Rampa, aprilie 1925 (Anul 8, nr. 2229-2251)

1925-04-01 / nr. 2229

RAM­PA 1 Teatru LUX Cinema :: Dir. Ştef. Marinescu Trebue să vedeţi OFIŢERUL DE GARDA Cel mai frumos film văzut până azi. Peste 20.000 domne si domnişoare au admirat până acum frumuseţea acestui film. In programul de Luni 6 Aprilie premiera JQJOU­­VEN^SA din MOflMARTE. Jurnal cu actualităţi si n comedie. Mon. Lux Film. Sărindar 16 Contra tusei,răguşelei, durerilor de gât etatitip cu medicamentul gustos şteftin SIRON ALT care e compus după cele mai noui metode ale ştiinţei şi nu e numai un medicament contra tusei, răguşelii etc. ci conţine şi un extract hrănitor de Malţ, care de­vine mai valoros ca ori­ce alt medicament similar de vânzare la toate farmaciile ■i TEATRUL CAROL CEL MARE (Eforie)* Opereta Români #ee#e*e#*eeeeeeeeeee»eeeee»e*eeeeeeeeeeeeee*oe*eeeeeeeeeeeeeeeee«eeee*eeeeeeee»eeeeeeeet MO**** In fiecare seară ora 9 și Duminica matineu cu concursul celebrei cântăreţe ACA de BARBU se cântă Unea lamă la Emiliann ni !l Operă bufă în trei acte şi un tablou de Mellhae şi Halevy. Muzica de Jacques Offenbach BILETELE LA CASSA TEATRULUI V Abonaţi-vi la „Rampa“ Marele turneu Demetriade de d. Horia Furtună Luni 6 Aprilie, Dorohoi. Marţi 7 Aprilie şi Miercuri 8 Apri­lie, Cernăuţi. Joi 9 Aprilie şi Vineri 10 Aprilie, Roman. Sâmbătă 11 Aprilie şi Duminică 12 Aprilie, Piatra. Luni 13 Aprilie, Bacău. Marţi 14 Aprilie, Focşani. Miercuri 13 Aprilie, Giurgiu. MINISTERUL INDUSTRIEI şi COMERŢULUI Direcţiunea Generali a Valorificării Bunurilor Sta­tului şi Energiei PROSPECT In conformitate cu art. 13 din legea privitoare la comercial­zarea şi controlul întreprinderi­lor economice ale Statului din 7 Iunie 1924 şi cu Jurnalul consiliului de miniştri No. 763 încheiat în şedinţa de la 17 Martie 1925, pe baza raportului ministerului industriei şi comerţului No. 19.030 din 17 Martie 1925 şi cu avizul consiliului superior de control şi îndrumare No. 6 din 7 Martie 1­925 şi cu referire la statutul publicat în acest Monitor Oficial care face parte integrantă din a­­cest prospect, se înfiinţează, cu sediul în Bucureşti, o societate anonimă sub denumirea de: 1/* ‘sernele metalurgice din Copşa Mică şi Obeictul societăţii este a) înfiinţarea unor uzine care să producă obiecte de fier pentru com­­erţ, piesa forjate, piese de maşini, piese şi muniţion­ de artilerie, ma­şini-unelte, motoare, etc. b) înfiinţarea unei fabrici pentr­u producerea de arme, puşti de vâ­nătoare, pistoale, revolvere şi orice alte articole în legătură cu această industrie. Capitalul iniţial al societăţii este de lei 300.000.000, din care la constituire se va proceda la o primă emisiune de lei 90.000.000, reprezentată prin 180.000 acţi­uni nominative de 500 lei valoare nominală, emisiune care se va realiza prin subscripţie publică, c­omplect acoperită. Valoarea acţi­unilor va fi vărsată în întregime în momentul subscripţiunii. Restul capitalului social iniţial va putea fi afectat plăţii aporturilor ce se vor aduce. Spre a complecta instalaţiunile întreprinderii, capitalul social va putea fi mărit prin hotărîrea consiliului de administraţie prin aporturi în nu­merar sau în natură până la su­ma de 1.200.000.000 lei. Aporturile învederate sunt următoarele : A.