Rampa, august 1928 (Anul 13, nr. 3155-3181)

1928-08-01 / nr. 3155

INFORMATION! Ultimele reprezentaţii ale revis­tei „Cioc, cioc, cioc” au loc la Tea­trul Cărăbuş astăzi, mâine şi joi, roTîn­ ­Calea Victoriei 57. Plecând în străinătate a a­­duce modele pentru sezonul de­ iarnă, anunţă că astăzi este ultima zi de desfacere a mode­lelor de pălării cu preţuri ex­cepţionale, începând de Luni pălăriile vor fi depozitate la Cassa LILLY, Victoriei 164, unde le veţi cumpăra cu acela? preţ redus. La Amsterdam s-a organizat cu ocazia Jocurilor Olimpice o impor­tantă secţie literară şi artistică consacrată celebrării acestor jo­curi. Compania dramatică a lui Dario Nicodemi va da o serie de repre­zentaţii la Montevideo. Premiera piesei „Turandot” de Gozzi are loc la Teatrul Naţional În ziua de 1 Septembrie crt. Diai CAUZA SEZONULUI ÎNAINTAT s-a pus în vânzare cu preţuri extrem de reduse Marchizete, Sole Ecrue Eponturi pentru cape şi halate de bae şi alte Noutati de varfi la vechiul şi reputatul magazin riMIN­ POLLINGHER din Str. Lipscani, 26 Bucureşti Comedie des Champs-Élysées din Paris va reprezenta piesa pantalonul” de Cari Stemheim. Í; 1 " Mâine încep la Teatrul Naţional repetiţiile în vederea viitoarei sta­giuni. Printre primele piese originale pe care le va prezenta Teatrul Naţional în viitoarea stagiune este „Papagalii” de d. Const. Râuleţ. Nodal­im Coda este titlul unui elegant volum cuprinzând cincizeci de schiţe” vesele datorite confratelui nos­tru Lunettes Noires (d-l Tudor Muşatescu). Volumul va apărea și se va pune în vânzare la toate libră­riile la 15 iulie. Teatrului Renaissance din Paris i se va aduce transformări radi­cale. •­ DIN CA­UZ­A SEZONULUI ÎNAINTAT magazinul „A LA SAL­ARITAI­E“ Str. Lipscani 30, București A pus în vânzare toate MĂRFU­RILE DE VARA, calităţi supe­rioare cu o colosală reducere de preţuri în cros­en detail Comedia Franceză a reluat „Le Demi Monde" cu Robine în rolul principal. Uniunea artiştilor francezi a în­ceput o vie propagandă pentru sta­bilirea contractului-tip. A apărut î Zgomotul uzinelor Simona Basarab Volumul se află în depozit ge­neral la librăria Franco-Româ­­nă, B-dul Elisabeta No. 30 şi se găseşte de vânzare la toate li­brăriile din ţară. „Omul zilei” piesa d-lui Ion Sân Giorgiu se va prezenta în viitoa­rea stagiune a Teatrului National. In cursul lunei Septembrie va apare în editura „Gaganod Han­cock” traducerea poeziilor lui E­­minescu sub titlul : „Roumanian classic Eminescu-Poems”. Traducerea e datorită d-lui profesor Olimpiu Ştefanovici- Svenk şi d-rei Sylvia Pankhurst fiind însoțită de o prefaţa a d-lui N. Iorga. . . Muzeul Victor Eugo va fi mărit­ din Paris de Constanta Arşiţă!... Pe trotuarele fier­binţi şi moi ca nişte panglici i­­mense de cauciuc, pietonii calcă nervoşi, îndreptându-se spre plaje. Dimineaţa începând de la ora 7 circulaţia se înteţeşte din ce în ce, pentru ca la ora 10 să ajungă la maximum de intensitate. Taxi­uri, trăsuri, autobuze, şer­­puesc pe şosea spre Mamaia, luân­­du-se la întrecere cu trenurile şi vagoanele automotoare C. F. R. E ora băilor... Pe nisipul celei mai frumoase plaje din Constan­ţa, Mamaia, cel mai bi­r conglo­merat de culori. Albeaţa marmo­­reană a vreunei persoane sosite de curând, alături de culoarea bronzată a celor ce au câteva săp­tămâni de plaje, e de un con­trast frapant. Costumele de bac cele mai elegante, rivalizează cu ingeni­os­itatea unor costume