Rampa, ianuarie 1932 (Anul 15, nr. 4185-4209)
1932-01-01 / nr. 4185
[i romanele Rampa Ce se lucrează în studiouri La Hollywood REGISORUL William Goodrich a terminat „Keep Laughing" cu Addie Mogshail, Jack Shaw și Phyllis Crane în rolurile principale. . TATAL cunoscutei vedete Leyla Nyams, John Hyams, a turnat un film intitulat „X Makes the Spot". METRO-GOLDWYN-MAYER Da turna Parade Humide„Eskimo", „Le Fils Rouge, du Carlisle“ si „Ecoutez-vous ?“ la Modrid Guvernul spaniol a decis sa turneze un film asupra revolu- La Domo ARMANDO FALCONI, un reputat actor italian este vedeta filmului „Figaro et sa grande tournée" realizat de Mario Camerini. CARLO CAMPOGALLINI a realizat o fantezie de scurt metraj „Crăciunul lui Bebe*". *■« O mare producţie americană: ,,Lacrimi de iubire“ Lacrimi de iubire” (East Lynie), minunata realizare a Celebrului regisor Frank Lloyd, autorul filmului „Lady Divine” („Regula neincoronată”) cu Corrinne Griffith va rula în curând şi pe ecranele noastre. „Lacrimi de iubire"” se bucură de o interpretare excepţională în frunte cu Ann Harding, Clive Brook şi Conrad Nagel. Scenariul filmului a fost scrisdupă o nuvelă celebră a scriitoarei Ellen (Price) Wood, cunoscută sub numele de Henry Wood. Acţiunea se petrece în Anglia, la Paris şi la Viena. Muzica a fost compusă de celebrul compozitor vienez dr. Richard Fall, autorul operetei „Prinţesa dolarilor“. Ann Harding, populara actriţă americană are alături de celebrii artişti Clive Brook şi Conrad Nagel, partenerul Gretei Garbo din „Sărutul“, o minunată creaţie relevată de întreaga critică străină. «»efte ottoeaeeooeeeeoeeeeeaoeeooeoeaoseeoeoeoeoeooeoo Cronica permmiti GLORIA. — O dramă din viaţa unei familii de aviator. Frumos înscenată de Hans Behrendt, excelent interpretată de Gustav Fröhlich şi Brigitte Helm. Interesante scene aeriene. B. C. NOPŢI VIENEZE. — O mare operetă americană, a cărei acţiune începe in secolul trecut, la Viena, cort, fiind la New York, şi se sfârşeşte în zilele noastre, din nou la Viena., Remarcabilă partitura muzicală, m_ scenarea lui Alan Crosland, bogată şi meşteşugită^ B, C, DIRIJABILUL. — Nemaivăzute, sunt scenele in care se prăbuşeşte dirija, hitul ca şi în general, toate scenele de aviaţie ale filmului. Din punct de vedere technic, un mare triumf al realizatorului Franck R. Capra. Foarte bună şi interpretarea. B. C. SOVIETUL COPIILOR. — LUV Da. mita, strălucita comediană, este a. fracţia principală a acestei comedii. B. C film*îfrazenaiiloii de AIA. — O în. . de.o rară boxă. magistral realiza. trell. Interpretarea e jji, în fiim_ B . C. cele mai /■io Rol. furt al .Melsch care e Bolvary rj, si. de_a reatiza un film, care diferă cu totul de precedentele sale producţii. Iul Willy Forst un rol, în Care are o creaţie cu adevărat remarcabilă, și lui Robert Stolz prilejul de a compune una din partiturile sale de film sonor cele mai inspirate. B. O. Din lumea temen’na Două ceasuri în Expoziţia Modei Jazzul cântă frenetic celebrul Jazz cupă de rochie. E creaţia casei „Gr. al barului Zissu, făcând să danseze în gobeletele fine de argint cocktailurile savante. In toate sălile, în faţa tuturor standurilor furnică o lume elegantă in care mă pierd de la primii paşi. E zi obişnuită, zi de lucru şi totuşi în jurul meu, in faţa ochilor minunaţi, e sărbătoare. Plutesc în plină feerie, în