­­ Aporturile aduse de Stat şi anume : a) Folosinţa terenului pentru uzinele metalurgice; b) Folosinţa terenului pentru fabrică ; c) Folosinţa uzinelor hidro­ electrice şi a construcţiilor de la Cujir d) Motoarele şi maşinele pe care Statul le are disponibile. B.­­— Aportul uzinelor Reşiţa va fi : a) Maşinele şi instalaţiunile militare a ziselor uzine ; b) Eventual o parte din piesele metalice pentru construcţia clădirilor; C. — Societatea Vickers L­td va aduce ca aport ;( a) Maşinele sale speciale constituind complementul celor ce Statul şi Reşiţa aduce ca aport,­­a ) spre complectarea instalaţiei conform cu programul special dat de guvern. Subscripţia publică pentru prima emisiune de 90.000.000 lei va fi contro­lată de o comisiune compusă de primul preşedinte al înaltei Curţi de Casa­ţie şi Justiţie sau un delegat al său, dintre consilierii Curţii, din preşedin­tele consiliului superior de control şi îndrumare sau un delegat al său, din­tre membrii consiliului şi din guvernatorul Băncii Naţionale sau un director delegat de el. Această comisiune va face şi repartizarea definitivă a acţiu­nilor. Subscripţiunea este deschisă dela 28 MARTIE 1925 până la 30 MARTIE 1925 inclusiv, şi se va putea efectua la ghişeurile Băncii Naţionale a României şi ale Creditului Industrial din Bucu­reşti. *?t. Banca Naţională No. 8. Reclama este sufletul comerţului cu piesele: f£UF4J$i şi FAT FRUNOS BUGIRESTI. Jtb JHARDAM 29 trei.­ PERSONALUL ARTISTIC: D-nii Al. Demetriad, Gr. Măr­­culescu, Baldovin, FinţL D-nele Constanţa Demetriad, Cleo-Pan- Cernăţeanu, Adelina Mărculescu Mia Niculescu, etc. ITINER­ARIUL TURNEULUI Marţi 31 Martie, Buzău. Miercuri 1 Aprilie, Bârlad. Joi 2 Aprilie, Vad­u. Vineri 3 Aprilie, Iaşi. Sâmbătă 4 şi Duminică 5 Aprilie Botoşani. PE MARGINEA ACTUALITĂŢII Tinereţea intelectuală La vârsta de optzeci de ani trecuţi Clemenceau a sfârţit o voluminoasă lucrară — menită să apară după moarte — pe care autorul o socoate opera cea mai desăvârşită a activi­tăţii l­d de gânditor şi scriitor. Nu se poate fi întru­cât convinge­rea autorului — cu toată vigoarea intelectuală, robustul bun simt fi claritatea minţei pe care intimii i-o recunosc la această vârstă — cores­punde realităţei, de­oarece Clemen­­ce­au nu a comunicat nimănui ceva din această operă, sau dacă nu este o iluzie obişnuită mai tuturor scrii­­torilor, chiar în plină maturitate a vârstei, nu deobşte înşelaţi în prefe­rinţa operilor lor. Părinţii au preferinţe ciudate, chiar nedrepte: de multe ori copilul cel mai slab înzestrat şi cel ma puţin vrednic este cel mai îndrăgostit, fie din slăbiciune sentimentală, fie din­­tr'un instinct de ocrotire. Actul lui Clemenceau, peste cadrul lui de simplă literatură, pe care numai urmaşii noştri vor avea feri­cirea să o deguste şi s-o preţuiască, relevă un fenomen de natură mai ge­nerală. Adevăratele intelectualităţi, ca şi a­­devăratele frumuseţi, se ridică peste poruncile vremei, timpului şi vârstei. Pentru asemeni