atât de simple, că par făcute din două batiste fantaiste. Lume multă. Toţi sezoniştii şi tot ce are Constanţa select. In­trat în furnicarul de pe plaja Má­rnai, stai un moment nedumerit : Ce trebue să faci întâi 3 Bac, plajă sau flirt ! La marginea oraşului şi totuşi în apropierea centrului, plaja Trei-Papuci rivalizează în vizita­tori cu Mamaia. Clădirile sunt însă rudimentare. Din loc un loc câte un şir de cabine mai confor­tabile. Restul construcţii din şipci, cu pământ şi trestie chiar. Aici fac bac în special localnicii. Pe o plajă de 1.000 metri şi lată de şease până la zece metri sunt zile când nu se găseşte loc pentru desbrăcăt, deoarece cabinele, abia o sută, sunt ca şi inexistente. Ani­maţie tot atât de mare ca şi la Mamaia. Plaja Tataia are deseori zile excelente. , Plaja Duduia, în schimb, deşi în dreptul pieţei Ovidiu, centrul oraşului, totuşi e foarte puţin vi­zitată. E cea mai proastă plajă din Constanţa. Nisip puţin, şi pe pla­jă şi în apă, şi pietre de toate for­mele dar mai ales cuneiforme. Cine face odată bae aici, a doua oară renunţă. Are în schimb cel mai complect serviciu de canotaj. Bărci de toate dimensiunile şi de toate formele cu barcagii exce­lenţi. Cine vrea să se plimbe in larg cu barca, ia barcă de la Du­duia. Altă atracţie a plajei Duduia, e însăşi poziţia plăjei. Un mal ab­rupt, înalt de circa două­zeci de metri, de unde poţi privi în larg, sau rada plină de bărci, cu pes­cari ce-şi văd liniştiţi de treabă. Iar dacă cineva ar vrea să vadă un răsărit superb de lună plină, să nu se ducă la Cazinou. Prea sunt multe linii drepte acolo. Să se ducă la Duduia. Sus pe mal, între plajă şi Banca Marmorosch- Blanck este o bancă pe care ci­­nea a scris : „Banca ce nu iă fa­liment’’. Şi într’adevăr în special seara foarte greu se găseşte un loc liber pe banca de unde poţi privi cel mai frumos aspect al li­toralului măreț, . -xox- Vited­atura Varna La Varna locuinţele sunt ef­­tine, restaurantele curate şi con­venabile iar vizitatorii Varnei au reducere pe căile ferate bulgare. Varna nu are luxul Constanţei, aspectul de mare oraş, dar are în schimb gospodărie model. Hotă­­rît ! Primarul din Varna e om cu cap. Circa 20.000 de străini au vizitat până acum Varna, iar maj­joritatea străinilor, lesne de în­chipuit, sunt Românii. Anul acesta pentru prima oară s’au reprezentat în Bulgaria piese româneşti. La Casinoul Comunal din Varna s’a jucat „Ciuta’’ de V. I. Popa. Faţă de marele număr de vizi­tatori români, însăşi direcţiunea C. F. R. a fost nevoită să înfiin­ţeze trenuri directe Bucureşti-Ba­­zargic, când în restul anului ace­ste trenuri nu sunt necesare de­oarece chiar trenul Medgidia-Ba­­zargic e întotdeauna aproape gol. Se zice şi se crede chiar, că a­­ceastă enormă afluenţă de vizita­tori in Varna e atrasă de un nume ajuns simbol la noi in țară :­ Mar­­tay-bula. --------------XOX"--------­ Buşteni Am arătat în cronicele prece­dente, cam­ sunt podoabele şi farmecele ce fac din această lo­calitate, locul de refugiu şi re­creaţie a acelora care caută şi odihna, dar şi distracfia. E fru­mos în Buşteni, — şi e frumos pentru că fiecare îşi poate a­ran­ja viaţa după gusturile şi obiceiurile sale. Eşti dornic de sport ?... Nici o altă localitate nu-ţi poate o­­feri ca Buşteni, atâta multilate­ralitate sportivă. E deajuns să amintim de cele 4 ternuri ad­mirabile de tenis, de noua pis­cină amenajată ireproşabil, şi de excursiunile