Rampa, octombrie 1928 (Anul 13, nr. 3207-3232)
1928-10-01 / nr. 3207
ROZIT GENERAL LA ^chfcfoesch* Cel mai bogat asortiment in: CIORAPAR11 ILENGERIE + MAROChlNARlEv PARFUMERIE etc Aa&i Sâmbăta 20 Sept. 1023 se MAMEEE TEATRU WIT ,osS .MASCATI“-Calea Victoriei No. 33 CINEMA BBWjjUUM. M JCjî Sub noua Direcţiune Gavrilovici şi Mladenovici Premieră - Capo d'Operă - Lux - Fast PRIMUL PACATc după Nuvela „ANGST“ de STEFAN ZWEIG, In rolurile principale Elga Brîngr, Viviam Gibson, Henry Edwards, bruno Kästner, Gustav Froelelr __________Monopol THAfcI*vFILM Orhestra compusă din: IS persoane sub conducerea maestrului MIHALOVlCl Bilaidsun Stofe Ciorapi cu preţuri fixe de fabrică La Depozitul de vânzare a produselor Fabricelor Lipscani 75 VI, ISfc&ft & f a ^BAIRULi// BUCUREŞTI Strada Câmpineanu, 1 Bogat ^sortiment dellonur! Importate direct din Lipsea ATELIER SPECIAL pentru CONFECŢIUNI FINE Preţuri de concurenţă INFORMATIUNI La Teatrul National din Craiova se repeta : ,,Azilul de noapte’’ de Maxim Gorky. Piesa va fi pusă în scenă de d-l. Bumbeşti. Teatrul Antoine din Paris anunţă piesa „J’ai tue’’ cu Marthn Regnier şi Jean Worms. Tenorul Piccaver a reapărut pe secții. Operei din Viena în rolul Don Jose din Carmen. 121 Reprezentaţii are azi formidabilul succes m mi te seperi ca fesier de la Teatrul Scala cu Compania de Reviste PIZONE-KANER Piesa lui Brieux „Cărăbuşii’’ va fi reluată la Paris sub titlul „Un menaj de cărăbuşi’’. D. C. Tănase cu întregul său ansamblu va juca astă seară Sâmbătă şi mâine Duminică la Craiova revista „Cioc ! Cioc ! Cioc !’! de d. N. Kiriţescu. In primele roluri apar d-nele: Natalia Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, şi d-nii: C. Tănase, Al. Giugariu, P. Codruţ, Dan Demetrescu, Şerbănescu, Lorenz, Millian şi d-na Marilena Bodescu, Marta Krueger şi Karnecky. Orchestră-jazz, dirijată ’de Al. Bărcănescu. ..» Ansamblul va juca Luni la Turnu-Severin. Teatrul Mic (Compania Teatrul Nostru) dă un singur matineu cu piesa ,,Cabaretul” (Broadway). Duminică 2O Septembrie ora 3 p. v. Distribuţia ca la premieră, iar preţurile strat simţitor reduse. La Teatrul Naţional din Budapesta se reprezintă «Cyrano de Bergerac» de Rostand. Akademien Theater din Viena a reluat comedia «Die Lokalbahn» de Ludwig Toma. La Johann Strauss Theater obţine mare succes opereta lui Lehar „Țareviciul”. BEBE SPITZER Mode Calea Victoriei No. 72, Etaî pezntă colecta • La Carl Theater din Viena, ansamblul teatrului academic evreesc din Moscova joacă comedia muzicală : „Călătoria lui Benjamin al III dea’’L011Y Mode Calea Victoriei 57. anun|.i distinsa sa clientelă că începând de Vineri 28 Septembrie prezintă colecţia. Comedia lui Bourdet ■ „Vient de paraître’’ a ajuns la a 400-a reprezentare în şir la Paris şi contează ca cel mai mare succes al anului. Teatrul Naţional din Cernăuţi va reprezenta în actuala stagiune piesa lui St. Zweig „Volpone. Opera de Stat din Berlin a relluat «Ebrea» de Baloy. La Burgtheater s’a reluat piesa „Narcis’ de Brachvogel cu artistul Tressler în rolul principal. (21 reprezentaţi ale revistei „Să nu te superi că te'njur de Nicon, Nican, Rodin dovedeşte azi că este cea mai bună revistă, ce s’a scris până azi. Compania de reviste a Teatrului.Scala’ Pizone-Kanner, anunţă ultimasăptămână. In curând „Ca la mama acasă”, Opera Română va reprezenta în a doua parte o