Rampa, octombrie 1929 (Anul 14, nr. 3509-3534)
1929-10-02 / nr. 3509
2 ÜBRAMPA TRICOTAJE PROSOAPE mcalta n in te HAUQ i,i» TRICOTAJE CIORAPI MAnu II t1AR0CHinAM£ inCALTAnntTE HAUBtf* SOLAVICI SOLAVICI SOLAVICI LIPICAm 37 LIPICAM 37 LIPICAM 37 Mâine Miercuri 2 Octombrie orele 9 jum. seara Deschiderea ster gimnel de Iarnă la CHAT'NOIR cu un grandios progam de Music-Hall în frunte cu vedetele mondiei Kari Liban, Bazola, Matahaski, Zizi Moustic, Iana Tamar, Kabrejaz, Jazz și Orchestră Tango ObcertsafT marco fabricer pe frecane fans la VIZITAU MAGAZINELE MELE de DETALIU STR.LIPSCANI 75 CAL.CRIVIȚEI 130 ÎNTOTDEAUNA ASORTATE CU CREPEdeCHINE CREPE PAPIKOH GEORGETTE CREPE SATIN ETC. ETC. IN TOATE CULORILE u.itfC . Pentru sezonul de toamnă puteţi cumpăra: noiasori pure naturale tatai illene lianele de lână flanele de Bumbac Ciorapi slinul $1 cn d.$en dela MAGAZINELE Dr. GERKEZ din Strada Lipscani 75 si Calea Griîitsi 130 CU PRETURI I EXTMEM DR REDUSE Renumita fabrică de ciorapi de mătase „Trei Coroane" a lansat pentru sezonul de toamnă şi iarnă „Ciorapul Trei Coroane“ en In faţă. Acest ciorap are toate însuşirile dorite. El satisface toate pretenţiunile moderne de eleganţă şi supleţe şi fiind de o elasticitate extremă, se mulează perfect pe orice formă a piciorului. „Ciorapul Trei Coroane“ în fii fată) este adevăratul ciorap higienic şi CELE MAI MARI SOMITĂŢI MEDICALE din străinătate, au confirmat că acest ciorap fereşte de gută, reumatism, varice, etc. veniment care este din cadrul anumitelor premiere alei Bucureşilor. Dar despre acest grandios film a lui Eric von Stroheim s’a scris itâtea în coloane noastre, încât •vnei nu mai credem necesar să insistăm, asupră-i. Căci publicul va avea, în sfârşit, prilejul, să admire mareă operă a lui Stroheim, „Simfonia nupţială“ la Select ! IA «Simfonia nupţială» va fi pre. i DISTRIBUŢI zentată astăzi pe ecranul cinema-I ERIC VON STROHEIMDestografului Select. Este, desigur, unpre baronul von Stroheim s’au mai scris în aceste coloane câteva articole. Dar ele n’au putut risipi misterul care învălue caracterul acestui poate cel mai curios dintre proeminenţii ecranului- In «Simfonia nupţială» el repare din nou ca actor, ceeace n’a mai făcut dre proape cinci ani. FAY WRAY Fay Wray, care interpretează rolul lui Mitzi de care se femorezează Stroheim, e nouă în lumea filmului, dar va produce, după însuşi expresia lui Stroheim, senzaţie. ZA-SU PUTS Za-Su Pitts este una, din cele mai mari tragediene ale Americii. Stroheim a întrebuinţat-o în toate filmele sale şi ea a creat în toate tipuri de neuitat. GEORGE FAWCETT Pe George Fawcett cititorii şi-i amintescfin sute de filme în care schiţă câte un tip de toată îngăduinţa sau un unchiu sfătos. REGISORUL ŞI AUTORUL Eric von Stroheim este şi autorul scenariului şi regisorul. Un concurs organizat de curând de tarul «Film-Daily» a ales pe Stroheim drept cel mai mare regisor al Americii. SCENARIUL Tot Stroheim a scris și scenariul, asistat de ziaristul Harry Carr, astăzi director artistic la Paramount. MUZICA _ Muzica adaptată acestui film va fi o adevărată surpriză pentru publicul bucureștean, care va avea deasemeni prilejul să asculte un excelent cor, ce va acompania finuluite părţi ale «Simfoniei Nupţiale». • Prinţii von Rauhenstein sunt într’o mare jenă financiară, dar ei ’speră să scape de ea, în ziua când tânărul prinţ Niki von Rauhenstein se va căsători cu o fată bogată Părinţii săi îşi dau toată osteneala să i-o găsească. Dar Niki e un ofiţer tânăr şi dornic de viaţă, şi pentru el contează banii mai puţin decât dragostea. Cu prilejul procesiune! din Joia verde la Viena, el o vede pe Mizzi Schrammel, o fată din popor, care-i