fermecătoare pot Omul şi Caraiman, pentru că oricine să nu vadă altfel aşa cum este. Cât priveşte ramura, pseudo-sportivă, — dansul — nimeni n’are de ce se plânge, simpaticul Leon, cu an­samblul lui de Jazz, ştie prin mirajul său, să fie antrenul monden, când e vorba de un tango languros sau un charles­ton îndrăcit. In fiecare zi şi în fiecare seară, se dansează în sala hotelului Palace, dealtfel punctul de întâlnire al tuturor mondenilor... Mai funcţionează în localitate şi un cinematograf cu filme destul de mulţumitoa­re, nefiind însă apreciat decât de localnici, vizitatorii prefe­rând mai mult dansul la «Pa­lace» sau flirtul pe aleile răco­roase şi întunecate. Timpul se menţine favorabil, ceea ce face ca zilnic să soseas­că noui viligiaturişti. Printre ultimii, remarcăm : Dr. S. Neudecker, avocat, Vi­­ena; Pompiliu Avramescu, Plo­eşti ; Natan Leonte, Bucureşti; G. şi Renee Cohn, Bucureşti ; fam. Tenenhaus, Bucureşti ; Izi şi Jerome Fuchs, Bucureşti; Oscar Scheller, Bucureşti ; A­­nicuţa Manasch, Bucureşti ; fam. C. Dumitrescu, Ploeşti. Dovezi pentru străinătate Ministerul de externe a cerut ministerului de instrucţie să cen­tralizeze dovezile despre pedep­sele aplicate studenţilor vinovaţi de tulburările de la Oradea, spre a fi trimese la membru român din comisia de cooperare intelectuală de pe lângă Liga Naţiunilor. Acest control e în vederea con­gresului Federaţiei internaţionale a studenţilor. -xox- De a Vălenii fie Hunic Oaspeții Părerii. Muzeul. Reprezentarea diesel „carte şi viaţă!“ închiderea cursurilor Imensa forţă magnetică acumu­lată în personalitatea d-lu prof. I­­orga, a atras în vara aceasta la Văleni, în afară de cei trei sute de ■ursişti veniţi din toate colţurile ţării, de profesori universitari de cea mai distinsă marcă, şi oaspeţi străini — cari dintr’un îndemn prietenesc, vin să ne cunoască nai de aproape. Printre aceştia din urmă sunt şi oaspeţii italieni — sosiţi Vineri a­­colo. Ei sunt’ filologul Bartoli, de la universitatea din Torino — con­vins filo-român,­­­d. Ricardo Ri­­cardi, docent la catedra de geo­grafie, de la universitatea din Ro­ma şi UN GRUP DE ŞAPTE STU­DENŢI , CARE URMEAZA CURSUL DE LIMBA ROMANA DE LA ACEIAŞI UNIVERSITATE curs, ţinut de d. prof. Isopescu. Profesorii şi studenţii vorbesc româneşte cu un accent surprin­zător de clar. Ei vin direct de la Roma şi vor vizita ţara timp de o lună şi jumătate. Spre deosebire de francezi, ita­lienii sunt vorbăreţi, şi de la pri­mele cuvinte schimbate, îşi expri­mă entuziasmul ce le provoacă constatarea că ne asemănăm cu ei, atât ca temperament cât şi ca lim­bă. Din cât văzuse în cele patru zile de când străbatea ţara, prof. Bar­toli găsea că România are multă asemănar cu Piemontul. Studenţii deasmenea cunosc din literatura noastră. Unul din ei a scris chiar câte­va articole de studiu în zia­rele italieneşti. Acelaş student­­ pregăteşte teza de doctorat stu­diind reforma agrară din Româ­nia. Toate acestea, nu fac decât să ne umple de bucurie — pe noi, care suntem atât de prost cunos­cuţi în străinătate şi atât de ha­­ liţi.