stagiunea „Marouf’’ de Rabaud. La teatrul Komoedie din Viena se joacă comedia „Expresul de nord 133’’ de Bernard Merivale și Arnold Ridley. Opera, de Stat din Viena a reluat opera lui Goldmark „Regina de Saba’’. Opera din Paris a reluat „Lohengrin’’ de Wagner cu tenorul Thill. . Teatrul „Athénie’’ din Paris anunță piesa : „Votre sourire’’ de André Birabeau şi Georges Dolly. Principalii interpreți vor fi Madeleine Sofia şi Lucien Rosemberg. . Opera din Viena I Jüant de Mozart. a reluat «Don se turna „Misiunea secretă"Cronica cinematografică Realizarea marelui film al lui Erich Waschneck „Misiunea secretă’’ care rulează la cinematograful Odeon, a fost aproape la fel de interesantă ca şi filmul însuşi. Prin mediul în care el se petrece, prin diversitatea scenelor pe care acţiunea sa o cere, prin noutatea unghiurilor sub cari ele au fost prinse de aparatul cinematografic, turnarea însăşi — care a necesitat o neobişnuită desfăşurare de energie, un număr neobişnuit de mare de colaboratori techici şi artistici, călătorii îndelungate prin păduri, excursii pe câmpuri de aviaţie, etc... — turnarea însăşi spuneam, merită să fie văzută intrăm film. Se ştie dealtfel că Abel Gance a realizat un asemenea documentar în care se putea vedea în mod amaănunţit cum au fost realizate scenele cele mai importante — şi cele mai trucate — din grandioasa-i realizare. In marginea filmării „Misiunii secrete” s’au luat însă o serie întreagă de interesante fotografii, cari vor ajuta spectatorului să-şi facă o idee asupra procesului naşterii scenelor pe cari le va admira şi aplauda pe ecran. Din această lungă serie vom reproduce şi noi câteva pe cari producătorii ni le-au pus la dispoziţie cu multă bunăvoinţă. Unul din momentele însemnate ale acţiunii „Misiunii secrete’’ este acela când Eduard Harland (Henry Stuart) şi Sinaide (Suzy Vernon) gonesc spre frontieră, unde urmează să fie arestat Sajenko. Fotografia pe care o publicăm aci, e luată în timp ce Henry Stuart şi Suzy Vernon, se pregăteau pentru turnare iar colaboratorii technici şi regisorii se odihneau, şezând pe scările automobilului. Domnul cu câinele în braţe este realizatorul filmului Erich Waschneck. Operatorul este Friedel-Behn Grund. B. Cehein Cinematografele Select şi Boulevard- Falace şi Căi greşite“ (Crise) Flmele lui Chaplin ocupă în punct izbuteşte, cinematograful mondial un loc a că ne-au plăcut parte. Ele nu pot fi clasate în nici una din categoriile existente. Ele sunt, pur şi simplu, filmele lui Chaplin. Căci nimeni nu le va numi tragice, cu toate ca sunt şi una şi alta. ii Tot aşa, în cinematograful european, filmele Brigittei Helm nu pot fi etichetate cu nici una din mărcile claselor pe cari le cunoaştem. Fără îndoială că sunt tragedii, sunt culmi de artă dramatică, dar se deosebesc atât de mult de ceeace ne dau vedetele în mod obişnuit sub această denumire, încât nu mai pot fi botezate la fel. Brigitte Helm nu este o actriţă în înţelesul comun al cuvântului. Adică , nu are o specialitate de roluri şi o caracteristică a jocului. La Brigitte Helm te aştepţi întotdeauna să vezi ceva nou şi nu pleci decepţionat din cinematograf. Dar această noutate nu e numai caracteristica fiecărui film al Brigittei Helm, ci caracteristica chiar a fiecărei scene din realizările sale. In situaţii identice, vedeta aceasta are expresii diferite. Realizarea la Pabst îi permite să întrebuinţeze laturi noui ale vasatului său talent. Ca femeie negri, fată de un soţ copleşit de mulţimea afacerilor, ca femee desnădăjduită ce se aruncă în braţele primilor veşti, pentru a-şi da seama, pe urma, cât au fost de greşite căile pe cari păşise şi a reveni la sânul primitor al soţului, ce singur o iubeşte cu adevărat, Brigitte Helm a creiat una din figurile clasice ale cinematografiei.