Rampa, aprilie 1925 (Anul 8, nr. 2229-2251)
1925-04-01 / nr. 2229
RAMPA 1 Teatru LUX Cinema :: Dir. Ştef. Marinescu Trebue să vedeţi OFIŢERUL DE GARDA Cel mai frumos film văzut până azi. Peste 20.000 domne si domnişoare au admirat până acum frumuseţea acestui film. In programul de Luni 6 Aprilie premiera JQJOUVEN^SA din MOflMARTE. Jurnal cu actualităţi si n comedie. Mon. Lux Film. Sărindar 16 Contra tusei,răguşelei, durerilor de gât etatitip cu medicamentul gustos şteftin SIRON ALT care e compus după cele mai noui metode ale ştiinţei şi nu e numai un medicament contra tusei, răguşelii etc. ci conţine şi un extract hrănitor de Malţ, care devine mai valoros ca orice alt medicament similar de vânzare la toate farmaciile ■i TEATRUL CAROL CEL MARE (Eforie)* Opereta Români #ee#e*e#*eeeeeeeeeee»eeeee»e*eeeeeeeeeeeeee*oe*eeeeeeeeeeeeeeeee«eeee*eeeeeeee»eeeeeeeet MO**** In fiecare seară ora 9 și Duminica matineu cu concursul celebrei cântăreţe ACA de BARBU se cântă Unea lamă la Emiliann ni !l Operă bufă în trei acte şi un tablou de Mellhae şi Halevy. Muzica de Jacques Offenbach BILETELE LA CASSA TEATRULUI V Abonaţi-vi la „Rampa“ Marele turneu Demetriade de d. Horia Furtună Luni 6 Aprilie, Dorohoi. Marţi 7 Aprilie şi Miercuri 8 Aprilie, Cernăuţi. Joi 9 Aprilie şi Vineri 10 Aprilie, Roman. Sâmbătă 11 Aprilie şi Duminică 12 Aprilie, Piatra. Luni 13 Aprilie, Bacău. Marţi 14 Aprilie, Focşani. Miercuri 13 Aprilie, Giurgiu. MINISTERUL INDUSTRIEI şi COMERŢULUI Direcţiunea Generali a Valorificării Bunurilor Statului şi Energiei PROSPECT In conformitate cu art. 13 din legea privitoare la comercialzarea şi controlul întreprinderilor economice ale Statului din 7 Iunie 1924 şi cu Jurnalul consiliului de miniştri No. 763 încheiat în şedinţa de la 17 Martie 1925, pe baza raportului ministerului industriei şi comerţului No. 19.030 din 17 Martie 1925 şi cu avizul consiliului superior de control şi îndrumare No. 6 din 7 Martie 1925 şi cu referire la statutul publicat în acest Monitor Oficial care face parte integrantă din acest prospect, se înfiinţează, cu sediul în Bucureşti, o societate anonimă sub denumirea de: 1/* ‘sernele metalurgice din Copşa Mică şi Obeictul societăţii este a) înfiinţarea unor uzine care să producă obiecte de fier pentru comerţ, piesa forjate, piese de maşini, piese şi muniţion de artilerie, maşini-unelte, motoare, etc. b) înfiinţarea unei fabrici pentru producerea de arme, puşti de vânătoare, pistoale, revolvere şi orice alte articole în legătură cu această industrie. Capitalul iniţial al societăţii este de lei 300.000.000, din care la constituire se va proceda la o primă emisiune de lei 90.000.000, reprezentată prin 180.000 acţiuni nominative de 500 lei valoare nominală, emisiune care se va realiza prin subscripţie publică, complect acoperită. Valoarea acţiunilor va fi vărsată în întregime în momentul subscripţiunii. Restul capitalului social iniţial va putea fi afectat plăţii aporturilor ce se vor aduce. Spre a complecta instalaţiunile întreprinderii, capitalul social va putea fi mărit prin hotărîrea consiliului de administraţie prin aporturi în numerar sau în natură până la suma de 1.200.000.000 lei. Aporturile învederate sunt următoarele : A. Aporturile aduse de Stat şi anume : a) Folosinţa terenului pentru uzinele metalurgice; b) Folosinţa terenului pentru fabrică ; c) Folosinţa uzinelor hidro electrice şi a construcţiilor de la Cujir d) Motoarele şi maşinele pe care Statul le are disponibile. B.