI aţă extra »„ a» 98*— *. PROSOAPE PLUSATE ti •9 58.— buc. POPLIN de MAT­ASE cu desenU135 — metru GHETE BĂRBĂTEŞTI elvețiene I. fa 490.— per. GHETE pentru fete ). •» 375.— 1. GHETE pentru copil rfaM325.— ». PANTOFIORI de LAK pentru copil UNTDELEMN „3 Etoiles" Extra.fin bid. 1 kgr. SĂPUN DE RUFE alb superior kilogramul COMPOTURI FRANCEZE fote, cutia de 1 kgr. fa •f 9« «­ 225.— 73.— 28.50 45 — buc.

Next