excepţii timpul nu este nici uzarea, nici ruina la care sunt osândiţi comunii muritori, ci un nou aport de fortificare, de experien­ţă şi îmbogăţire. Marele­ secret al tinerelei şi al lon­gevităţii intelectuale, constă în igie­nă şi în grija pe care o ai de propria ta minte, după cum taina dămuirei frumusetei unei femei cochete, îndră­gostită de propria-i plastică şi ma­gie, stă în continua atenţie şi prime­nire ce o dă corpului ei prin acţiu­nea, nu a fardului care nu atinge de­cât superficialitatea, ci a agenţilor naturali, care ii reinoesc cotidian via­ţa fizică.­­ Pentru întreţinerea si longevitatea intelectuală nu există decât o sin­gură doctorie: cartea! Cititul este pentru o inteligentă, ceea ce este spor­tul, pentru atletul pasionat de sănă­tate si putere, baia pentru femeea dornică de a rămânea pururea tâ­nără si frumoasă. Viata superioară care e închisă in scoarţele unei cărţi ca o esenţă de e­­ternitate, e adevăratul elixir al ne­muriri pe care zadarnic şi tragic lau căutat străduinţele demonice ale alchimiştilor medievali in oroarea lor de fluctuaţiile şi scurtimea unei existenţe pe care nici nu o trăia de altminteri. Citind, împrumuţi zilnic viala al­tuia — şi încă a altuia infinit su­perior ţie". Vreţi să nu muriţi intelectulamen­­te, vreţi să nu daţi în maturitate, ori chiar in juneţe, lamentabilul spec­tacol al unui remolisment precoce ilustrat în caricaturi de hahalere, ci­tiţi! citiţi! Iar dacă sunteţi scriitori, operile altora! DIODOR Premier­ele Burgtheatrului La „Burgtheater“ a avut loc deu­năzi premiera piesii lui Max Daut­­tendey „Jucăriile unei regine“. In cursul lunei Aprilie va a­­vea loc la Burghteater premiera la Viena a tragediei lui Pirandello „Viaţa pe care ți-am dat-o“ în tra­ducerea scriitorului Hans Jacob, da Melcheor Lengyel .^£1^............ iată răspunsul pe care l-am pri­mit de la d. arh­ Victor G. Ştefănes­­cu referitor la ancheta noastră: —Intre primăria Capitalei şi co­legul Antonescu există un contract de pe urma căruia primăria are un proect complect de execuţie a Pala­tului Comunal după un program tot aşa de vast ca cel publicat în ziare. Acest proect a fost aprobat de con­siliul comunal şi de consiliul de mi­niştri, după prealabila aprobare a consiliului technic superior de la Mi­nisterul Lucrărilor Publice. Lucră­rile au fost scoase în licitaţie pu­blică şi se adusese chiar materiale pe şantier. Orice particular și mai ales o au­toritate publică are datoria a’și res­pecta semnătura sa pusă pe un con­tract, deci din acest punct de ve­dere primăria nu are drept a insti­tui un concurs public sau a se adre­sa altui architect, atât timp cât ar­­chitectul contractan­t In deplinăta­tea puterilor sale de muncă. Aceasta din punct de vedere ju­ridic. Din punct de vedere artistic, pri­măria nu este în măsură să decidă singură dacă planurile colegului Antonescu sunt bune sau nu, sau dacă corespund în principiu noului program. Dacă în sânul actualei comisiuni interimare ar fi existat dubiu despre valoarea acestui pro­ect datoria primăriei ar fi fost să trimeată proectul lui Antonescu la Paris unde un