— Aportul uzinelor Reşiţa va fi : a) Maşinele şi instalaţiunile militare a ziselor uzine ; b) Eventual o parte din piesele metalice pentru construcţia clădirilor; C. — Societatea Vickers Ltd va aduce ca aport ;( a) Maşinele sale speciale constituind complementul celor ce Statul şi Reşiţa aduce ca aport,a ) spre complectarea instalaţiei conform cu programul special dat de guvern. Subscripţia publică pentru prima emisiune de 90.000.000 lei va fi controlată de o comisiune compusă de primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un delegat al său, dintre consilierii Curţii, din preşedintele consiliului superior de control şi îndrumare sau un delegat al său, dintre membrii consiliului şi din guvernatorul Băncii Naţionale sau un director delegat de el. Această comisiune va face şi repartizarea definitivă a acţiunilor. Subscripţiunea este deschisă dela 28 MARTIE 1925 până la 30 MARTIE 1925 inclusiv, şi se va putea efectua la ghişeurile Băncii Naţionale a României şi ale Creditului Industrial din Bucureşti. *?t. Banca Naţională No. 8. Reclama este sufletul comerţului cu piesele: f£UF4J$i şi FAT FRUNOS BUGIRESTI. Jtb JHARDAM 29 trei. PERSONALUL ARTISTIC: D-nii Al. Demetriad, Gr. Mărculescu, Baldovin, FinţL D-nele Constanţa Demetriad, Cleo-Pan- Cernăţeanu, Adelina Mărculescu Mia Niculescu, etc. ITINERARIUL TURNEULUI Marţi 31 Martie, Buzău. Miercuri 1 Aprilie, Bârlad. Joi 2 Aprilie, Vadu. Vineri 3 Aprilie, Iaşi. Sâmbătă 4 şi Duminică 5 Aprilie Botoşani. PE MARGINEA ACTUALITĂŢII Tinereţea intelectuală La vârsta de optzeci de ani trecuţi Clemenceau a sfârţit o voluminoasă lucrară — menită să apară după moarte — pe care autorul o socoate opera cea mai desăvârşită a activităţii ld de gânditor şi scriitor. Nu se poate fi întrucât convingerea autorului — cu toată vigoarea intelectuală, robustul bun simt fi claritatea minţei pe care intimii i-o recunosc la această vârstă — corespunde realităţei, deoarece Clemenceau nu a comunicat nimănui ceva din această operă, sau dacă nu este o iluzie obişnuită mai tuturor scriitorilor, chiar în plină maturitate a vârstei, nu deobşte înşelaţi în preferinţa operilor lor. Părinţii au preferinţe ciudate, chiar nedrepte: de multe ori copilul cel mai slab înzestrat şi cel ma puţin vrednic este cel mai îndrăgostit, fie din slăbiciune sentimentală, fie dintr'un instinct de ocrotire. Actul lui Clemenceau, peste cadrul lui de simplă literatură, pe care numai urmaşii noştri vor avea fericirea să o deguste şi s-o preţuiască, relevă un fenomen de natură mai generală. Adevăratele intelectualităţi, ca şi adevăratele frumuseţi, se ridică peste poruncile vremei, timpului şi vârstei. Pentru asemeni excepţii timpul nu este nici uzarea, nici ruina la care sunt osândiţi comunii muritori, ci un nou aport de fortificare, de experienţă şi îmbogăţire. Marele secret al tinerelei şi al longevităţii intelectuale, constă în igienă şi în grija pe care o ai de propria ta minte, după cum taina dămuirei frumusetei unei femei cochete, îndrăgostită de propria-i plastică şi magie, stă în continua atenţie şi primenire ce o dă corpului ei prin acţiunea, nu a fardului care nu atinge decât superficialitatea, ci a agenţilor naturali, care ii reinoesc cotidian viaţa fizică. Pentru întreţinerea si longevitatea intelectuală nu există decât o singură doctorie: cartea! Cititul este pentru o inteligentă, ceea ce este sportul, pentru atletul pasionat de sănătate si putere, baia pentru femeea dornică de a rămânea pururea tânără si frumoasă. Viata superioară care e închisă in scoarţele unei cărţi ca o esenţă de eternitate, e adevăratul elixir al nemuriri pe care zadarnic şi tragic lau căutat