Şi, fără îndoială, una din acele figuri pentru cari nu vom mai găsi de astăzi înainte, una egală. Căci nici o altă actriţă nu are posibilitatea să creeze o asemenea figură, iar Brigite Helm însăşi nu va recreta, căci — am mai spus-o — ea nu copiază pe nimeni, nu se copiază nici chiar pe sine însăşi. Inutil să spunem că aproape toţi din actualii «actori mari» nu mai fac astăzi decât să-şi imite în fiecare rol nou, rolul anterior. In «Căi greşite» debutează şi Gustav Diessl, un nou actor german, cărui i s’a deschis cariera ecranului graţie marei sale asemănări cu Conrad Veidt. Diessl caută, dealtfel, să i se asemene şi’n joc ' celebru5- ' ^dian, şi până la un “ 'r~-" ~—vox-Mărturisim însă mai mult acele puţine momente când, scăpat de obsesia lui Veidt, el a dat frâu liber talentului său personal. Jack Trevor, unul din puţinii aristocraţi ai filmului, simpatic ca întotdeauna. Restul ansamblului desăvârşit. Regiei lui George W. Pabst nu-i mai facem nici un comentariu. Spunem doar despre «Căi greșite» că este o capodoperă. v B. CEHAN r* —XOX--------------- Jack Trevor Maria Korda în Europe Frumoasa actriţă de origină ungurească Maria Korda, care a realizat o serie de şase filme în America, s-a reîntors în Europa. Maria Korda va turna la Londra, pentru British Internationa Picture. -vpx- „Venus” a fost descoperiţi «Venus» este titlul romanului lui Jean Vignaud pe care regisorul Louis Mercanton îl va înscena acuma, fiindcă a descoperit, în fine, pe interpreta mult căutată a rolului titular. (j. Constance Talmadge este această Venus. Marea vedetă franceză, aflându-se actualmente la Paris, va juca în filmul lui Mercanton alături de Andre Roanne, Jean Murat, și Maxudian. -----------------XOX--------------- „Dragoste de husar“ noul film în care apare Evelyne Holt cu Ivor Novelli ca partener, rulează de două săptămâni la Londra cu mare succes. Teatr Teatrul Naţional Teatrul Naţional reprezintă Astăzi, în matineu «Viforul» puternica dramă a lui Delavrancea. In rolurile principale aceiaşi protagonişti de până acum. Seara se reprezintă «Mult sgomot pentu nimic», fastuoasa comedie a lui Shakesepare, în rolurile principale cu cei mai distinşi protagonişti ai primei noastre scene în frunte cu d-na Zimniceanu şi Romalda Bulfinsky. Decorurile dupe schiţele pictorului Feodoroîf şi costumele lucrate în atelierele Teatrului, sub conducerea d-nei Florica Scârţan, după schiţele d-rei Barlov Piesa a fost pusa în scenă de cated. Paul Gusty. Muzica de D. George Georgescu va sosi Luni în Capitală pentru a dirija cele şase concerte în abonament ale Filarmonicei. Primul are loc Duminică 14 Octombrie. .4 Oaera Română Pentru astă seară Sâmbătă, Oaera anunţă : Lakme ; Duminică Trovatore . Luni 1 Octombrie pentru a 2-a oară Năpasta şi Prinţul gor , iar Marţi 2, se va relua mi-,nunata operă bufă a lui Puccini, Gianni Schichi, cu d. Baziliu, de rândul acesta în rolul titular, şi Jetruska de