­ Cu neastâmpărul care îl carac­terizează — de altfel atât de fru­mos întrebuinţat — d. prof. Iorga şi-a condus oaspţii prin Văleni creat de­m­nia sa. In douăzeci de ani, modestul târ­guşor s’a îmbogăţit cu o universi­tate, o tipografie, o şcoală de mi­sionare ; domnia sa a descoperit şi un monument istoric acolo. Vălenii au acum şi o uzină elec­trică, alte aşezăminte culturale im­­portante şi, cu ceiace nu se pot suda alte oraşe mai mari, capitale de județe. Vălenii au un muzeu. O căsuţă de ţară, de pe prispa că­reia vezi că eşti în faţa unui mu­zeu. Câte­va pietre de mormânt— din timpul lui Neagoe Basarab, şi câte­va fragmente dintr’o biserică dela 1508 — luată de apele repezi ale Prahovei. In cele două camere şi o sală, sunt strânse adevărate co­mori — descoperite de privirile sale totdeauna cercetătoare şi în care este veşnic aprins un foc sa­cru — asemenea celui din templele antice. Deşi „zugravul Vasile”, iscălit pe una din icoane, nu se bucură de putaţia unui Fra Angelio, el nu sta mai prejos însă în dragostea şi talentul cu care îşi făcea meşteşu­gul. Aceasta se vede din frumuse­ţea culorilor­­ din măestria cu care sunt armonizate. Pe o icoană a Maicei Domnului era următoarea inscripţie : „Tran­dafir neveştejit”. In vitrinele cu gust aranjate, sunt adunate cărţi bisericeşti­­ ech.", stofe brodate, zale, în sfâr­şit tot ce poate vorbi bine şi fru­mos ochilor noştri, despre trecu­tul neamului românesc. Vineri seara a avut loc în sala de cursuri a universităţii, pre­miera piesei „Carte şi Viaţă” de d. prof. N. Iorga. Sunt trei acte de vervă şi ironie îndreptate îm­potriva anumitor profesori uni­versitari, care sufăr de mania dis­cursurilor terorizându-şi familia şi prietenii. Spectatorii s-au distrat foarte bine. Mărfi seara se vor închide cursurile de vară de la Văleni. In opera sa de acolo, d. prof. Iorga este ajutat de d-na Eufrosina Po­­pescu, organizatoarea cantinei şi căminului. Fără nici o subven­ţie de nicăeri, s’a întrebat oare vreodată cineva prin ce minune trăesc aceste cursuri ? Niciodată vreo chetă nu a pornit în cerşit pe străzi şi prin magazine. Sunt bani­ adunaţi cu demnitate de un comitet de d-ne — comitet inde­pendent de Liga Culturală şi din care fac parte d-nele: Eufrosina Popescu, Constanta inginer Tanu­­lescu, Virginia general Condees­­cu, Paraschiva Negulescu, d-na dr. Asilae Nichifor Crainic, Anas­tasia Erbiceanu. Margareta Colo­nel Opran. Mariuca Luscarov-Mol­­dovanu. Marerarela Cuzin, Zoe Motas, d-na colonel Dobre și Ele­na Atanasiu. Grafie sârguinței acestui comi­tet — universitatea își va putea cumpăra anul viitor un local pro­priu pentru cantină, APRIL. V­o­ i •- - D. N. Iorga George Constantiniu, Bucure­şti ; fam. Th. Gabrielescu, Ga­lati ; fam. ing. Teodorescu, Ga­lati. Tică Techirghiol-Hovlia In seara zilei de 25 Iulie cf. or­chestra Cazionoului cu concursul d-lor Guy Sombreuil, Marinescu şi Zalam a organizat un reuşit concert bal-cabaret. Din numeroasa asistentă notez: D-na ş­i d. General Samsonovici, d-na şi d. general Alimănescu, d-na şi d. general Economu, d-na şi d. general Comănescu, d-na şi d. avocat Marinescu, d-na şi d. col. Papazoglu, d-na şi d. col. A­­lexandrescu, d-na şi d. col. Mari­nescu, d-na şi d. maior Iliera, d-na şi d. maior Eghiseu, d-na şi d. avocat Anghel Marinescu, d-na şi d. prof. Petrescu, d-na şi d. Lupu, d-na şi d. căp. Căpşuneanu d-na şi d. Hillard, d-na şi d. avo­cat Olănescu, d-na şi d. Willy, d-na şi d. Miculescu. D-nele : Săveanu, Diaconescu Fodor, asiliu, Pellegrino, Rozea­­nu, Pasăreanu, Văscău, Carnabat Abaza, Lupaşol, Teodoru, Flore­­scu, general Martian, Feraru, Claudian, Perieteanu, Mihail, Vo­luntaru. D-soarele : Sordonyi, Sutu, Bur­nea, Ardeleanu, Florescu, Tantzy Florescu, Simionescu, Miky