străduinţele demonice ale alchimiştilor medievali in oroarea lor de fluctuaţiile şi scurtimea unei existenţe pe care nici nu o trăia de altminteri. Citind, împrumuţi zilnic viala altuia — şi încă a altuia infinit superior ţie". Vreţi să nu muriţi intelectulamente, vreţi să nu daţi în maturitate, ori chiar in juneţe, lamentabilul spectacol al unui remolisment precoce ilustrat în caricaturi de hahalere, citiţi! citiţi! Iar dacă sunteţi scriitori, operile altora! DIODOR Premierele Burgtheatrului La „Burgtheater“ a avut loc deunăzi premiera piesii lui Max Dauttendey „Jucăriile unei regine“. In cursul lunei Aprilie va avea loc la Burghteater premiera la Viena a tragediei lui Pirandello „Viaţa pe care ți-am dat-o“ în traducerea scriitorului Hans Jacob, da Melcheor Lengyel .^£1^............ iată răspunsul pe care l-am primit de la d. arh Victor G. Ştefănescu referitor la ancheta noastră: —Intre primăria Capitalei şi colegul Antonescu există un contract de pe urma căruia primăria are un proect complect de execuţie a Palatului Comunal după un program tot aşa de vast ca cel publicat în ziare. Acest proect a fost aprobat de consiliul comunal şi de consiliul de miniştri, după prealabila aprobare a consiliului technic superior de la Ministerul Lucrărilor Publice. Lucrările au fost scoase în licitaţie publică şi se adusese chiar materiale pe şantier. Orice particular și mai ales o autoritate publică are datoria a’și respecta semnătura sa pusă pe un contract, deci din acest punct de vedere primăria nu are drept a institui un concurs public sau a se adresa altui architect, atât timp cât architectul contractant In deplinătatea puterilor sale de muncă. Aceasta din punct de vedere juridic. Din punct de vedere artistic, primăria nu este în măsură să decidă singură dacă planurile colegului Antonescu sunt bune sau nu, sau dacă corespund în principiu noului program. Dacă în sânul actualei comisiuni interimare ar fi existat dubiu despre valoarea acestui proect datoria primăriei ar fi fost să trimeată proectul lui Antonescu la Paris unde un juriu de 3 architecţi profesori de la Şcoala de Bele Arte sau membri ai Intitutului Franţei să se pronunţe dacă proectul Antonescu este bun sau nu şi dacă aceşti maeştri imparţiali ar fi găsit că proectul este mediocru, primăria era în drept să lichideze atunci cu autorul proectului şi numai în urmă să publice concurs public. Primăria s a ridicat la rangul de autoritate artistică şi technică ca să judece opera unui architect şi să ştirbească reputaţia unui architect de valoare cu un trecut bine stabilit sub motivul că ar dori să încurajeze pe tinerii architect dându-le posibilitatea de a-şi afirma talentul lor. Rezultatul acestui concurs va fi foarte slab căci cei mai mulţi dintre noi nu vor lua parte la acest concurs şi chiar dacă s’ar ivi vre’un geniu necunoscut încă, nu ştiu cum s’ar putea rezolva chestiunea proectului definitiv atât timp cât contractul cu Petre Antonescu este In picioare. O rectificare Din interviewul d-lui arhitect Duiliu Marcu publicat în „Rampa” din 28 cor. s’au omis următoarele rânduri: — „Adaug că avem toate motivele să credem că in timpul celor 12 ani, eminentul coleg arhitect P. Antonescu a ajuns la apogeul talentului său și că lucrările executate de d sa in acest răstimp pot fi o chezășie mai mult că Ospețul drsale Comunal ii va putea încununa cariera cu un strălucit succes, de ori pe an ca tributari ai unei mode capricioase. Sacha Quitry a lansat odată un cuvânt căruia nu i-au lipsit comentariile de rigoare. „Nu ne cunoaştem croitorii“. Desigur a vrut