Rampa, octombrie 1931 (Anul 16, nr. 4109-4135)

1931-10-01 / nr. 4109

Singurul # cotidian V românesc fil de film fi­ul cinema f |i l«SC09«dl a­h­in­crema IN STUDIOURI.■ ■ La Hollywood Far hanks în cursul călătoriei lui­­în jurul lumii, va fi prezentat sub titlul „Cu Douglas Fair hanks în jurul lumii”. STAN LAUREL și OLIVIER HARADY turnează actualmente primul lor film de lung metraj: „Pardo­n us”■ Eroii filmului sunt doi criminali, interpretaţi de cu­noscuţii comici. „ULTIMUL ZBOR” este ti­tlul unui interpretat de Rickard 'Barthelmess, lohn Mack Brown, Helen Chandler, OLARH GABLE cel mai nou june prim al ecranuli american, este partenerul lui Joan Craw­ford în noul film al celebrei vede­te ,„­firage”, pe care-l înscenează regsorul Clarence Brown. SCENARIUL viitorulu film al lui Marlene Dietrich „Shan­­ghais Express”, a fost scris după o piesă de Harry Hervey. Filmul va fi înscenat de Joseph von Sternberg. Cline Brook va interpreta ro­lul unui ofiţer englez. Din distri­buţie va face parte şi Anna May Wong. La Moscova - ALICE COCEA este vedeta fil­­m­ului ,Ilicole et sa vertu” pe care-l turnează regisorul René Hervl. MAX DEARLY turnează sub regia lui Andre Berthomien un film întitulat ,Coquec­ grale”. WSEWOLOD PUDOVKINE a început turnarea unui film vor­blor intitulat „Dezertorul”, car va fi realizat în versiune germana­nă şi rusă­ Rolurile principale sunt inter­pretate de actori ruşi. Câţiva ac­tori germani apar în roluri se­cundare. Muzica filmului a fost compu­­să de Chapeline. ---- Luxo------­ Pudowkîn Janetta Mac Dona­l­st rtn­toarce ii America Frumoasa artistă Jeanette Mac Donald, al cărei ultim succes este ,,Amantul d­e la miezul nopţii” va pleca de la Londra în America, unde e aşteptată să turneze un nou film.­­ -------exo----—I .Jattermanns tu­rm Spectacolele festive din Salz­burg au fost filmate de repor­terii jurnalului Fox Movietone și „Jedermann” cu Moissi, Helene Thimig și Louis Rai­­ner au fost astfel imortalizat pe banda de celuloid. Viitoarea premieră a cinematografu ui Trianon „Femeile visele dm Vijua" Viitoarea premieră a cinema­tografului Trianon va fi „Feme­ile vesele din Viena”, cel mai re­cent succes al simpaticului Willy Forst. SCENARIUL acestei amuzante operete a fost scris de Walter Reisch, autorul multor filme de mare succes. Acţiunea se petrece la Viena şi aduce în scenă peripeţiile de un haz irezistibil ale unui profe­sor de dans şi maniere elegante şi ale celor zece tinere eleve ale sale. INTERPRETAREA conţine nume reputate ale sceni­ei ecra­nului. In fruntea ansamblului se află Willy Forst. Celebrul artist e secondat de un grup de zece delicioase vie­­neze: Lee Parry, Cordy Milo­­witsch, Evi Eva, Elfriede Jerra, Lilian Ellis, Edith Herrmann Ro­­eder, Alexander Molino, Camilla Fiebig, Lola Werner, Jaggi Gras­­smann, Bimm Rowland­. Principalele roluri masculine sunt interpretate de : Oskar Si­ma, Paul Hörbiger, Tibor von Halmay şi Fritz Ödema­r.