Can­­tuniari, Sterian, Ionescu, Marine­scu, Săveanu, Iulian, Mitache, Grosswald, Popov, Polyzu, Mu­rat, Marga Niculescu, Pandele, Christodorescu, S. Wachtel, Bibi Wachtel, Lemrer, Lilly Dumitriu D­ nin , col. Capșa, Vasiliu, Puiu Patac, Fănică Ardeleanu, Goldenberg, Arion, Tell, Voine­­scu, Samuely, Lescu, Iamandi, Economu - Prahova, Puchlitziki, Bolintin, Tertorian, Alexandre­­scu, Șerbănescu, Radu Marinescu Poko Marinescu, Peretz, Mărdă­­rescu, Atanasiu, Grunberg, Radu Florescu, Macarovitz, Sache Ne­­delcovici, Sibiceanu, Ceaicovsky Obogeanu, Bratu, Eug. Botez, Zissu, Sterian,­ Mitru. Juriul compus diin d. ing. Ran­­tea, d-şoara Florescu, D. Marine­scu, Sombreuil, Willy şi Tell a premiat la dans perechile : d. Pe­retz-d-şoara Sordoni; d. Gran­­berg-dşoara Mary; d. Florescu­­d-şoara Grosswald; d. Măldătre­­scu-d-şoara Suţu; d. Florescu­­d-şoara Săveanu. Regina balului a fost aleasă d-şoara Rozeanu. — A doua seară a avut loc un bal în scop de binefacere în sala hotelului Movilă. Au asiistat : d-na şi d. Stratule­­scu, d-na şi d. Danoovici, d-na şi d. Vasilescu, d-na şi d. că,p. Pani­­co, d-na şi d. Dima Vintilă, d-nele Lucica Modiga, Panici, col. Voi­­culescu, Al. Haram, Popovici, Le­­pădătescu, Crutescu, d-soarele : Minuna Burnea, Begu Drăguşan, Cantuniari, Kovaciu, Antonescu, Timus, Costescu, Arghîr, Mande­la, Crutescu ; d-nii : Mitu, Nec­­şulescu, Radu Matak. Eug. Botez, Goldenberg, Iliescu, Tudose, sub­­locot. medic I. Mușetescu, Christu Stoenescu, Panici, Lazăr, Deme­­trescu, Filin, Turea, Emno Fin­ii orn. dr. Tă­năsescu, Radulescu, Vasiliu, M. B. Sinaia Ieri a plecat la Tekir­ghiol- Movilă colonia gimnaziului «Principele Nicolae». RAMPA Preţul Lei 50.— dă adevărate delicii numai noua, foarte pronunţat şi distins parfumata Poudre de Lux Elida, de calitate superioară. DE LUX ât îât Babaur şi Colţea (Braşov) câştigă campio­natul naţional Colţea—Jiul (Lupeni) 3-2 (2-1) Material pentru finala cam­pionatului naţional de foot­ball s-a disputat Duminică la Braşov şi a ocazionat o luptă crâncenă. Victoria a revenit e­­chipei care a avut mai mult noroc. Ambele echipe au dat tot ce au putut, făcând tot posibi­lul să-şi însuşească victoria. Nu au lipsit nici brutalităţile şi arbitrul a trebuit să intervi­nă de multe ori. După aspectul partidei şi mai ales după repriza secundă, victoria trebuia să revină fiu­lui, care a pierdut partida nu­mai din cauză că îi lipsesc sho­­teuri. Intr’adevăr linia de atac a Jiului conducea atacuri foar­te frumoase până în fata pof­tei adverse, dar aci lipsea rea­lizatorul. Colțea din contră, a practicat un joc mai rapid, mai pătrunzător și echiperii săi shotau des și din orice poziție. Datorită acestui fapt şi-a însuşit dealtfel victoria. Vigi­lenţa lui Kiss, care a făcut o par­tidă superbă şi a apărat multe goa­luri sigure a putut fi înşelată de trei ori. D. Nagy Lajos a condus urmă­toarele formaţii: Colţea , Löbel, Kolumban, Ba­lint, Hrehus, Török, Csarka, Pe­­terfy, Hecht, Kemény, Gebrowsky, Gruber, Jiul, Kiss, Szabados, Rupp, Szenter, Berkessy, Szülő, Hertesz, Guga, Bognár, Kilianovici, Mes­sner. Prima repriză decurge în avan­tajul Colfei, care are mai multe ocazii de a marca. Dintr’o centra­re a lui Peterfy, Kémény reuşeşte să ia conducerea pentru braşoveni. Jiul luptă din răsputeri să egaleze şi o combinaţie Guga-Bognar dă ocazie acestui din urmă să olfie primul goal pentru Jiul. Dar nu trece mult şi Colfea ia din nou conducerea. Gebrowsky