Rampa, octombrie 1931 (Anul 16, nr. 4109-4135)
1931-10-01 / nr. 4109
Singurul # cotidian V românesc fil de film fiul cinema f |i l«SC09«dl ahincrema IN STUDIOURI.■ ■ La Hollywood Far hanks în cursul călătoriei luiîn jurul lumii, va fi prezentat sub titlul „Cu Douglas Fair hanks în jurul lumii”. STAN LAUREL și OLIVIER HARADY turnează actualmente primul lor film de lung metraj: „Pardon us”■ Eroii filmului sunt doi criminali, interpretaţi de cunoscuţii comici. „ULTIMUL ZBOR” este titlul unui interpretat de Rickard 'Barthelmess, lohn Mack Brown, Helen Chandler, OLARH GABLE cel mai nou june prim al ecranuli american, este partenerul lui Joan Crawford în noul film al celebrei vedete ,„firage”, pe care-l înscenează regsorul Clarence Brown. SCENARIUL viitorulu film al lui Marlene Dietrich „Shanghais Express”, a fost scris după o piesă de Harry Hervey. Filmul va fi înscenat de Joseph von Sternberg. Cline Brook va interpreta rolul unui ofiţer englez. Din distribuţie va face parte şi Anna May Wong. La Moscova - ALICE COCEA este vedeta filmului ,Ilicole et sa vertu” pe care-l turnează regisorul René Hervl. MAX DEARLY turnează sub regia lui Andre Berthomien un film întitulat ,Coquec grale”. WSEWOLOD PUDOVKINE a început turnarea unui film vorblor intitulat „Dezertorul”, car va fi realizat în versiune germanană şi rusă Rolurile principale sunt interpretate de actori ruşi. Câţiva actori germani apar în roluri secundare. Muzica filmului a fost compusă de Chapeline. ---- Luxo------ Pudowkîn Janetta Mac Donalst rtntoarce ii America Frumoasa artistă Jeanette Mac Donald, al cărei ultim succes este ,,Amantul de la miezul nopţii” va pleca de la Londra în America, unde e aşteptată să turneze un nou film. -------exo----—I .Jattermanns turm Spectacolele festive din Salzburg au fost filmate de reporterii jurnalului Fox Movietone și „Jedermann” cu Moissi, Helene Thimig și Louis Rainer au fost astfel imortalizat pe banda de celuloid. Viitoarea premieră a cinematografu ui Trianon „Femeile visele dm Vijua" Viitoarea premieră a cinematografului Trianon va fi „Femeile vesele din Viena”, cel mai recent succes al simpaticului Willy Forst. SCENARIUL acestei amuzante operete a fost scris de Walter Reisch, autorul multor filme de mare succes. Acţiunea se petrece la Viena şi aduce în scenă peripeţiile de un haz irezistibil ale unui profesor de dans şi maniere elegante şi ale celor zece tinere eleve ale sale. INTERPRETAREA conţine nume reputate ale sceniei ecranului. In fruntea ansamblului se află Willy Forst. Celebrul artist e secondat de un grup de zece delicioase vieneze: Lee Parry, Cordy Milowitsch, Evi Eva, Elfriede Jerra, Lilian Ellis, Edith Herrmann Roeder, Alexander Molino, Camilla Fiebig, Lola Werner, Jaggi Grassmann, Bimm Rowland. Principalele roluri masculine sunt interpretate de : Oskar Sima, Paul Hörbiger, Tibor von Halmay şi Fritz Ödemar. MUZICA Ilustraţia muzicală e semnată de Robert Stolz. Popularul compozitor a compus pentru acest film trei melodii noui: „Das Lied vom Vater” (vals), „Ich lieb, nur eine !” (vals), „Spatzenlied” (polka). Textele cântecelor: Walter Erdisch și A Robinson. REGIA III „Femeile vesele din Viena” este o realizare a reputatului regizor Géza von Bolvary, care a înregistrat cu acest film un nou succes. Un mare film german: „In numele legii“ (Voruntersuchung) Cinematograful REGAL va prezenta în