­ ­ MUZICA Ilustraţia muzicală e semnată de Robert Stolz. Popularul com­pozitor a compus pentru acest film trei melodii noui: „Das Lied vom Vater” (vals), „Ich lieb, nur eine !” (vals), „Spatzen­­lied” (polka). Textele cântecelor: Walter Erdisch și A Robinson. REGIA­ I­I­I „Femeile vesele d­in Viena” este o realizare a reputatului re­gizor Géza von Bolvary, care a înregistrat cu acest film un nou succes. Un ma­re film german: „In numele legii“ (Voruntersuchung) Cinematograful REGAL va prezenta în curând filmul „In numele legii” care a rulat pe e­­cranele străine cu mare succes sub titlul „Voruntersuchung”. „In numele legii” este o pro­ducţie Erich Pommer înscenată de regisorul Robert Siodmak, un tânăr realizator german care s-a afirmat cu acest film. Scenariul a fost scris de cu­noscutul scriitor Robert Lieb­mann după o piesă a marelui ju­rist berlinez Dr. Max Aisberg şi Otto Hess. Iată, în câteva cuvinte subiec­tul acestei interesante producţii care constitue un mare succes al filmului vorbitor german . Fritz Bernt e acuzat de asasi­narea „prietenei” sale, Eva, cu care a avut o ceartă. Fritz vroia să se despartă de Eva, căci o iu­­­­bea pe sora prietenului său Wal­­­ter Bienert, care e fiul unui ju­decător. Toate indiciile îl acuză pe Fritz Bernt. Judecătorul Bienert e în­sărcinat cu cercetările. Fritz e într’o mare dilemă, căci el i-a dat lui Walter cheile locuinţei Ernei, deoarece Walter şi-a luat misiunea să-l despartă de prietena lui. Bernt nu vrea să-l trădeze pe prietenul lui, dar jud­ecătorul de instrucţie îi stoar-’ ce mărturisirea. Walter e ares­tat, cheile sunt la el, tatăl lui e deznădăjduit. Fiul său e asa­sinul? Martorii sunt din nou as­cultaţi. Se descoperă o nouă ur­mă care duce­­la descoperirea a­­devăratului asasin. Filmul e interpretat de Albert Bassermann, Gustav Froelich, Hans Frauswetţier, Charlotte An­der. Annie Makart, Edith Rein­hardt. Julius Falkenstem. il A M P A Azi la Capitol şi Roxy: „Cântăreţul din Sevila“ Azi are loc la cinematogra­fele Capitol şi Roxy premiera marelui film al lui Ramon No­vi C­ântăreţul din Sevila”. Subiectul e prea bine cunos­­cut, pentru a mai insista asu­pra lui. E vorba de un tânăr cântăreţ din Sevila, care duce o viata de uşuratec, până se in­dragorieşte de o tânără fată, fugită din mânastire. Pleacă la Madrid pentru a cânta la O­­peră, dar directorul il refuza. Ocazia i se prezintă curând. Fratele Măriei, o duce pe a­­ceasta va arăt la Mănăstire şi Juan e disperat. Cântă la Ope­ră şi — de data aceasta — are un succes enorm. Bineînţeles, Maria nu va rămâne departe de el prea multă vreme. In acest rol cu vaste posibi­lităţi de interpretare artistică, Ramon Novarro are o mare creaţie. Pe lângă jocul său ex­cepţional, pe lângă frumuseţea şi farmecul lui Novarro — in plus — dansează un dans spa­niol şi cântă mai multe ro­manţe, două arii de opera şi celebra arie — Aria preferată „a regelui tenorilor” Enrico Carusso — „Râzi Paiafă”, din Pagliacci de Leoncavallo. Ce­lelalte arii sunt „Questa o Quella” din Rigoletto şi un trio din „Elixir d’Amore”. Alături de Ramon Novarro, apare Suzi Vernon, care are cea mai mare creaţie din ca­riera ei şi Pierette Caillot, in­terpreta dansatoare, prtenera lui Novarro. Dar ceea ce va constitui o surpriză pntru publicul nos­tru, este că Ramon Novarro vorbeşte franţuzeşte în tot cursul acestui film. Ramon No­varro cunoaşte la perfecţie lim­­ba franceză încă din vremea co­pilăriei sale. Filmul e regisat de Ramon Novarro în persoană. Şi talen­­tatul Mexican se arată tot atât de bun regisor, ca şi artist. „Cântăreţul din Sevila” mai prezintă farmecul inedit al at­mosferei spaniole. Acest film este o admirabilă sinteză a vieței şi moravurilor spaniole. Dragostea şi religia îşi împart între ele, inimile. O fantezie nebunatecă, acompaniata de cântece şi ghitară, înfrumuse­ţează existenta brunilor lo­cuitori ai Andaluziei, din care pasiunea face câte­odată, oa­meni