place foarte mult Calul său sălbăticindu-se, o loveşte pe tânăra fată în picior, şi Mizzi e dusă la spital. Aci Niki o vizitează şi reuşeşte să-i câştige simpatia. După însănătoşirea ei, o vizitează în taină, şi într-o noapte parfumată de primăvară, când privighetoarea cântă şi merii îşi scutură florile, Mizzi ambnită de dragoste, îi aparţine lui Niki. In aceiaşi noapte, tatăl lui Niki a acceptat propunerea bogatului negustor Horngruber de a-şi căsători fiica cu Niki, în schimbul celor 20 de milioane pe cari le are zestre Cecilia Horngruber. Faptul că fata aceasta te şchioapă, nu-l deranjează prrea mult pe bătrânul prinţ von Rauhemtein. P.* Niki însă, amănuntul acesta îl interesează mai mult, dar el nu se poate împotrivi voinţii tatălui său, care-i porunceşte să facă ce a hotărât ispitindu-l totdeodată cu mirajul celor 20 de milioane din zestrea şchioapei... Şi cununia se celebrează. La poarta bisericii, in ploaie, stă printre curioşi şi Mizzi-luzzi care a fost părăsită atât de laş, Mizzi care nui-l va uita niciodată pe iubitul careia i-a aparţinut. Şi fiind că adoratul ei Johann vrea să-l împuşte pe Niki pentru fapta sa, Mizzi se sacrifică, promiţându-i că-i va fi soţie, numai ca să cruţe viaţa bărbatului iubit. SUBIECTUL ÎNSCENAREA Pentru realizarea «Simfoniei nupţiale» s-a reconstituit la Hollyroood biserica Sf. Ştfan din Viena, grădinile de vară din Grinzing, localurile de petrecere cari au existat rrtilmente în capitala Austriei înainte de războiu. Serbarea foii verzi a costat sute de mii de dolari, căci e făcută cu un lux de amănunte neobișnuite chiar în filmele americane. Lya de Pufn e pe cale de-a cuceri în Anglia titlul de vedetă a filmului vorbitor. fi Ci NÉMA Premiera da astSzi Filtr»pe de eri REP. In momentul în care avântul filmului vorbitor pare a pecetlui soarta artei mute, Marcel l’Herbier obţine mare succes în America de Sud cu filmul său «Le Vertige» din care se poate vedea mai sus o scenă. (Emmy Lyon și Jaque Catelain). # Au sosit ultimele noutăţi pentru seionul de iarnă, nu S T O F I CATIFELE şi MATASUR la magazinu! „VILLE DE :: 8» A R I SM :: Bucureşi, Str. Lipscani No. 61 ŢIE „SUFLET STRAIN“ Iată ce am căutat neîncetat un Îndelung timp, în „rubrica Ramonei“ ! Intensa dorinţă de sinceritate care vibrează in rândurile tale „Suflet ••train“ şi care să răsune şi In inima mea ! Nu-mi pare rău că am aşteptat atât; bucuria e mai mare când aşteptarea a fost lungă şi ai crezut-o zadarnică. Citesc regulat „Rampa“ şi am constatat că unele articole luau mai mult forma unei lupte pe calea literaturii, înfăţişând poveşti de dragoste, sau exagerând unele simţiri proprii, aşa fel descrise, incât nu mai dam seama la cuprinsul in sine — acţiunea —, ci observam mai mult stilul, care tindea spre pagini de roman. Am crezut că niciodată nu voiu citi acele rânduri cari să-mi desvălue sufletul iubitor de sinceritate şi prietenie. Şi iată că „necunoscutul prieten“ mi se înfăţişează azi, aşa cum l-am visat îndelungă vreme ! Din depărtare, din neant, îţi întind mâna şi vreau să o strâng pe a ta, prin aceste şire, cari îţi vorbesc de un suflet tot atât de străin, visător, singuratec şi trist ca al tău, care nu are alt tovarăş cu care să se înţeleagă decât o vioară ! Ei l-am destăinuit cu întâile bătăi ale inimii mele şi cele mai frumoase năzuinţi ale sufletului meu, căci lumea nu mi-a inspirat încredere. Dar această prietenă — vioara — n’avea decât bunătatea de a-mi asculta fără cârtire destăinuirile mele, câteodată durerase şi adesea peste Piste. Când îmi inspira avânturi, mă loveam crud de lipsa unei inimi care s’o înţeleagă pe a mea, cu toate aspiraţiunile mele şi atunci cele mai curate