plin decor al celui mai frumos spectacol pentru o femeie. Acela al desfăşurărei tuturor elegantelor menite celor mai rafinate fiice ale Evei. Sus la intrare, o pancartă ne priveşte: „Pentru voi, femei frumoasei“ şi in adevăr că multe, minunate sunt capod’operile gustului, ale artei şi modei, la această expoziţie primă In acest gen. A le descrie Pe toate pe rând, ar Însemna să ai talentul unei Sheha, razade şi o întreagă pagină de ziar la dispoziţie. Mă voi mărgini doar să spicuiesc ici şi colo câteva nume, câteva imagini ce mi-au frapat mai mult imaginaţia. Tiena cardinalică din purpură de două tonuri aruncată peste un drug de argint, ieşită din fabrica de mătăsuri a casei L’YONS precum şi mâţă surile mag. COMO îmi pune de la intrare o pată imensă de foc, în privire E somptuos şi totodată măreţ de simplu. Un mic avuz işi murmură tainile printre plante. Parcă ar vrea să cheme în picurui cristalin capetele de negri şi de pasăre măiastră aurită ce astupă flacoanele renumitelor SELLE“, înconjurată de o charmantă soacră in rochie de „tafietas“ style, și de alte câteva invitate ale caselor „DELETRE“ jeune, WEISER, MAXIME, DENISE, toate mirabolante toalete. Nu tocmai departe, într’un mic budoar ca o bijuterie, cuibul de noapte al frumoasei mirese e pregătit. Totul e trandafiriu dela cămaşa de noapte din crépe de chine cu broderii de mână discrete, până la aşternutul cu cearşafuri şi fete de pernă din olandă rose pale. Iscălit PALATNIC, acest cap d’operă al gustului e un vis din care nici o femeie n’ar voi să se mai trezească. A! dar iată că răsună gongul. Muzicanţii cântă şi mai frenetic şi tot puhoiul elegantelor ce făcuseră până atunci coadă la demonstraţiunile de coafură, massaje, din standul cochet al „UNIUNEI COAFORILOR“, se grăbesc în salonul unde a început zilnicul spectacol de la ora cinci. Sorbind din aromatul ceai HORMAN, oferit gratuit, vizitatoarele se înşiră in co. Ioane şi exclamaţiile de admiraţie izbucnesc ciocnindu-se în aer ca nişte rachete. Pe lungul podiţi, evoluează manechinele graţioase. Speakerul anunţă: Un mantou de la Casa DELETTRE jeune, postav marron şi astrahan la fel. Urmează o delicioasă combinaţie de seară verde şi alb a casei WEISER şi .un DELETTRE jeune. Dar timpul trece şi cu toate că graţia ambientul vrea să mă reţină şi manequinele evoluiază mereu cu noi modele, alte ocupaţii mă vechea, parfumuri trimise de casa Vigny dini mă silindu mă să părăsesc frumosul templu al Expoziţiei Model din Palatul Ciclop, cu adâncă părere de rău. Duc insă cu mine o consolare şi Paris. Dar originalele mici zeităţi stau neclintite păzind cu gelozie comoara lor de mirezme. Graţioase, în imensa vitrină.Salon din fund, subt cristalul geamului din FABRICA NICO, veghează o mireasă ce reaminteşte pe o mult iubită prinţesă, căci poartă aproape aceeaşi . LAURA » X »IX V" Premiera de mâine Trcp $1 saller Io Cinema Kio „Trup şi suflet” emoţionanta ei, Charles Farrell, apare în redramă realizată de cunoscutul re- ful unui tânăr şi romantic aviagisor Alfred Santell, care a lantat, o creaţie care i-a adus nenn fisat în acest film alături de făstă- plauze din partea publicului statul star Charles Farrell, o nouă vedetă, frumoasa Elissa Landi, va rula pe ecranul elegantului cinematograf „Rio’’, una din cele mai moderne săli de spectacol din Capitală. Elissa