Strarciinsky. Spectacolul se va încheia cu italiul din Prinţul Igor. Gianni Schichi va fi condusă de d. I. Nona Otescu, Petruska de d. Eg. Massini şi Prinţul Igor de d. A. Alessandrescu. La reprezentaţia de Miercuri seara a Aidei rolul titular va fi cântat de d-na Franka Elda de la teatrul San Carlo din Neapole. In foaiterele Operei Române se repetă «Dama de pică» de Tchadicovsky sub conducerea muzicală a d-lui E. Massini. Teatrul Regina Maria Azi Sâmbătă şi mâine Duminică, atât în matineu cât şi seara, se va reprezenta comedia d-lui Victor Eftimiu «Omul care a văzut moartea». In primele roluri apar d-nii: Tony Bulandra, V. Maximilian, Taliaau, Finţi şi d-nele: Tantzi Elvass şi Corina Barbu. La reprezentaţiile în matineu, atât Sâmbătă cât şi Duminică, preţurile sunt considerabil reduse. Luni seara are loc premiera piesei «Manasse», de Ronefi Roman. In primele roluri vor apare d-nii: Storin, Manolescu, Morţun, Talianu, Finţi, Acterian, d-nele Maria Manolescu şi Didu Solomon. . Compania dramatică de la teatrul Regina Maria, va face un turneu cu piesa d-lui Victor Eftimiu «Omul care a văzut moartea». Piesa va fi reluată apoi în Noembrie. * » Jackie Coogan ador de teatru Telegrame din New-York ne anunţă că Jackie Coogan și cu tatăl său au semnat un contract cu un music-hall din Londra pentru a juca acolo în Noembrie viitor. In Octombrie cei doui Coogan vor petrece două săptămâni la Paris unde vor apărea deasemeni pe scena vreunui teatru. Contractul lor de la Londra intră în vigoare pe ziua de 12 Noembrie. Conform acestuia, Jackie va primi 1300 lire sterline pe săptămână. Jackie, care și-a tăiat păru' care poartă acuma pantaloni charleston, va face deci teatru. Să sperăm că această încercare nu va fi și pentru el o mare decepție, așa cum a fost pentru alti protagoniști ai ecranului. XOX" Fritz Hampers Star Fritz Kampers, actorul atât de talent, pe care l’am admirat și aplaudat in nenumărata rânduri alături de Harry Liedtke, a fostîn sfârșit promovat la rangul de star. El interpreteazaă rolul principal în filmul «Ein besserer Hem turnat de Gustav Ucicky, după comedia lui Walter Hasenehever cu acelaș nume. Elisabeth Pinajeff îi este parteneră. Apare și Lydia Potechina. xox Fritz Kampers A.1 Vânătoarea (Urmare din pagina I-ai ; şi dacă e acolo, fă-mi semn şi las pe mine... D. Decebal luă puşca din mâna pândarului, trase cocoaşele amână, două, îşi ridică gulerul hainei ca un răufăcător şi supus, o luă pe urma pândarului, care-i făcea semn să tacă... — De-acilea, coane... Ietă cum şade... Ssst! că ne simte şi-o tuleşte... 1 D. Decebal abia îşi mai ţinea răsuflarea. . .$ — Bââââ. Mişcă?... — Mişcă, coane!... Acu... Gata... Arde-l... Două bubuituri succesive, răscoliră întunericul până în măruntaie... Un foşnet scurt de bălării sărite’n goană. Şi-apoi un chelălăit disperat... —■ Coane!... D. Decebal nu răspunse... înțelesese ! — Coane!... Ptiu!... A dracului iepuroaică, coane!... Auzi ’mneata, lucru dracului ,să fie câine!... — Da dă ochii îl ochişi, că chelălăie... Și cum ședea pă labe ca iepurili când îi ea somn... A doua zi, când d. Decebal, ieşi în pridvor să-şi ia cafeaua cu lapte. Săgeata, cu amândouă picioarele din spate ţepene se târa spre el, cu ochi îndureraţi şi ga* Ieşi. Părea că spune în glasul ei: «Iartă-l pe Toader pândarul! A fost o confuzie!». TUDOR MUȘATESCU ------——XOX------------