intenţiuni rămâneau fără rod. Alteori, învăluită în umbra serii, biciuită de amărăciunea vieţii şi de vitregia soartei, care mă ţine strâns legată de fiinţe, cari nu mă înţeleg şi le simt străine de sufletul meu, întindeam braţele un necunoscut, implorând existenţa unei fiinţe cu care să pot sta de vorbă şi tânjeam în dorul de a te găsi pe tine „Suflet străin“ ! Am simţit că mediul în care trăiesc nu-i cel care-mi trebuie şi am dorit să găsesc prietenul atât de căutat zadarnic între cei din juru-mi. Doream „necunoscutul“ căruia să-i desvălui sufletu-ml întreg şi eram sigură că ne vom călăuzi reciproc paşii pe cărarea vieţii in mod dezinteresat, căci suntem necunoscuţi, şi, învăluiţi în acest mister, sufletele noastre se vor uni din depărtare, regâsindu-se cu un farmec atât de fin, căci nu vom fi în situaţia de a ne lăsa impresionaţi nici de înfăţişarea noastră, nici de privirea umedă şi visătore a ochilor noştri, nici de graiul nostru. Numai sufletele noastre vor vorbi şi sunt sigură că, acolo unde ele vorbesc, acolo toate patimile omeneşti tac ! Nu doreşti şi tu tot astfel prietenia unei necunoscute ? Ştiu că-ţi vor scrie şi altele ; dă-mi, totuşi, o mică parte din prietenia ta şi primeşte-o întreagă pe a necunoscutei. EOS, general, iar nu cu un înţeles mai restrâns. Chestiunea, aşa cum e pusă, cere un răspuns cu extensiune. Astfel, să cerem chestiunea din patru puncte de vedere. 1) Poţi să iubeşti (interesat), două persoane (de cari nu te leagă nici un grad de rubedenie), în acelaş timp ? 2) Poţi să iubeşti (interesat), două persoane (de cari te leagă un grad mai mult sau mai puţin important de rubedenie), în acelaş timp ? 3) Poţi să iubeşti (sincer şi dezinteresat), două persoane (de cari nu te leagă nici un grad de rudenie), în acelaş timp ? 1 4) Poţi să iubeşti (sincer şi desinteresat), două persoane (de cari te leagă un grad oarecare de rudenie), în acelaş timp . Şi chestiunea se complică şi mai mult, când e vorba să te gândeşti că „interesul“ şi „dezinteresul“ pot să fie atât materiale cât şi nemateriale (morale). Dar lăsând la o parte primele două chestiuni, mai întâi pentru că odată ce încape „iubirea“, nu mai poate încăpea şi „interesul“, căci atunci nu mai e iubire ci simplu interes, — aşa harem trebue acceptat cuvântul „iubire“ în adevăratul lui înţeles, — şi în al doilea rând, pentru că chiar admiţând că poate exista „iubire interesată“, răspunsul e foarte simplu : — „Da, în acest caz poţi iubi în acelaş timp două persoane !“, şi considerând numai cele din urmă două chestiuni, — mai întâi, pe a IV-a, căci cere un răspuns mai scurt, şi apoi pe a treia, răspunsul se mai simplifică puţin. Astfel, chestiunea fiind pusă in cel de al patrulea fel, se poate răspunde: — „Da, poţi iubi două persoane în acelaş timp !“ Exemplu : „Iubirea pe care o ai în acelaş timp pentru ambii părinţi, pentru două verişoare, doi veri, două mătuşi, etc., iubire filială şi frăţească. Punând chestiunea în al treiiea fel, poţi răspunde în acelaş timp şi „da“ şi „nu“, după cum iubirea este mai mare sau mai mică. Sunt anumite persoane, cari nu pot iubi statornic, cu o iubire intensă şi pătimaşe. Iubirea lor este de scurtă durată şi-i caracterizată prin aceea că nu-i mulţumeşte pe deplin. Ei nu iubesc în acelaş timp numai o singură persoană. Chiar dacă in momentul când sunt cu una dintre cele două persoane, ei nu mai simt acelaş sentiment pentru cealaltă persoană; aceasta *NU însemnează că ei nu o mai iubesc, iubirea pentru fiu este innăbuşită într’un colţ al inimii, dar nu este omorâtă. Ca dovadă că este aşa, când întâlnesc pe cea de a doua persoană, se petrece in sufletul lor, cu sentimentul de iubire pentru