să înţeleagă că ignorăm aptitudinile psihologice ale acestei preţioase făpturi care de cum ai apăsat „clampa“ magazinului, te-a şi judecat, te-a şi taxat, te-a şi repartizat într’una din numeroasele categorii ale diverşilor clienţi In general croitorul „vrea“ adică încearcă să ne impună gustul său. Este o chestiune de abilitate. Clientul fiinţă mai curioasă, când se lasă sedus şi dă „carte binache“ „coupeurului“, când încearcă (la rândul lui) să Insinueze o părere, o opinie personală. Aceasta însă în mod cu totul timid. De altfel toate acestea se reduc la o chestiune de climat. In Germania de exemplu, mi s-a afirmat, clientul este cu totul docil. Se supune cu o uimitoare abdicare gustului croitorului. Cazul e identic în Austria şi Ungaria. In Franţa însă şi la noi, lucrurile se schimbă, întrebaţi un croitor de la noi, ce părere are despre clientul român. Fiecare din noi avem o fantezie aparte. Şi un gust care merge în raport direct cu fantezia. Vă închipuiţi deci, câte abdicări cerem noi, croitorului. Dacă e adevărat că avem croitori minunaţi, nu e mai puţin adevărat că suntem în fruntea popoarelor ca eleganţă. In această privinţă, clientul român ara de ce se felicita. De B. Cercul Militar Sâmbătă seara a avut loc în saloanele cele mari ale Cercului Militar, o serată dansantă dată pentru strângerea fondurilor necesare ridicărei unui monument cavaleriei. Am putut nota: d. şi d-na Donescu, d. şi d-na Ionescu, d-na şi d-ra Lăzărescu, colonel şi d-na Stoilov, maior şi d-na Cantiani, d-na Clauny, d-ra Sideri, d-ra Donescu, d-ra lonescu, general Sinescu, gen. Ressel, general Condeescu, col. Corvin, maior Gr. Vulturescu, maior Pella, căpitan Romalo, căp. Boboc, locot. Stoenescu, locot. Praporgescu, locot. V. Sldvescu, locot. Poidianu, d-nii Dessila, Anastasiu, Aug. Ionescu, Emil Stoenesatu etc, etc. Serată Cu ocazia sărbătorei „Mi-Carâmeului, Colonia franceză a dat la „Maison des francais“ din Piaţa Lahovry “, un frumos festival urmat de dans. S’a jucat piesele: „Monsieur D-na şi d. Tony Bulandra, terminând turneul cu piesele Ijean şi Umbra se vor întoarce Miercuri în Capitală. D. EDGAR FUHN, proprietarul magazinului ,LA POMUL DE AUR, strada Lipscani 30, aduce la cunoştinţa distinsei sale clientela, că s’a înapoiat din Paris, primind primele transporturi importante de toate ULTIMELE NOUTĂŢI PARIZIENE , STOFE şi ŢESĂTURI pentru ROCHI şi MANTOURI, panglici, galoane, flori etc. etc. precum şi un splendid asortiment de MODELE de PALATUL Expoziţia pictorului Ştefan Popescu din strada Dionisie 86 se închide Mărfi, 31 Martie, seara. ocăziune Cămăşi fine bărbăteşti Lei 17S, la HEINRICH PRAGER, str. Carol 20 Compania de reviste C. Tănase cu întregul ansamblu de 120 persoane va juca astă seară la Cluj revista Pan aicii de A. de Herz şi Dur Stoy. In primele roluri apar d-nele Natalija Pavelescu, Tuchi Eremia, Lizica Petrescu, Puica Perieţeanu şi d-nii Tănase, Pizone, Lică Rădulescu etc. Poma&CanRH! • contra tuturor • Bolilor Pielei Durerile produse de bolile pielei, pot fi înlăturate, dacă se foloseşte la timp Pomada Cadum. Ea opreşte numaidecât mâncărimea, potoleşte şi vindecă orice iritaţie sau umflătură a pieței. Ea e de asemenea suverană contra eczemei, buboaeior, pecingine, spuzelii, trâniilor,blândei, cojilor ,de pe bube, cheliei, rănilor, arsurilor. La farmacii şi droguerii. En gros la Drogueria Standard, Bucureşti. Sâmbătă 4 Aprilie are loc la Ateneu al patrulea concert al violonistei Alma Moodie. KASHA SUEDE, OTTOMAN, VELOUTINE, enc., sunt cele mai moderne ţesături pentru costume tailleurile găsiţi