deslănţuiţi în furtuna simţurilor. Cei care nu cunosc Spania, vor fi poate, în primul mo­ment, surprinşi de acest ames­tec de sentimente, amestec a­­tât de minunat, pe care îl vor găsi în „Cântărţul din Se­­vila**. Spectatorii cinematografelor Capitol şi Roxy, vor rămâne multă vreme sub impresia cal­­ţ dei culori locale pe care aceas­tă frescă a peninsulei Iberd­e,­ animată de măiestria regisoru­­­lui Ramon Novarro, şi expri­mată prin farmecul şi comuni­­cativitatea artistului Ramon Novarro, le-o va împărtăşi. #amuri J­o+QXtor Automobilele cu turişti traver­sează bulevardele din Hollywood şi ghidul dă explicaţii: — Aici locueşte Douglas Fair­banks... Aici Norma Shearer... Aici Clara Bow... Aici Maurice Chevalier... Oamenii fac semnul crucii, îşi scot pălăriile şi se ridică să vadă, în fundul parcurilor imen­­se, catedralele în care trăesc re­gii şi reginele ecranului... ...Când vizitatorii au ajuns la capătul marelui bulevard care duce la Beverly Hills, ghidul nu uită să le arate o casă extrem de simplă, puţin cam mică. — Iată casa Marlenei Dietrich, spune el. Şi aci vizitatorii se opresc mai mult timp decât în faţa casei lui Doug şi mai puţin poate decât î­­naintea vilei lui Maurice. Aici a locuit Marlene Dietrich şase luni de zile numai ca tovărăşia a două animale, a cameristei şi a şoferu­lui unui Rolles-Royce. In realitate, ea se ţinea depar­te de viaţa mondenă a Holly­­woodului. Foarte rar era văzută la marile recepţii care se ofereau câteodată, pentru susţinerea pu­blicităţii şi pentru eclipsarea ri­valelor. Ei nu-i plăceau aceste reuniuni la care iau parte cei mai frumoşi bărbaţi, pentru care bat inimile tuturor femeilor care vor să intre în marea familie a­­ artistelor ecranului. Alături de ei strălucesc femei splendide, a­­proape supra-uman de frumoase, în toalete unice. Hollywood e doar orașul cu cele mai frumoa­se femei, fiecare crezându-se mai frumoasă decât toate celelalte. Toate aceste femei vorbesc de acelaș lucru. Fără îndoială, Mar­­lenei nu-i plac femeile care nu vorbesc decât de brăţările lor; după o zi petrecută în studio sub ordinele lui Joseph von Stern­berg, care n’are reputaţia de a fi comod, ea nu vroia să audă vor­­bindu-se de cinema. — Aţi văzut ultima mea scenă? — Vi s’a vorbit de decorul meu? — Ce credeţi de noul unghiu din a doua parte a actului al trei­lea? La Hollywood nu se vorbeşte decât astfel. Mai sunt şi locaţiu­­nea de filme, contingenţa rea, cir­cuitele de săli. Se bea. Nu femeile, care cr®d că băutura strică frumuseţea. Ci bărbaţii. Nicio atmosferă de sim­patie. E un popor de prieteni falşi, de concurenţi decişi la toate. Nu toți, desigur. Dar Marlene Die­trich, nou-venită, nu putea decât să stârnească gelozie. ,­ Sunt stele care speră în zadar să turneze sub regia lui Josef von Sternberg. Şi iată că această mi­că germană, debutează sub ordi­nele maestrului. Ea nu va întâm­pina multă simpatie. Marlene era singură. Nu-i plă­cea să invite prieteni și prieteni ai prietenilor, să organizeze șam­­pionate de cocktail. De aci s’a născut o parte a legendei care o aseamănă cu Greta Garbo. In realitate Marlene se deose­beşte foarte mult de Greta Gar­bo. In timp ce altele dansau şi a­runcau banii în toate părţile, ig­norând că sunt mii de figuranţi care mor de foame pe frumoasele bulevarde ale capitalei ecranu­lui, Marlene se gândea la fiica ei, care era singură la Berlin şi simţea lipsa mamei, plecată atât de departe. Iar Sternberg îi spunea în fie­care seară: —• Marlene, trebue să­ te culci, căci mâine vei fi obosită.