curând filmul „In numele legii” care a rulat pe ecranele străine cu mare succes sub titlul „Voruntersuchung”. „In numele legii” este o producţie Erich Pommer înscenată de regisorul Robert Siodmak, un tânăr realizator german care s-a afirmat cu acest film. Scenariul a fost scris de cunoscutul scriitor Robert Liebmann după o piesă a marelui jurist berlinez Dr. Max Aisberg şi Otto Hess. Iată, în câteva cuvinte subiectul acestei interesante producţii care constitue un mare succes al filmului vorbitor german . Fritz Bernt e acuzat de asasinarea „prietenei” sale, Eva, cu care a avut o ceartă. Fritz vroia să se despartă de Eva, căci o iubea pe sora prietenului său Walter Bienert, care e fiul unui judecător. Toate indiciile îl acuză pe Fritz Bernt. Judecătorul Bienert e însărcinat cu cercetările. Fritz e într’o mare dilemă, căci el i-a dat lui Walter cheile locuinţei Ernei, deoarece Walter şi-a luat misiunea să-l despartă de prietena lui. Bernt nu vrea să-l trădeze pe prietenul lui, dar judecătorul de instrucţie îi stoar-’ ce mărturisirea. Walter e arestat, cheile sunt la el, tatăl lui e deznădăjduit. Fiul său e asasinul? Martorii sunt din nou ascultaţi. Se descoperă o nouă urmă care ducela descoperirea adevăratului asasin. Filmul e interpretat de Albert Bassermann, Gustav Froelich, Hans Frauswetţier, Charlotte Ander. Annie Makart, Edith Reinhardt. Julius Falkenstem. il A M P A Azi la Capitol şi Roxy: „Cântăreţul din Sevila“ Azi are loc la cinematografele Capitol şi Roxy premiera marelui film al lui Ramon Novi Cântăreţul din Sevila”. Subiectul e prea bine cunoscut, pentru a mai insista asupra lui. E vorba de un tânăr cântăreţ din Sevila, care duce o viata de uşuratec, până se indragorieşte de o tânără fată, fugită din mânastire. Pleacă la Madrid pentru a cânta la Operă, dar directorul il refuza. Ocazia i se prezintă curând. Fratele Măriei, o duce pe aceasta va arăt la Mănăstire şi Juan e disperat. Cântă la Operă şi — de data aceasta — are un succes enorm. Bineînţeles, Maria nu va rămâne departe de el prea multă vreme. In acest rol cu vaste posibilităţi de interpretare artistică, Ramon Novarro are o mare creaţie. Pe lângă jocul său excepţional, pe lângă frumuseţea şi farmecul lui Novarro — in plus — dansează un dans spaniol şi cântă mai multe romanţe, două arii de opera şi celebra arie — Aria preferată „a regelui tenorilor” Enrico Carusso — „Râzi Paiafă”, din Pagliacci de Leoncavallo. Celelalte arii sunt „Questa o Quella” din Rigoletto şi un trio din „Elixir d’Amore”. Alături de Ramon Novarro, apare Suzi Vernon, care are cea mai mare creaţie din cariera ei şi Pierette Caillot, interpreta dansatoare, prtenera lui Novarro. Dar ceea ce va constitui o surpriză pntru publicul nostru, este că Ramon Novarro vorbeşte franţuzeşte în tot cursul acestui film. Ramon Novarro cunoaşte la perfecţie limba franceză încă din vremea copilăriei sale. Filmul e regisat de Ramon Novarro în persoană. Şi talentatul Mexican se arată tot atât de bun regisor, ca şi artist. „Cântăreţul din Sevila” mai prezintă farmecul inedit al atmosferei spaniole. Acest film este o admirabilă sinteză a vieței şi moravurilor spaniole. Dragostea şi religia îşi împart între ele, inimile. O fantezie nebunatecă, acompaniata de cântece şi ghitară, înfrumuseţează existenta brunilor locuitori ai Andaluziei, din care pasiunea face câteodată, oameni deslănţuiţi