Landi, sărbătorita stea de teatru a Americei, care a jucat în Europa în filme mute, şi-a făcut în ,,Trup şi suflet” un strălucit debut pe ecranul vorbitor, relevat cu elogii de întreaga critică străină unde filmul a repurtat mare succes. Apariţia plină de farmec şi joc pretutindeni „Trup şi suflet” este drama uduitoare a unui tânăr as al ariei americane înrolat în corpul de aviaţie al Angliei. In timpul marelui războiu el e trimis pe frontul francez unde actele sale eroice îi aduc stima întregei escadrile. Reîntors în concediu la Londra, el se îndrăgosteşte de o fostă logodnică a unui camarad mort pe front, căreia îi încredinţează toate secretele sale, chiar şi ordinele marelui stat major. Fata cui ei inteligent au consacrat-o de mit e acuzată de spionaj şi arestată nativ în fruntea marilor vedete împreună cu el. Acţiunea :a H ale filmului american. Partenerul sfârşit o întorsătură neaşteptată. £5aiui«rei stranie frumuseţe i-a acuns iar dezlegarea dată subiectului cele mai entuziaste elogii, ce este cât se poate de plauzibilă şi în acelaş timp dă complecta satisfacţie publicului. Myrna Loy, bine cunoscută publicului din numeroase filme, are în acest film un nou rol de „vamp”. Ea este o spioană care seduce un tânăr ofiţer. Protagoniştii sunt secondaţi de un grup de reputaţi artişti americani. Figuraţia acestui film e compusă din foşti combatanţi din timpul războiului, căci regisorul Alfred Santell a ţinut să dea filmului o atmosferă cât mai reală. Cu toate acestea, războiul este numai cadrul în care se desfăşoară drama iubirii a doi tineri. Filmul a fost realizat cu concursul aviaţiei americane. Cei mai buni aviatori francezi, belgieni şi canadieni şi-au dat concursul la realizarea scenelor aeriene ale filmului. Scenariul se bazează pe un incident real care s’a întâmplat in timpul războiului. Ziarele din anul 1918 s’au ocupat pe larg de acest fapt care a stârnit senzaţie de cercurile militare, au cu un pilot mort aparat, mult timp deasupra liniilor duşmane. Soldaţii îngrozit l-au poreclit „avionul fanFegna”. Acest fapt a inspirat unui cunoscut autor dramatic american unk piesă întitulată ,,Squadrons’’. Scenariştii Elliott White Springs şi A. E. Thomas au exploatat în scene emoţionante, pline de pasiune, acest subiect fantast» . Trup şi suflet”, drama de iubire, eroism şi camaraderie, va constit unadin senzaţiile stade i Elissa Landi şi Charles Farrol într’o scenă din filmul „Trupşi suflet“. „Domnişoara Ofiţer“ noul film al lui Geza von Bolvary Apreciatul regisor Géza von Un triumf al scenariştilor, al regisorului şi al interpreţilor”. (L. B. B.) Bolvary, autorul marilor succese „Două inimi într un vals”, ,,Un tango pentru tine”, ,,Cântecul s’a sfârşit” şi „Mona Lisa”, a înregistrat o nouă izbândă cu „Liebeskommando”, ultimul lui film. Această realizare care rulează pe ecranele străine cu mare succes este o operetă din viaţa cadeţilor. Ideia de a realiza acest film i-a fost sugerată lui Bolvary de o cronică din anul 1894 a Academiei militare din Viena. Cronica povesteşte aventura unei fete care ani de zile a fost considerată băiat şi s-a bucurat de toate onorurile militare la care-i dădeau dreptul rangul de elev al Academiei. Faptul a fost însă descoperit, şi pentru ca lumea să nu-şi bată joc de militari, imparatul Francisc I a pensionat-o pe.. domnişoara ofiţer din