­Ea protesta puțin. Dar a doua zi era în studio și turna fără întrerupere. Seara Marlene nu mai avea putere decât să se ducă acasă. Intr’o zi, la sfârșitul turnării filmului „Maroc”, Marlene Die­trich trebuia să filmeze­ singură în „Sahara”, un mic deşert de lângă Hoolywood unde s’a turnat şi faimosul film al lui Valentino ,,Şeicul”. Vântul sufla puternic. înfăşu­rată într’o cuvertură, Marlene aş­tepta tăcută. Seara era bolnavă. _ De ce n’ai spus că nu ți-e bine? o întrebă Sternberg. — Am vrut ca să terminăm o­­dată. Filmul era gata, și Marlene cre­dea că se va putea odihni. In mijlocul nopții e trezită de telefon. — Halo, Marlene? Aici Stern­berg... Mi s’a spus că ești bolna­vă. •— Nu, nu e nimic... Mâine voiu rămâne culcată și mă voiu face bine. —• Dar nu se poate... Mâine am nevoe de tine... Ea protestează. — Dar bine, totul e gata... — Da, Maroc e gata. Dar acum trebue să facem altul. Contez pe tne. Iți voiu povesti scenariul. Decupajul e gata. Vom începe după amiază... Vedetele In intimitate Com trăeşte Marione Dietrich la Hollywood Marilene Dietrich In rândurile vedetelor ecranu­lui american Reginald Denny o­­cupă un loc de frunte. Englez de origină, el şi-a câştigat în A­­merica un renume invidiat. Reginald­ Denny s-a născut în Anglia. Părinţii lui erau actori. Prima sa apariţie pe scenă şi-o face la vârsta de 7 ani. In teatrul englez a jucat ro­luri de prim amorez.. Câtva timp a făcut parte din trupa lui Char­les Frohman. In 1912, pleacă în America și debutează într’o piesă intitulată ,,Quaker Girl”. La izbucnirea războiului Reginald Denny se reîntoarce în patrie și e încorpo­rat ca locotenent-a­viator.­ ­ Primul lui film l-a turnat ime­diat după războiu la World­ Wi­de Film Company și Famous Pla­yers. După un strălucit debut pe ecran el turnează o serie de fil­me la Universal. Reginald Denny a fost parte­nerul Mary­ei Pickford în câte­va filme. Ultimele lui filme su­nt: „Madam Satan”, turnat sub regia lui Cecil B. de Mille, Three French Girls” şi „Oh, For A Man” („Amantul de la miezul nopţii”) realizat de Ha­milton Mac Fadden, în care Re­ginald apare pentru prima dată ca partener al fermecătoarei Jea­nette Mac­Donald, Pi­rrell Reginald Denni Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Cântăreţul din Sevila“ cu Ramon Novarro ROXY. — „Cântăreţul din Sevila“ cu Ramon Novarro. TRIANON. — „Locotenentul surâză­­tor“ cu Maurice Chevalier, Glau­­dette Colbert, Miriam Hopkins. SELECT. —■ ,Amantul de la miezul nopţii” cu Jeanette Mac­Donald şi Reginald Denny. REGAL. — „Alteţa Sa ordonă” cu Willy Fritsch şi Käthe von Nagy. BULEVARD PALACE. — „Totul pen­tru un sărut“ cu Jose Monica şi Mona Maris. FEMINA. — „Fiul Zeilor“ cu Richard Barthelmess. CORSO. — Marlene Dietrich în „De­­sonorata“. CINEMA A. R. P. A. ATENEUL RO­­MAN. — Sala Franklin. — „Prima Aventură a Suzanei“ cu Colleen Moore. Sala Episcopiei. — „Păcatul unei femei frumoase“ cu Marcela Albani Walter Rila, etc. AMERICAN. —„Fraţii Caramazon” | Fritz Corner şi Anna Sten. GRADINA MARIA. — „Dragoste din poruncă”. VOLTA—BUZEŞTI. —„Desonorata“ cu Marlene Dietrich, comedie şi Jurnal BOGACIU. — „Dragoste de ţigan“ EDISON. — „Nostalgie“. FACLA. — Prezintă pe marele artist Charlie Chaplin în „Luminele Ora­­şului“. Journal şi complectări so­nore. FILANTROPIA.