în furtuna simţurilor. Cei care nu cunosc Spania, vor fi poate, în primul moment, surprinşi de acest amestec de sentimente, amestec atât de minunat, pe care îl vor găsi în „Cântărţul din Sevila**. Spectatorii cinematografelor Capitol şi Roxy, vor rămâne multă vreme sub impresia calţ dei culori locale pe care această frescă a peninsulei Iberde, animată de măiestria regisorului Ramon Novarro, şi exprimată prin farmecul şi comunicativitatea artistului Ramon Novarro, le-o va împărtăşi. #amuri Jo+QXtor Automobilele cu turişti traversează bulevardele din Hollywood şi ghidul dă explicaţii: — Aici locueşte Douglas Fairbanks... Aici Norma Shearer... Aici Clara Bow... Aici Maurice Chevalier... Oamenii fac semnul crucii, îşi scot pălăriile şi se ridică să vadă, în fundul parcurilor imense, catedralele în care trăesc regii şi reginele ecranului... ...Când vizitatorii au ajuns la capătul marelui bulevard care duce la Beverly Hills, ghidul nu uită să le arate o casă extrem de simplă, puţin cam mică. — Iată casa Marlenei Dietrich, spune el. Şi aci vizitatorii se opresc mai mult timp decât în faţa casei lui Doug şi mai puţin poate decât înaintea vilei lui Maurice. Aici a locuit Marlene Dietrich şase luni de zile numai ca tovărăşia a două animale, a cameristei şi a şoferului unui Rolles-Royce. In realitate, ea se ţinea departe de viaţa mondenă a Hollywoodului. Foarte rar era văzută la marile recepţii care se ofereau câteodată, pentru susţinerea publicităţii şi pentru eclipsarea rivalelor. Ei nu-i plăceau aceste reuniuni la care iau parte cei mai frumoşi bărbaţi, pentru care bat inimile tuturor femeilor care vor să intre în marea familie a artistelor ecranului. Alături de ei strălucesc femei splendide, aproape supra-uman de frumoase, în toalete unice. Hollywood e doar orașul cu cele mai frumoase femei, fiecare crezându-se mai frumoasă decât toate celelalte. Toate aceste femei vorbesc de acelaș lucru. Fără îndoială, Marlenei nu-i plac femeile care nu vorbesc decât de brăţările lor; după o zi petrecută în studio sub ordinele lui Joseph von Sternberg, care n’are reputaţia de a fi comod, ea nu vroia să audă vorbindu-se de cinema. — Aţi văzut ultima mea scenă? — Vi s’a vorbit de decorul meu? — Ce credeţi de noul unghiu din a doua parte a actului al treilea? La Hollywood nu se vorbeşte decât astfel. Mai sunt şi locaţiunea de filme, contingenţa rea, circuitele de săli. Se bea. Nu femeile, care cr®d că băutura strică frumuseţea. Ci bărbaţii. Nicio atmosferă de simpatie. E un popor de prieteni falşi, de concurenţi decişi la toate. Nu toți, desigur. Dar Marlene Dietrich, nou-venită, nu putea decât să stârnească gelozie. , Sunt stele care speră în zadar să turneze sub regia lui Josef von Sternberg. Şi iată că această mică germană, debutează sub ordinele maestrului. Ea nu va întâmpina multă simpatie. Marlene era singură. Nu-i plăcea să invite prieteni și prieteni ai prietenilor, să organizeze șampionate de cocktail. De aci s’a născut o parte a legendei care o aseamănă cu Greta Garbo. In realitate Marlene se deosebeşte foarte mult de Greta Garbo. In timp ce altele dansau şi aruncau banii în toate părţile, ignorând că sunt mii de figuranţi care mor de foame pe frumoasele bulevarde ale capitalei ecranului, Marlene se gândea la fiica ei, care era singură la Berlin şi simţea lipsa mamei, plecată atât de departe. Iar Sternberg îi