cea dintâiu, ceeace s'a petrecut mai înainte cu sentimentul pentru cea de-a doua. Lucrurile aşa se petrec. Să judece şi să se uite în sufletul său, fiecare cititor şi să vadă de nu-i aşa... Dar se va spune că in acest caz, iubirea lor, nu mai e „iubire“... „Dar ce e numai iubirile nenorocite — a lui Dante, a lui Petrarca, etc. — au fost iubiri mari ? Şi iubirile cele mici şi nestatornice, iubirile de toate zilele cari se termină cu căsătoria, sunt iubiri. Deosebirea de cele dintâi e că, fiind fericite, nu mai sunt mari. Dar tot iubiri sunt. Aşa că, iată că se poate spune că: „Poţi iubi două persoane în acelaş timp“. Sunt însă oameni cari iubesc cu toată pasiunea ; sunt statornici şi iubirea lor nu mai cunoaşte margini. In acest caz, ei nu iubesc decât o sin-, gură persoană. Un alt sentiment , de iubire cât de mică pentru altă persoană, nu mai încape în inima lor. Ceva mai mult, chiar şi iubirea considerată la punctul patru, este alungată din inima lor. E drept că sunt excepţii şi deci sunt puţini, aceşti oameni, dar vorba e că iată că „poţi iubi şi numai o singură persoană în acelaş timp.“ Dealtfel, aceasta depinde şi de firea celui ce iubeşte... După cum sunt rari oamenii cari să semene perfect la figură unul cu altul, tot aşa sunt rari şi cei ale căror firi să se potrivească... După firea lui, un om poate iubi, mai mult sau mai puţin, numai pe una sau pe două persoane în acelaş timp.“ IVOR MAC DUAH, în referire către aceea care a provocat discuţia , Vally, demonstrează imposibilitatea tezei. „Dacă Platon admitea existenţa celor trei inimi, nu trebue si, credem ca el cerea trei iubite deodată ! El căuta pentru cele trei inimi (una în cap, alta în piept şi cealaltă în stomac — deci iubita inteligenţii, apoi aceea pe care o adori „platonic“ şi aceea pentru slava lui Priap), căuta zic una singură, care să întrupeze pe toate trei. Astăzi, după cum şi o parte din literatura — rafinată până la exces -a occidentului, o afirmă, iubirea se reduce la „simplul act“: crede-mă, Wally, nu vreau să te jignesc ! Pentru aceea pe care o preţuirise cu tot sufleţul, fiu iuţită fiinţa, iubirea este una şi singură. Iubirea e aceeaş de totdeauna. Se înşală singur acela care crede că iubeşte, sau că poate iubi, două persoane în acelaş timp. Dacă, o clipă, ar cobora lucid in sufletul său, ar vedea adevărul şi ar suferi. Când interesul primează, desigur, ai iluzia că iubeşti pe cineva pentru cutare calitate, pe altcineva pentru altă calitate, etc. Există pe cer atâţia aştrii, toţi diferiţi ca mărime, cu puteri diferite, dar cu aceeaş flacără, cu acelaş suflet, unul şi singurul ! Exista pe pământ atâtea specii de flori, fiecare având culoarea ei (nu mai vorbesc de forme), sau aceeaş floare — din aceeaş specie — poate diferi în culoare ; dar nu vei găsi nicăeri o floare care să aibă două parfumituri distincte ! Nici un om cu două suflete distincte. Şi ţi-ar trebui douâ suflete pentru ca să poţi crede că ţii la două persoane, absolut cu aceeaş putere de iubire | ft. J’ri |R Caută şi când eşti lângă una din cele două persoane, pe care crezi că le iubeşti deopotrivă, gândeşte-te la cealaltă şi invers. Apoi încearcă, în singurătatea câtorva zile, să vezi către cine îţi aleargă sufletul. E imposibil să le caute pe amândouă ! Iţi doresc să nu te înşeli prea mult singură, Wally, şi să fii fericită.