juriu de 3 architecţi profesori de la Şcoala de Bele Arte sau membri ai Intitutului Franţei să se pronunţe dacă proectul Anto­nescu este bun sau nu şi dacă a­­ceşti maeştri imparţiali ar fi găsit că proectul este mediocru, primăria era în drept să lichideze atunci cu autorul proectului şi numai în ur­mă să publice concurs public. Primăria s a ridicat la rangul de autoritate artistică şi technică ca să judece opera unui architect şi să ştirbească reputaţia unui architect de valoare cu un trecut bine stabilit sub motivul că ar dori să încura­jeze pe tinerii architect­ dându-le posibilitatea de a-şi afirma talentul lor. Rezultatul acestui concurs va fi foarte slab căci cei mai mulţi dintre noi nu vor lua parte la acest con­curs şi chiar dacă s’ar ivi vre’un geniu necunoscut încă, nu ştiu cum s’ar putea rezolva chestiunea proec­tului definitiv atât timp cât contrac­tul cu Petre Antonescu este In pi­cioare. O rectificare Din interviewul d-lui arhitect Duiliu Marcu publicat în „Rampa” din 28 cor. s’au omis următoarele rânduri: — „Adaug că avem toate motivele să credem că in timpul celor 12 ani, eminentul coleg arhitect P. An­tonescu a ajuns la apogeul talen­tului său și că lucrările executate de d sa in acest răstimp pot fi o chezășie mai mult că Ospețul drsale Comunal ii va putea încununa ca­riera cu un strălucit succes, de ori pe an ca tributari ai unei mo­de capricioase. Sacha Qui­try a lansat odată un cuvânt căruia nu i-au lipsit comen­tariile de rigoare. „Nu ne cunoaştem croitorii“. Desigur a vrut să înţeleagă că ig­norăm aptitudinile psihologice ale acestei preţioase făpturi care de cum ai apăsat „clampa“ magazinului, te-a şi judecat, te-a şi taxat, te-a şi re­partizat într’una din numeroasele categorii ale diverşilor clienţi In general croitorul „vrea“ adică încearcă să ne impună gustul său. Este o chestiune de abilitate. Clientul fiinţă mai curioasă, când se lasă se­dus şi dă „carte binache“ „coupeu­­rului“, când încearcă (la rândul lui) să Insinueze o părere, o opinie per­sonală. Aceasta însă în mod cu totul ti­mid. De altfel toate acestea se reduc la o chestiune de climat. In Germania de exemplu, mi s-a afirmat, clientul este cu totul docil. Se supune cu o uimitoare abdicare gustului croitorului. Cazul e identic în Austria şi Un­garia. In Franţa însă şi la noi, lucrurile se schimbă, întrebaţi un croitor de la noi, ce părere are despre clientul român. Fiecare din noi avem o fantezie a­­parte. Şi un gust care merge în ra­port direct cu fantezia. Vă închipuiţi deci, câte abdicări cerem noi, croi­torului. Dacă e adevărat că avem croitori minunaţi, nu e mai puţin adevărat că suntem în fruntea popoarelor ca eleganţă. In această privinţă, clientul ro­mân ara de ce se felicita. De B. Cercul Militar Sâmbătă seara a avut loc în sa­loanele cele mari ale Cercului Mili­tar, o serată dansantă dată pentru strângerea fondurilor necesare ridi­­cărei unui monument cavaleriei. Am putut nota: d. şi d-na Donescu, d. şi d-na Ionescu, d-na şi d-ra Lă­­zărescu, colonel şi d-na S­toilov, ma­ior şi d-na Cantiani, d-na Clauny, d-ra Sideri, d-ra Donescu, d-ra