­­— Minciuna şi o complectare. LILIACUL. — „Băetana în Smoking” cu Carmen Boni. LIDO. — „Noaptea e a noastră". MODEL. — Lolita şi Malec în „Mari­­nar de apă dulce”. MACEDONIA-Tei. — „Venea o moară pe Siret“ şi o completare sonoră. MARCONI. — „Citadela din Varşovia“ ,Film sonor şi cântat. OMNIA. — Liane Haid şi Lucie En­­glish in „Nebuniile Tinereţii“ şi o complectare. RAHOVA. — „Tabu“. REX. — Nebuniile Tinereţii şi 2 com­­plec­tări. SPLENDID. — „Doi ochi fermeca­­tori“ şi o comedie muzicală. ŞERBAN.VODA. — „Goana după dras­poste". Nunta principesei Ileana și DICHIU. — „Escadrila morţii“ şi ti comedie. * TERRA. — „Pe drumurile Siberiei". Turneul maestrului C. Ar cu M&nasse Drama în 4 acte de Benetti Romani In primele roluri d.nii C. Nottara I. Morţun (Zelig Schor), Al. Finti, M. Constantinescu şi d.na Dida Solomon. ORDINEA SPECTACOLELOR Miercuri 7 Octombrie CONSTANŢA Joi 8 Octombrie OLTENIŢA Vineri 9 Octombrie PLOEŞTI Sâmbătă 10 Octombrie BRAILA­ Du­minic 11 Octombrie GALAŢI Luni 15 Octombrie BARLAD Marţi 13 Octombrie VASLUI Miercuri 14 Octombrie TIGHINA JOI 15 Octombrie * CHIŞINĂU Vineri 16 Octombrie IAŞI Sâmbătă 17 Octombrie DOROHOI Duminică 18 Octombrie BOTOŞANI Luni 19 Octombrie SUCEAVA Marţi 20 Octombrie FĂLTICENI Miercuri 21 Octombrie ROMAN, Joi 22 Octombrie PIATRA Vineri 23 Octombrie BUHUŞI Sâmbătă 24 Octombrie BACAU Duminică 25 Octombrie FOCŞANI Luni 26 Octombrie TECUCI Marţi 27 Octombrie R. SARAT. Miercuri 28 Octombrie BUZ.AU Toaletele d -nei Dida Solomon sunt confecţionate la Grande Maison de Blanc Paris. m- decanul scenei române, societar de Onoare al Teatrului Naţional. DOAMNA 1 O admirabilă dantură, JJn minunat miros de gură „Gibb’s“ de calitate pură In chip magnific îți procura In studio Cum se turnează o scenă în tren IjjL » -a. auoaie iata munoasa şi simpatică. De multe U imii ori ea 86 obţine, întrebuinţând numai o singură dată •»•a#* pasta de dinţi „Chloroduui‘% care înviorează gura ......1........111 atât’de minunat şi dâ o strălucire dinţilor, ca acea a sidefului. încercaţi uiai intti un tub a bei 29.— Tubul Bare­i Lei 32.— 89 obține pretutindeni. ! Ziua ta „Barul Zissu“ !» L-am întâlnit, ori, în tramway, pe Nicolae Zissu, simpaticul pro­prietar al faimosului bar cu ace­­laş nume. Am rămas surprins: ştiam că Zissu „nu se dă jos” d­in maşina lui. — ?­! — Am avut o pană la maşina mea şi merg cu tramwayul! — Oricum, puteai lua o ma­şină! — De unde bani?! I-am chel­tuit pe toţi cu renovarea localu­lui. Ştii ce? Hai cu mine să te convingi „p­e visu”. Iată-mă, deci, în toiul zilei, la Barul Zissu. O activitate neobiş­nuită. Vre­o douăzeci de lucră­tori, vopsitori, parchetari, elec­tricieni, lucrează de zor şi barul se metamorfozează. Pereţii strălucesc în noua lor haină. Plafonul e presărat cu stele, întorci un buton şi sunt inundate în lumină roşie, întorci alt buton şi ţâşneşte lumină verde. Zissu însă priveşte cu coada ochiului. — Ce zici? — Admirabil! — M’a costat 500.000 lei! Dar nu-i găseşti pereche decât la Pa­ris! — Programul? — Senzaţional. Am anga­jat pe surorile Ir­vin Genevieve şi Irvin Marcelle, în vârstă de 46 ani* — ?!? — Amândouă la un loc! Şi cântă şi dansează dumnezeeşte. Pe Jean Moscopol, cred că e inutil să ţi-1 mai recomand. Iţi voiu spune mimai că s’a întors din străinătate cu un stoc de „şlagăre” ele senzaţie. Orchestra lui Willie­ Mark, cu jazzuri noui, va contribui, din plin, la marele succes pe care, sunt sigur, îl va­­obţine localul meu! Ad.

Next