“ In afară de lupta pentru existenţă, măritişul este, poate, cea mai covârşitoare problemă ce preocupă fetele noastre. E menită deci să se bucure de aceeaşi primire şi noua noastră întrebare: LA CE VÂRSTĂ E BINE SĂ SE MĂRITE FETELE? Sub acoperământul ei se pot atinge şi alte laturi. Ceea ce însă cerem cu insistenţă celor cari ne scriu e să-şi pieptene stilul şi să fugă de fraza confuză, fiindcă altfel, sunt silita să mutilez, şi mie, cea dintâiu, îmi pare rău. RUBRICA FEMEII Cu motto ul „Câte caractere, atâtea Interese“, ANYA cerne situaţia prin mai multe prizme. „Ce întrebare ciudată. Dar cât de binevenita !... Dar şi cât de greu este sa răspunzi!... Şi greutatea nu provine de acolo că nu te poi hotărî să zici ,,da sau nu“, pentru că nu ştii, în situaţia în care te găseşti deocamdată, de poţi face sau nu aceasta, ci de acolo că poţi spune cu cea mai mare uşurinţă ,,şi da, şi nu“, în acelaş timp... Şi răspunsul se complică şi mai mult când e vorba să accepţi cuvintele : „iubire" şi „persoane“, în Afinitate Alimmnal Karaonel Poţi iubi două persoane in acelaş timp ? Dita Parlo la Paris Dita Parlo, interpreta filmului «Cântecul prizonierului», a sosit la Paris pentru a turna sub direcţia lui Julien Duvivier, în filmul «Au Bonheur de Dames», după romanul cu acelaş nume al lui Emile Zola. Am avut ocazia să stau de vorbă cu drăgălaşa vedetă germană în holl-ul hotelului, chiar în clina sosirii. — Am terminat acum cinci zile, un film vorbitor, primul de acest gen turnat în Germania. — Care este titlul acestui film ? — «Melodia amorului». Partenerul meu este Willy Britsch. Am venit să interpretez rolul Denise Bandu, din versiunea modernizată a romanului lui Emile Zola. Este mult timp decând nu am decis să viu la Paris, dar am fost reţinută la Berlin pentru mai multe filme. D-nii Vandal şi Duvivier au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a mă avea mai curând în mijlocul lor, întârziind chiar realizarea filmului. In acest moment, Julien Duvivier veni să-și salute principala sa interpretă. — Noi am început să turnam câteva exterioare. Totul este pregătit. Noel Renard a terminat decupajul și Christian Jaque a construit în studio mai multe decoruri. Ceilalţi artiști aşteaptă semnul meu pentru a începe turnarea. Permite-ţi să vă prezint pe acei cari, mai multe săptămâni vor fi camarazii dvs. de lucru. Iată pe Germane Roner, care va personifica pe Mme Descroches; Nadia Sibirskaya: Genevieve Bandu ; Ginette Maddie: Clara ; Andrée Brabant : Pauline; Simone Bourdet: Jennie; Pierre de Guingand: Octave Mouret ; Candé : Hartmann; Armand Bour : Baudu; Fernand Mailly: inspector general Faure; Dannio: Deleche. Fiecărui artist prezentat, Dita Parlo îi răspunde cu un surâs amabil. Am încercat să pun încântătoarei artiste câteva întrebări, dar mi-a răspuns repede : — Ce curios, sunteți... Lăsați-mă să vorbesc cu Pierre de Guingand, pentru că trebue să-l iubesc în film... LEO GOOR Intre Pola Negri şi America Se pare că totul s’a sfârşit între Pola Negri şi America. Marea vedetă a plecat acuma la Hollywood ca să-şi vândă casele pe care le posedă acolo şi se pare că acesta e ultimul ei voiaj în continentul care i-a produs atâta suferinţă. Primul film sonor cehoslovac De curând s-a turnat la Hollywood primul film sonor cehoslovac Filmul are numai un singur act şi la realizarea lui au contribuit şi artiştii cehoslovaci stabiliţi la Holywood, A. Vaverka şi R. Myzel Filmul a fost efectuat de societatea Universal. La efectuarea, ultimului tablou a asistat și consulul cehoslovac Janovski. Menjou in patru limbi Noul film pe care-l turnează Adolphe Menjou, de astă dată în Europa, va fi un film vorbitor în patru limbi : germană, engleză, franceză și spaniolă. Interesant este însă că însuși Menjou va vorbi toate aceste limbi. Sac^^— I Eifgar fa face la America Marele scriitor englez Edgar Wallace va pleca în Amerca. El a semnat un contract cu o mare societate de filme pentru care va înscena o serie de filme vorbitoare, de scurt metraj.