în asortiment extraordinar la madasinul „VILLE DE PARIS“ Lipscani 47. Miercuri şi joi au loc la Oradea Mare cele două reprezentata ale companiei de reviste C. Tănase cu revistele Poin‘ aid şi Ţin'te binel D. Tănasejoacă pentru prima oară „ aceit orat, Badin“ si „Les Boubugrin“ de Cour* teline“. Rolurile au fost deţinute de : D. Gugentien (Nemo). D. Perry (Badin). D. Ihenby, d-ra Guyon (M-me Boubugrin). D. Urauby (Mr, des Rillettes). D. Suyon (Boubugrin). D-ra Păunescu (Felicie). După acest festival s’a dansat cu mult entrain până la orele 4 dimineaţa. Am remarcat în asistenţă D. şi d-na Dacosta, d. şi d-na Saladin, d. şi d-na Eckenfelder, căpit. Berger, d. şi d-na căpit. Morvan, d. şi d-ns. Henry, d. şi d-na Lebrun Martin, d. şi d-na Dillan, d. şi d-na Guyon, d. şi d-nii Francois, d. şi d-na Visiet, d. şi d-na Candrea, d. şi d-na Guichard, d-na Gaillac, d. şi d-na Besancov, etc. D-rele : Loulou Gaillac, Saladin, Renaud, Eckenfelder, Danhauer, Darius, Kiriacescu, Berbier, Noica, Guyon, Di 11 au, Papazoglu, Campodonico. D-nii: Bouviet, Chirculescu, baronul Edgard Henoy, Danhauer, Chiriacescu, Piérre Dillan Mimy Dillau, Campodonico, Darius, Conforty, Henry Veintraub, Nutzu Moisa, Gou genhein, L. Nemo, Perry, Thauby, etc. Un frumos bufet a fost ţinut, dar. şi d-na Jarry, la dispoziţia dansatorilor. Am plecat cu cea mai frumoasă impresie de la sărbătorirea „Mi-Caréme“-ului, ducând cu mine senzaţia, unei intimităţi complecte, sub care am petrecut câteva ore plăcute. UYMO însemnări Miercuri la orele 4 luni- p. m. precis, la Athénie Palace, va avea loc adunarea generală a Clubului de dans „Amatori București“. Se atrage atenția tuturor membrilor să fie prezenți, deoarece se vor discuta chestiuni foarte importante. * „Clubul de Dans Amatori Bucureşti“ convoacă pe toţi membrii săi să ia parte la adunarea generală care va vedoc Miercuri orele 4 jum. la Athenée Palace. „Societatea pentru protecţia animalelor“ a organizat un cer dansant Duminică 29 Martie de la orele 5— 8 jum. în saloanele „Casa Artei” din str. Câmpineanu. Remarcăm: D-na Butculescu, d-na Creţeanu, d-na Urlăţeanu, d-na şi d. ing. Demetrescu, d-na Popilică, d-na Alcalay, d-na Dedeoglu, Economu, d-na Olimpia Georgescu, d-na Liana Vasiliu, Budişteanu, d-na şi d. Otetelişanu, Prinţesa Bogdan, Sofia Nicola, d-na Sofie Niculescu. D-rele : Marcela Iliescu, Angela Popescu, Mica Athanasiu, Chiricutza, Mănescu, Glogojean, a-ra g-ral Cotescu, Repezeanu, Mimicela Niculescu, Cristescu, Puffi Georgescu. D-nii: Ing. Demetrescu dir. g-ral Credit Minier, Oteteleșeanu, Diomed Athanasiu, Căp. Glogojean, Turtureanu, Costescu, Bob Brătulescu, Paul Călinescu, Lt Cutzarida, Lt. Mihailescu, Popovici, Cristescu, Lt. Iigiroşeanu, Raiciu, etc. Teatrul Naţional va relua Marţea viitoare piesa d-lui Paul Prodan „Iubire“ cu d-na Maria Filotti. Vizitaţi Magazinul TROUVILLE MONDAIN Roger et Co. Tel. 40/99. Lipscani 29 cel mai complect asociat în STOIE şi ŢESĂTURI pentru mantouri, taiSteururi şi pardesiuri, ultimele creaţiuni parisiene. Zilnic primeşte noutăţi. D-nii Mircea Rădulescu, Alfred Moşoiu şi C. Solomonescu ne anunţă că lucrează la o revistă ce va fi jucată in stagiunea de vară la Cărăbuş. S.A.R. MEILLEUR CH0C0LAT DANS LE COMMERCE FUSCHIA, culoarea cea mai modernă, o găsiţi în absolut toate ţesăturile numai la magasinul „VILLE DE PARIS“ Lipsceni No. 47. Bibliografie Primim la redacţie frumoasa colecţiune sub direcţia d-lui A. A. Luca. Mihail Eminescu: Probleme şi Analize Filozofice, manuscrise descoperite şi comentate de Octav Minar.Imm. Kant: Religia In limitele