motive familiale... Această întâmplare unică a fost modernizată de autorii scenariului, comica Fritz Criinbaum şi humoristul Roda Roda, care nu compus astfel o operă plină de humor şi fantezie. Géza von Bolvary a transpus pe ecran scenariul cu arta-i atât de admirată, iar Robert Stolz i-a furnizat o partitură muzicală care i-a adus noui elogii din partea tuturor melomanilor. Distribuţia filmului cuprinde nume cunoscute ale ecranului german: Dolly Haas Gustav Freihlich, Tibor von Ildmay, Aiden Pointner, Yvette Rodin, Mary Iosseff, Marcel Wittrisch dela Opera de Stat din Berlin, Livio Pavanelli. Edthofer, Harry Hordt, Fritz Ademar, Ritterbaid, Paul Morgan, Franz, von Ledebur, Wagner. Greiner, Pöchl, Werner Pittschau, Potter. Carter. Filmul s’a bucurat de o călduroasă primire din partea publicului şi a criticei. Tară câteva spicuiri din presa germană: „O surpriza! Publicul e vesel. O operă culminantă a genului ! Unul din marile succese ale stagiunii!” (Fihnkurier) „Bolvary are inspiraţie, Bolvary caută şi găseşte efecte noui, pointe noui. Aceasta înseamnă mult. Dolly Haas este cadetul.. feminin. Gustav Fröhlich n’a mai fost de mult timp atât de cucerisperanţă. Aceea de a mă reîntoarce * tot. Interpreţii au fost sărbătoriţi spre a putea admira în detaliu tot de publicul entuziasmat”, în (12-Uhr-Blatt) ce poate mi-a scăpat neremarcat cele două ore petrecute acolo. „O rară izbândă de calitate! „Un mare succes, datorit interpreţilor, regiei graţioase a lui Bol vary şi muzicii lui Boburi -Stolz!’* (B. Zam Mittag) ’ ,»O realizare plina de calităţi. Un film fermecător, cu interpreţi cuceritori şi muzică insinuantă”. (Der Film) Cel mai mare succes din ultimul timp. Publicul a aplaudat entuziasmat noua creaţie a admirabilului Géza von Bolvary”. (Reichsfilmblatt) Elvira Popescu şi Liane Haid „Verişoara din Varşovia" Elvira Popescu şi Liane Haid verişoarei din Varşovia sunt vedetele celor două versiuni ale filmului „Verişoara din Varşovia”, realizate de regizorii Carmine Gallone şi Carl Boese după cunoscuta piese a lui Louis Verneuil, jucat de Elvira Popescu. Celebra comediană e secondată de: André Roanne, Madeleine Lambert, Silvette Fillacher, Gustav Callet, Pierre Noyelle, Carlos Avril. Premiera filmului va avea loc mâine pe ecranele cinematografelor Capitol și Roxy. Scenariul acestei comedii fost scris de Franz Schulz, scenaristul filmului „Die drei von der Tankstelle” (Trei băeţi şi o fericire) şi Karl Noll. Acţiunea se petrece la Paris, Saumur şi Bordeaux. Versiunea germană e interpretată de: Liane Haid, Sonja, verişoara din Varşovia, Tala Birell, Fritz Schulz, Karl Huszar—Puffy, Paul Kemp, Hugo Fischer—Koppe şi Levi Penkert. - J In versiunea franceză, rolul / Bucureşti, str. Regală 4, colţ Academiei. Specializată în Străinătate, fost asistentă la Clinică FACERI, BOLI de FEMEI, BOLI INTERNE şi de COPII, TRATAMENTUL MODERN, DIATERMIE, RAZE ULTRA VIOLETE Consult: 10—12 și 2—8 Miercuri gratuit pentru săraci Elvira Pope?" Greta Garbo în „Inspiraţie" Greta Garbo, celebra artist, titlul „Yvonne”, întrunind stilă suedeză, care a stârnit atâ t fragiile unanime ale criticei şi rea discuţii şi polemici, ală- publicului. Greta Garbo va ramane totdeauna figura cea mai neînţeleasă şi personală a ecranului. Apariţia ei plină de farmec i-a adus cele mai calde aplauze, jocul ei inteligent