spunea în fiecare seară: —• Marlene, trebue să te culci, căci mâine vei fi obosită.Ea protesta puțin. Dar a doua zi era în studio și turna fără întrerupere. Seara Marlene nu mai avea putere decât să se ducă acasă. Intr’o zi, la sfârșitul turnării filmului „Maroc”, Marlene Dietrich trebuia să filmeze singură în „Sahara”, un mic deşert de lângă Hoolywood unde s’a turnat şi faimosul film al lui Valentino ,,Şeicul”. Vântul sufla puternic. înfăşurată într’o cuvertură, Marlene aştepta tăcută. Seara era bolnavă. _ De ce n’ai spus că nu ți-e bine? o întrebă Sternberg. — Am vrut ca să terminăm odată. Filmul era gata, și Marlene credea că se va putea odihni. In mijlocul nopții e trezită de telefon. — Halo, Marlene? Aici Sternberg... Mi s’a spus că ești bolnavă. •— Nu, nu e nimic... Mâine voiu rămâne culcată și mă voiu face bine. —• Dar nu se poate... Mâine am nevoe de tine... Ea protestează. — Dar bine, totul e gata... — Da, Maroc e gata. Dar acum trebue să facem altul. Contez pe tne. Iți voiu povesti scenariul. Decupajul e gata. Vom începe după amiază... Vedetele In intimitate Com trăeşte Marione Dietrich la Hollywood Marilene Dietrich In rândurile vedetelor ecranului american Reginald Denny ocupă un loc de frunte. Englez de origină, el şi-a câştigat în America un renume invidiat. Reginald Denny s-a născut în Anglia. Părinţii lui erau actori. Prima sa apariţie pe scenă şi-o face la vârsta de 7 ani. In teatrul englez a jucat roluri de prim amorez.. Câtva timp a făcut parte din trupa lui Charles Frohman. In 1912, pleacă în America și debutează într’o piesă intitulată ,,Quaker Girl”. La izbucnirea războiului Reginald Denny se reîntoarce în patrie și e încorporat ca locotenent-aviator. Primul lui film l-a turnat imediat după războiu la World Wide Film Company și Famous Players. După un strălucit debut pe ecran el turnează o serie de filme la Universal. Reginald Denny a fost partenerul Maryei Pickford în câteva filme. Ultimele lui filme sunt: „Madam Satan”, turnat sub regia lui Cecil B. de Mille, Three French Girls” şi „Oh, For A Man” („Amantul de la miezul nopţii”) realizat de Hamilton Mac Fadden, în care Reginald apare pentru prima dată ca partener al fermecătoarei Jeanette MacDonald, Pirrell Reginald Denni Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Cântăreţul din Sevila“ cu Ramon Novarro ROXY. — „Cântăreţul din Sevila“ cu Ramon Novarro. TRIANON. — „Locotenentul surâzător“ cu Maurice Chevalier, Glaudette Colbert, Miriam Hopkins. SELECT. —■ ,Amantul de la miezul nopţii” cu Jeanette MacDonald şi Reginald Denny. REGAL. — „Alteţa Sa ordonă” cu Willy Fritsch şi Käthe von Nagy. BULEVARD PALACE. — „Totul pentru un sărut“ cu Jose Monica şi Mona Maris. FEMINA. — „Fiul Zeilor“ cu Richard Barthelmess. CORSO. — Marlene Dietrich în „Desonorata“. CINEMA A. R. P. A. ATENEUL ROMAN. — Sala Franklin. — „Prima Aventură a Suzanei“ cu Colleen Moore. Sala Episcopiei. — „Păcatul unei femei frumoase“ cu Marcela Albani Walter Rila, etc. AMERICAN. —„Fraţii Caramazon” | Fritz Corner şi Anna Sten. GRADINA MARIA. — „Dragoste din poruncă”. VOLTA—BUZEŞTI. —„Desonorata“ cu Marlene Dietrich, comedie şi Jurnal BOGACIU. — „Dragoste de ţigan“ EDISON. — „Nostalgie“. FACLA. — Prezintă pe marele artist Charlie Chaplin în „Luminele Oraşului“. Journal şi complectări sonore. FILANTROPIA.