Raţiunii, cu un studiu introductiv de C. Rădulescu-Motru. Henri Bergson: Sufletul şi Corpul, cu un studiu de M. Djuvara. Jean Jaurés : Pagini alese, cu studii asupra autorului de G. Brandes şi Romain Rolland. Ossip Lonrié: Sociologii Ruşi: Herzen, Kropotkin, Bakunin, Kowalewsky, Lavrov, Novicov. Romain Rolland: Umilă viaţă eroicâ (pagini alese), cu un studiu de Stephan Zweig. Prof. Dr. Gh. Marinescu: Problema Bătrâneţii. Henri Poincaré : Morala şi Ştiinte.Anatole France : Gânduri şi Lumină. L R. Macdonald : Spre Socialism. Ernst Haeckel: Nemurirea Sufletului, cu un studiu de prof. dr. Gr. Antipa. VIATA MONDENA PĂLĂRIILE DE PRIMAVARA Delicioase noutăţi semnate „MAISON PAULETTE" an Întovărăşit zilele acestea cele mai elegante modele de rochii ale câtorva bine cunoscute expoziţii Bucureştene. Căci nimic mai mult ca pălărioara la modă, nu face senzaţie în bunul gust al femeii de lume, care ştie în secolul nostru să se îmbrace, care îşi asortează cu minuţiozitate şi aproape cu artă coafura care li convine. Pălăria *,chic“, pălărie intr'adevăr parisiană, este In totdeauna mai preţioasă, mai de efect decât rochia. Şi in amalgamul modelelor ce au apărut în sezonul acesta, nu este tocmai uşor să distingi ceea ce intr’adevăr se poartă, ceea ce poate trece drept o pălărie frumoasă. De aceea, pălăriile pe cari le-a arătat de curând „MAISON PAULETTE“ str. Greteleşanu No. 9 (etaj Ascensor) au arborat cu linia nouă a cloşurilor moderne şi a formelor puţin ridicate discrete garnituri, tot atât de fine ca şi paiurile, rezele colorate, mătăsurile negre şi tonalităţile moderne. Nu este nevoa de a descrie amănuntele căci tot farmecul acestor pălării e ansamblul. Recunoşti imediat sursa modelelor din Paris atât de inepuizabilă în fantezie şi de adaptabile tipului nostim. „Maison Paulette“ ca de altfel în primăvara trecută are şi anul acesta adorabile pălării de curse, de teatru, de oraş, de vilegiatură. Toate noutăţile sunt epuse oricând, aşa că ne putem satisface fără decepţii curiozitatea şi mai ales cochetăria! CLAUDINE EXPOZIŢIA DE PRIMAVARA A „CASEI GABY" „Maison Gaby" instalată nu de mult In noul său local din str. Episcopiei (lângă Athénét Palace) şi-a inaugurat Sâmbătă după amiază nu numai eleganta sa expozitie de primăvară, dar şi activitatea unei stagiuni bogate în noutăţi. Cu gustul atât de cochet şi Parisian pe care lam cunoscut întotdeauna casei, şi în sezonul acesta colecţia sa de modele a atras un public femenin din cel mai distins şi pretenţios. Pardesiurile sale în culon frumoase şi crotcula estetică a modei actuale, rochile mantou şi delicioasele toalete de după amiază, curse şi garden partyuri, sunt o îmbinare tinerească de garnituri originale şi fanteziste semnate Lanvin, Patou, Jenny, Lelong, Doucet, case „en vogue“ pe care bucureşteanca elegantă le cunoaşte atăt de bine la Paris. De altfel majoritatea modelor sunt de o adorabilă simplicitate fi par destinate cum nu se poate mai bine vieţii noastre de oraş fi ocaziunilor ce se prezintă în acest sezon. Clienţii Astăzi deschidem o parang sâ vorbim despre clienţi, în rapor ♦urilor lor cu croitorii. Nu ne preocupăm câtuşi d® puţin de origina acestei situaţii care pierde, vorba lui Pogor „nu noaptea timpurilor“ ci stărnuim în nol cfermer asupra plicticoasei ipostase pe care cu toţii o suportăm de mai mult Anchetele noastre Viitorul Palat Comunal Declaraţiile d-lui Victor N. Stephănescu, arhitect inspector general, arhitectul expoziţiei din 1906 SUNT PENTRU RESPECTAREA CONTRACTULUI ANTONESCtf * infformatiuni -mm cau. Miercuri, 1 Aprilie 1920