a subjugat publicul din lumea întreagă care o adoră pe aceasta regină a ecranului. „Inspiraţie” este o nouă izbândă a farmecului ei straniu, a artei eî incomparabile. „Greta Garbo,* această mare artistă a secolului modern, trăeşte intens p© ecran, îşi cucereşte spectatorii cu arta ei pura. E unica. Creaţia ei în rolul Yvonne «3 un nou triumf“, — iată ce a scris un critic vienez cu prilejul premierii filmului ,»Inspiratie”. * Filmele Gretei Garbo art fost aşteptate totdeauna cu interes. Admiratoarele şi admiratorii ei sunt desigur curioşi s’o revadă pe celebra stea îffi noua ei creaţie din „Inspiraţie”, cea mai mare surpriză în care va debuta noul an 1932. WftBBfiflflBOflWîHWWWtBQCflOflSWWftQWWîWftCWMIBftft0O*jt0QQt deta pe care publicul de pretutindeni a poreclit-o „divina suedeză”, va reapare pe ecranele bucureştene într’unul din ultimele ei filme. Inspiraţie care a rulat în străinătate sub Greta Garbo Spectacolele Capitalei Willy CAPITOL. — „Gloria" cu Helm și Gustav Froehlich, TRIANON. — „Mona Lisa“ cu Forst Trade von Molo, etc. SELECT. — Lily Ramita în „Sovietul Copiilor” (Le Pére celibatario), in limba-franceza REGAL. —''^Congresul dansează” cu Lilian HarXv.-Wil'y * ritsch etc BD. PALACE. - „Sifey Brun” co damnaţi la 3 ani... şi Oliver Hardy. ROXY. — „Gloria“ cu » şi Gustav Froehlich. RIO — „Nopţi vieneze . Si corpheciste sonora FEMINA.— „Dirijabilul” cu Graves şi Jack Holt. CORSO. — „Pat şi Patachon” şomeri. FORUM. (Fost Teatral Mic). — „Renegaţii“_ AMERICAN — „Salto Martaie' Anna Stenni, comedie. SPLENDID. — „El şi sora Lui” şi o comedie cu maimuţe. LIRA. — „Hoaţa de nevasta mea“. REX. — „Umbre Subterane“ cu Harry Pie- MILANO. — „Enigma” so Hans Stu. Iwe şi trupa de artişti de la Citrabis. FACLA (Mecet). — „Cenuşereasa Parisului“. TERRA.— „Comoara misterioasă” cu Eddie Polo şi Banda veseli. EDISON. — „O răpire senzaţională cu Fred Toroson LIDO — „Falsul Mareşal“ cu Vlasta Burian. VOLTA BUZEŞTI. - „Cântăreţul din Sevilla cu Ramon Novarro OMNIA. BARCELONA. — „Pe frontul 15e7 1918“, jurnal şi o complectare. FILANTROPIA. — „Relache", ATENEUL OBOR. — „Masca de fier* DICHIU — „Sing.Sing“, degradarea maiorului Vărzaru şi o comedie. REGELE FERDINAND. — „Verity Vincit“ (Adevărul învinge). ROMA, — Fred Thomson tn „SpaL ma hoţilor", match de box ILEANA. — „Mariane“ şi „Străzi Intunecate” CERCUL SUBOFIŢERILOR. — „Amar şi realitate" şi „Roata Norocului" cu Pat şi Patachon. TRIUMF. — „Răzbunarea Ţigăniei* cu Dolores del Rio şi o comedie. Warner Baxter şi Myrna JMUNCA _ Macist9 în infern, „Vine Log în „Renegaţii“ 8 - MARNA. MARCONI. - Mare“. şi complectare,, Gorila şi Oraşul roşu”. „Mam'zalle Nitoiche“. LEONARD. - „Patul Patachon" „Baiul de la Opera ! Pasagerii orbi şi o comedie. Brigitte RAHOVA. — „Monteario sute scorfi, be“ cu Ana Sten şi Haas Albers, „ TOMIS. — „Relache”. * POZITIV (Teatrul Liber). — »Tab«, culoza". CINEMA A. R. P. A. ATENEUL RO* MAN. Sala Episcopiei. — „Un vals în vagon Lits“ cânta* și vorbit cffl Lucie EtgliscP, Albert Paulig. jla FradM^Lrfe’rampsj Gior»»5on MACEDONLaBBT'* „ToS le aerului“ și o po jertie. DOCTOR Victoria tio’hittanieiViztati EXPOZITIA de MOBILE ^ ormitoarej Sufragerii, Birouri, Mobile piele Club de NATAN GOLDSTEIN STR. CAROL, 51*. TELEFON 327/08)B()000866(0898989Qti(l)(10BflHHiaafl0flifliaooca9^tt^ftt[^Q^Q^ via LA ORICE CS&3&'