lones­­cu, general Sinescu, gen. Ressel, ge­neral Condeescu, col. Corvin, maior Gr. Vulturescu, maior Pella, căpitan Romalo, căp. Boboc, locot. Stoenes­­cu, locot. Praporgescu, locot. V. Sld­­vescu, locot. Poidianu, d-nii Des­sila, Anastasiu, Aug. Ionescu, Emil Stoe­­nesatu etc, etc. Serată Cu ocazia sărbătorei „Mi-Carâme­­ului, Colonia franceză a dat la „Mai­son des francais“ din Piaţa Laho­­vry “, un frumos festival urmat de dans. S’a jucat piesele: „Monsieur D-na şi d. Tony Bulandra, termi­nând turneul cu piesele Ijean şi Um­bra se vor întoarce Miercuri în Ca­pitală. D. EDGAR FUHN, proprietarul magazinului ,LA POMUL DE AUR, strada Lipscani 30, aduce la cunoştinţa distinsei sale clientela, că s’a înapoiat din Paris, primind primele transporturi impor­tante de toate ULTIMELE NOUTĂ­ŢI PARIZIENE , STOFE şi ŢESĂTURI pentru RO­CHI şi MANTOURI, panglici, galoa­ne, flori etc. etc. precum şi un splen­did asortiment de MODELE de PA­LATUL Expoziţia pictorului Ştefan Popes­cu din strada Dionisie 86 se închide Mărfi, 31 Martie, seara. ocăziune Cămăşi fine bărbăteşti Lei 17S, la HEINRICH PRAGER, str. Carol 20 Compania de reviste C. Tănase cu întregul ansamblu de 120 persoane va juca astă seară la Cluj revista Pan­ aicii de A. de Herz şi Dur Stoy. In primele roluri apar d-nele Na­­talija Pavelescu, Tuchi Eremia, Li­­zica Petrescu, Puica Perieţeanu şi d-nii Tănase, Pizone, Lică Rădulescu etc. Poma­&CanRH! • contra tuturor • Bolilor Pielei Durerile produse de bolile pielei, pot fi înlăturate, dacă se foloseşte la timp Pomada Cadum. Ea opreşte nu­mai­decât­ mâncărimea, potoleşte şi vindecă orice iritaţie sau umflătură a pieței. Ea e de asemenea suverană contra eczemei, buboaeior, pecingine­, spuzelii, trâniilor,­­blândei, cojilor ,de pe bube, cheliei, rănilor, arsurilor. La farmacii şi droguerii. En gros la Drogueria Standard, Bucureşti. Sâmbătă 4 Aprilie are loc la Ate­neu al patrulea concert al violonis­tei Alma Moodie. KASHA SUEDE, OTTO­­MAN, VELOUTINE, enc., sunt cele mai moderne ţe­sături pentru costume tai­­lleur­­i­le găsiţi în asorti­ment extraordinar la ma­­dasinul „VILLE DE PA­RIS“ Lipscani 47. Miercuri şi joi au loc la Oradea Mare cele două reprezentata ale companiei de reviste C. Tănase cu revistele Poin‘ aid şi Ţin'te binel D. Tănase­­joacă pentru prima oară „ aceit orat, Badin“ si „Les Boubugrin“ de Cour* teline“. Rolurile au fost deţinute de : D. Gugentien (Nemo). D. Perry (Badin). D. Ihenby, d-ra Guyon (M-me Boubugrin). D. Urauby (Mr, des Rillettes). D. Suyon (Boubugrin). D-ra Păunescu (Felicie). După acest festival s’a dansat cu mult entrain până la orele 4 dimi­neaţa. Am remarcat în asistenţă D. şi d-na Dacosta, d. şi d-na Sa­­ladin, d. şi d-na Eckenfelder, căpit. Berger, d. şi d-na căpit. Morvan, d. şi d-ns. Henry, d. şi d-na Lebrun Martin, d. şi d-na Dillan, d. şi d-na Guyon, d. şi d-nii Francois, d. şi d-na Visiet, d. şi d-na Candrea, d. şi d-na Guichard, d-na Gaillac, d. şi d-na Besancov, etc. D-rele : Loulou Gaillac, Saladin, Renaud, Eckenfelder, Danhauer, Darius, Kiriacescu, Berbier, Noica, Guyon, Di 11 au, Papazoglu, Campo­­donico. D-nii: Bouviet, Chirculescu, baro­nul Edgard Henoy, Danhauer, Chi­­riacescu, Piérre Dillan Mimy Dil­­lau, Campodonico, Darius, Conforty, Henry Veintraub, Nutzu Moisa, Gou genhein, L. Nemo, Perry, Thauby, etc. Un frumos bufet a fost ţinut, da­r. şi d-na Jarry, la dispoziţia dansa­torilor. Am plecat cu cea mai frumoasă impresie de la sărbătorirea „Mi-Caré­­me“-ului, ducând cu mine senzaţia, unei intimităţi complecte, sub care am petrecut câteva ore plăcute. UYMO însemnări Miercuri la orele 4 luni- p. m. pre­cis, la Athénie Palace, va avea loc adunarea generală a Clubului de dans „Amatori București“. Se atrage atenția tuturor membri­lor să fie prezenți, deoarece se vor discuta chestiuni foarte importante. * „Clubul de Dans Amatori Bucu­reşti“ convoacă pe toţi membrii săi să ia parte la adunarea generală care va ve­doc Miercuri orele 4 jum. la Athenée Palace. „Societatea pentru protecţia ani­malelor“ a organizat un cer dansant Duminică 29 Martie de la orele 5— 8 jum. în saloanele „Casa Artei” din str. Câmpineanu. Remarcăm: D-na Butculescu, d-na Creţeanu, d-na Urlăţeanu, d-na şi d. ing. Demetrescu, d-na Popilică, d-na Alcalay, d-na Dedeoglu, Economu, d-na Olimpia Georgescu, d-na Liana Vasiliu, Budişteanu, d-na şi d. Ote­­telişanu, Prinţesa Bogdan, Sofia Ni­cola, d-na Sofie Niculescu. D-rele : Marcela Iliescu, Angela Popescu, Mica Athanasiu, Chiricutza, Măne­­scu, Glogojean, a-ra g-ral Cotescu, Repezeanu, Mimicela Niculescu, Cri­stescu, Puffi Georgescu. D-nii: Ing. Demetrescu dir. g-ral Credit Minier, Oteteleșeanu, Diomed Athanasiu, Căp. Glogojean, Turtu­­reanu, Costescu, Bob Brătulescu, Paul Călinescu, Lt Cutzarida, Lt. Mihailescu, Popovici, Cristescu, Lt. Iigiroşeanu, Raiciu, etc. Teatrul Naţional va relua Marţea viitoare piesa d-lui Paul Prodan „Iubire“ cu d-na Maria Filotti. Vizitaţi Magazinul TROUVILLE MONDAIN Roger et Co. Tel. 40/99. Lipscani 29 cel mai complect asociat în STOI­E şi ŢESĂTURI pentru mantouri, taiSteu­­ruri şi pardesiuri, ultime­­le creaţiuni parisiene. Zilnic primeşte noutăţi. D-nii Mircea Rădulescu, Alfred Moşoiu şi C. Solomonescu ne anunţă că lucrează la o revistă ce va fi ju­cată in stagiunea de vară la Cără­buş. S.A.R. MEILLEUR CH0C0LAT DANS LE COMMERCE FUSCH­IA, culoarea cea mai modernă, o găsiţi în absolut toate ţesăturile numai la magasinul „VI­­LLE DE PARIS“ Lipsceni No. 47. Bibliografie Primim la redacţie frumoasa co­­lecţiune sub direcţia d-lui A. A. Luca. Mihail Eminescu: Probleme şi Analize Filozofice, manuscrise des­coperite şi comentate de Octav Mi­­nar.Imm. Kant: Religia In limitele Raţiunii, cu un studiu introductiv de C. Rădulescu-Motru. Henri Bergson: Sufletul şi Cor­pul, cu un studiu de M. Djuvara. Jean Jaurés : Pagini alese, cu stu­dii asupra autorului de G. Brandes şi Romain Rolland. Ossip Lonrié: Sociologii Ruşi: Herzen, Kropotkin, Bakunin, Ko­­walewsky, Lavrov, Novicov. Romain Rolland: Umilă viaţă e­­roicâ (pagini alese), cu un studiu de Stephan Zweig. Prof. Dr. Gh. Marinescu: Problem­­a Bătrâneţii. Henri Poincaré : Morala şi Ştiin­­te.Anatole France : Gânduri şi Lu­­mină. L R. Macdonald : Spre Socialism. Ernst Haeckel: Nemurirea Sufle­tului, cu un studiu de prof. dr. Gr. Antipa. VIATA MONDENA PĂLĂRIILE DE PRIMAVARA Delicioase noutăţi semnate „MAI­SON PAULETTE" an Întovărăşit zi­lele acestea cele mai elegante mo­dele de rochii ale câtorva bine cu­noscute expoziţii Bucureştene. Căci nimic mai mult ca pălărioa­ra la modă, nu face senzaţie în bu­nul gust al femeii de lume, care ştie în secolul nostru să se îmbrace, care îşi asortează cu minuţiozitate şi a­­proape cu artă coafura care li con­vine. Pălăria *,chic“, pălărie intr'adevăr parisiană, este In totdeauna mai pre­ţioasă, mai de efect de­cât rochia. Şi in amalgamul modelelor ce au apărut în sezonul acesta, nu este tocmai uşor să distingi ceea ce in­­tr’adevăr se poartă, ceea ce poate trece drept o pălărie frumoasă. De aceea, pălăriile pe cari le-a a­­rătat de curând „MAISON PAU­LETTE“ str. Greteleşanu No. 9 (etaj Ascensor) au arborat cu linia nouă a cloşurilor moderne şi a formelor puţin ridicate discrete garnituri, tot atât de fine ca şi paiurile, rezele co­lorate, mătăsurile negre şi tonali­tăţile moderne. Nu este nevoa de a descrie amă­nuntele căci tot farmecul acestor pălării e ansamblul. Recunoşti ime­­diat sursa modelelor din­ Paris atât de inepuizabilă în fantezie şi de a­­daptabile tipului nostim. „Maison Paulette“ ca de altfel în primăvara trecută are şi anul ace­sta adorabile pălării de curse, de teatru, de oraş, de vilegiatură. Toa­te noutăţile sunt epuse ori­când, aşa că ne putem satisface fără decepţii curiozitatea şi mai ales cochetăria! CLAUDINE EXPOZIŢIA DE PRIMAVARA A „CASEI GABY" „Maison Gaby" instalată nu de mult In noul său local din str. Epis­­copiei (lângă Athénét Palace) şi-a i­­naugurat Sâmbătă după amiază nu numai eleganta sa expozitie de primăvară, dar şi activitatea unei stagiuni bogate în noutăţi. Cu gustul atât de cochet şi Pari­sian pe care lam cunoscut întotdea­una casei, şi în sezonul acesta colec­ţia sa de modele a atras un public femenin din cel mai distins şi preten­ţios. Pardesiurile sale în culon frumoa­se şi crotcul­a estetică a modei actuale, rochile­ mantou şi delicioasele toalete de după amiază, curse şi garden par­­tyuri, sunt o îmbinare tinerească de garnituri originale şi fanteziste sem­nate Lanvin, Patou, Jenny, Lelong, Doucet, case „en vogue“ pe care bu­­cureşteanca elegantă le cunoaşte a­­tăt de bine la Paris. De altfel majoritatea modelor sunt de o adorabilă simplicitate fi par des­tinate cum nu se poate mai bine vie­ţii noastre de oraş fi ocaziunilor ce se prezintă în acest sezon. Clienţii Astăzi deschidem o parang sâ vorbim despre clienţi, în rapor ♦urilor lor cu croitorii. Nu ne preocupăm câtuşi d® puţin de origina acestei situaţii care pierde, vorba lui Pogor „nu noaptea timpurilor“ ci stărnuim în nol cfer­mer asupra plicticoasei ipostase pe care cu toţii o suportăm de mai mult Anchetele noastre Viitorul Palat Comunal Declaraţiile d-lui Victor N. Stephănescu, arhitect inspector general, arhitectul expoziţiei din 1906 SUNT PENTRU RESPECTAREA CONTRACTULUI ANTONESCtf * infformatiuni -mm ca­u. Miercuri, 1 Aprilie 1920

Next