— Minciuna şi o complectare. LILIACUL. — „Băetana în Smoking” cu Carmen Boni. LIDO. — „Noaptea e a noastră". MODEL. — Lolita şi Malec în „Marinar de apă dulce”. MACEDONIA-Tei. — „Venea o moară pe Siret“ şi o completare sonoră. MARCONI. — „Citadela din Varşovia“ ,Film sonor şi cântat. OMNIA. — Liane Haid şi Lucie English in „Nebuniile Tinereţii“ şi o complectare. RAHOVA. — „Tabu“. REX. — Nebuniile Tinereţii şi 2 complectări. SPLENDID. — „Doi ochi fermecatori“ şi o comedie muzicală. ŞERBAN.VODA. — „Goana după drasposte". Nunta principesei Ileana și DICHIU. — „Escadrila morţii“ şi ti comedie. * TERRA. — „Pe drumurile Siberiei". Turneul maestrului C. Ar cu M&nasse Drama în 4 acte de Benetti Romani In primele roluri d.nii C. Nottara I. Morţun (Zelig Schor), Al. Finti, M. Constantinescu şi d.na Dida Solomon. ORDINEA SPECTACOLELOR Miercuri 7 Octombrie CONSTANŢA Joi 8 Octombrie OLTENIŢA Vineri 9 Octombrie PLOEŞTI Sâmbătă 10 Octombrie BRAILA Duminic 11 Octombrie GALAŢI Luni 15 Octombrie BARLAD Marţi 13 Octombrie VASLUI Miercuri 14 Octombrie TIGHINA JOI 15 Octombrie * CHIŞINĂU Vineri 16 Octombrie IAŞI Sâmbătă 17 Octombrie DOROHOI Duminică 18 Octombrie BOTOŞANI Luni 19 Octombrie SUCEAVA Marţi 20 Octombrie FĂLTICENI Miercuri 21 Octombrie ROMAN, Joi 22 Octombrie PIATRA Vineri 23 Octombrie BUHUŞI Sâmbătă 24 Octombrie BACAU Duminică 25 Octombrie FOCŞANI Luni 26 Octombrie TECUCI Marţi 27 Octombrie R. SARAT. Miercuri 28 Octombrie BUZ.AU Toaletele d -nei Dida Solomon sunt confecţionate la Grande Maison de Blanc Paris. m- decanul scenei române, societar de Onoare al Teatrului Naţional. DOAMNA 1 O admirabilă dantură, JJn minunat miros de gură „Gibb’s“ de calitate pură In chip magnific îți procura In studio Cum se turnează o scenă în tren IjjL » -a. auoaie iata munoasa şi simpatică. De multe U imii ori ea 86 obţine, întrebuinţând numai o singură dată •»•a#* pasta de dinţi „Chloroduui‘% care înviorează gura ......1........111 atât’de minunat şi dâ o strălucire dinţilor, ca acea a sidefului. încercaţi uiai intti un tub a bei 29.— Tubul Barei Lei 32.— 89 obține pretutindeni. ! Ziua ta „Barul Zissu“ !» L-am întâlnit, ori, în tramway, pe Nicolae Zissu, simpaticul proprietar al faimosului bar cu acelaş nume. Am rămas surprins: ştiam că Zissu „nu se dă jos” din maşina lui. — ?! — Am avut o pană la maşina mea şi merg cu tramwayul! — Oricum, puteai lua o maşină! — De unde bani?! I-am cheltuit pe toţi cu renovarea localului. Ştii ce? Hai cu mine să te convingi „pe visu”. Iată-mă, deci, în toiul zilei, la Barul Zissu. O activitate neobişnuită. Vreo douăzeci de lucrători, vopsitori, parchetari, electricieni, lucrează de zor şi barul se metamorfozează. Pereţii strălucesc în noua lor haină. Plafonul e presărat cu stele, întorci un buton şi sunt inundate în lumină roşie, întorci alt buton şi ţâşneşte lumină verde. Zissu însă priveşte cu coada ochiului. — Ce zici? — Admirabil! — M’a costat 500.000 lei! Dar nu-i găseşti pereche decât la Paris! — Programul? — Senzaţional. Am angajat pe surorile Irvin Genevieve şi Irvin Marcelle, în vârstă de 46 ani* — ?!? — Amândouă la un loc! Şi cântă şi dansează dumnezeeşte. Pe Jean Moscopol, cred că e inutil să ţi-1 mai recomand. Iţi voiu spune mimai că s’a întors din străinătate cu un stoc de „şlagăre” ele senzaţie. Orchestra lui Willie Mark, cu jazzuri noui, va contribui, din plin, la marele succes pe care, sunt sigur, îl vaobţine localul meu! Ad.