profită de o înghesuială la poarta adversă şi plasează un shot în col­ţul drept. Kiss nu poate apăra (2-1). După pauză, Jiul revine puter­nic. Echiperii Colţei dau semne vădite de oboseală şi echipa din Lupeni domină net. Kilianovici reuşeşte se egaleze (2-2). Se pă­rea că Victoria va reveni Jiului. Dar înaintaşii săi pierd multe o­­cazii de marcat şi 6 minute în­­nainte de sfârşit într’unul din ra­rele atacuri ale Colfei, Kemény trimite un shot puternic de la 30 metri spre poarta lui Kiss. Acesta nu poate­­interveni şi situaţia matchului e pecetluită. S’au remacrat la noi campionii Lobei, Kolumban, Hrehus, Hecht, şi Peterfy, iar la fiul Kilianovici, Bognár, Szenter, Rgép și mai ales Kiss. REZULTATE DIN ŢARA CLUJ România—R. M. S. 4—4 (4—4). ORADEA Stăruința—Muncitorii (Cluj) 8-1 (4-0). CRAIOVA Generala—Rovine Grivița 2—1. Străjerii — Sporting P. T. T. II 3— 2. St Rovine Grivița II — Tricolorul 4— 3. Nafofte REUNIUNEA DELA TIR In­azinul societăţii „Tirul” din Splaiul Mihai Vodă s’a desfăşu­rat Duminică o reuniune nautică şi a dat următoarele rezultate : 30 m. începători : Muller 32 se­cunde. 50 m. brastuniori: Asterhand, 54 secunde. 200 m. liber: Bork, 2 min. 54 sec. Sărituri : 1) Oprişan, 2) Rădu­­lescu, 3) Davilla. 100 m. liber : Brătianu 1 min. 34 sec. 60 m. over : Buia Gh. 55 sec. 30 m. broască (doamne) : Czy­­nosgy 33 sec. 30 m. sub apă : Szenkler 27 sen 400­ m. liber (doamne) : Czinosgy 2 min. 59 sec. 500 m. liber : M. Kohler 9 min. 15 sec. 4/5. La cursa nautică Brăila-Galați ce se va disputa în cursul lunei August vor participa dintre îno­tătorii bucureşteni, Florescu, Koh­ler, Focşa, Epureanu şi Bork. E XOX ! Brăila SPORTIVE. Un numeros grup de muncitori din localita­te, au pus în ultimele zile ba­zele unui club cu denumirea «Dunărea» care va avea di­­secţii de turism, ciclism etc. Noul club nautic, s’a afiliat uniunii cluburilor sportive muncitoreşti din România, cu sediul la Bucureşti. A fost ales un comitet, alcă­tuit din d-nii : Lazăr Măglescu, Tănase Gheorghe, Vasile Ştefă­­nescu, Florea Ichim şi Alecu Brânză etc. — Duminica trecută, la ora 10 a. m., a avut loc la «Parcul Sportiv» din localitate un match amical de foot-ball între echipele Macabii-Galaţi şi Ma­­cabii-Brăila.­­ La ambele echipe jocul a mers încet. In primele 10 minu­te gălătenii reusesc a marca 2 goal-uri. Prima repriză se ter­mina cu 2—0. Brăilenii prin­­tr’o passă frumoasă reușesc prin d. Moscovici să marcheze goal-ul de onoare. Gălătenii mai marchează încă un goal și raatchul se termină cu rezulta­­­tul de 3—1 pentru Gălățeni. MUZICALE. — Excelenta or­chestră a d-lui Mișu Weins­tein, compusă din 12 persoane și care actualmente face debin­ciul vizitatorilor din Carmen* Silva-Movilă, e posibil, că pe­ste două luni, va veni în loca­litate, pentru a încânta pe brăileni cu frumoasele sunete. Aceasta deoarece d. Mișu Weinstein este un fiu al Brăi­lei.­­ Cor. Arestări in staţiunile ci materiee Intru cât majoritatea funcţio­narilor statului au lefuri variind între opt şi cincisprezece mii, iar, în unele staţiuni climaterice, gra­ţie jafului, traiul costă împătri­­tul şi incincitul acestor sume, e vorba să se numească o comisie da anchetă care să cerceteze mijloa­cele băneşti de care dispun vizita­torii băilor — presupunându-se logic că la asemenea scumpete nu pot face faţă de cât miliardari a­­mericani — din care din nefer­­ricire nu prea avem — bau ese croo­. -xox- ■ xox-

Next