Rampa, ianuarie 1932 (Anul 15, nr. 4185-4209)

1932-01-01 / nr. 4185

[i romanele Rampa Ce se lucrează în studiouri La Hollywood REGISORUL William Goo­drich a terminat „Keep Lau­ghing" cu Addie Mogshail, Jack Shaw și Phyllis Crane în roluri­le principale.­ ­ . TATAL cunoscutei vedete Le­­yla N­yams, John Hyams, a tur­nat un film intitulat „X Mak­es the Spot". METRO-GOLD­WYN-MAYER Da turna Parade Humide„Es­kimo", „Le Fils Rouge, du Car­lisle“ si „Ecoutez-vous ?“ la Modrid Guvernul spaniol a decis sa turneze un film asupra revolu- La Domo ARMANDO FALCONI, un reputat actor italian este­ vedeta filmului „Figaro et sa grande tournée" realizat de Mario Ca­­merini. CARLO CAMPOGALLINI a realizat o fantezie de scurt me­traj „Crăciunul lui Bebe*". *■« O mare producţie americană: ,,Lacrimi de iubire“ Lacrimi de iubire” (East Lyn­­ie), minunata realizare a Cele­brului regisor Frank Lloyd, auto­rul filmului „Lady Divine” („Re­gu­la neincoronată”) cu Corrinne Griffith va rula în curând şi pe ecranele noastre. „Lacrimi de iubire"” se bucură de o interpretare excepţională în frunte cu Ann Harding, Clive Brook şi Conrad Nagel. Scenariul filmului a fost scris­­după o nuvelă celebră a scriitoa­rei Ellen (Price) Wood, cunoscu­tă sub numele de Henry Wood. Acţiunea se petrece în Anglia, la Paris şi la Viena. Muzica a fost compusă de cele­­brul compozitor vienez dr. Ri­chard Fall, autorul operetei „Prinţesa dolarilor“. Ann Harding, populara actriţă americană are alături de celebrii artişti Clive Brook şi Conrad Na­gel, partenerul Gretei Garbo din „Sărutul“, o minunată creaţie re­levată de întreaga critică străină. «»efte ottoeaeeooeeeeoeeeeeaoeeooeoeaoseeoeoeoeoeooeoo Cronica permmiti GLORIA. — O dramă din viaţa unei familii de aviator. Frumos înscenată de Hans Behrendt, excelent interpre­tată de Gustav Fröhlich şi Brigitte Helm. Interesante scene aeriene. B. C. NOPŢI VIENEZE. — O mare ope­­retă americană, a cărei acţiune în­­cepe in secolul trecut, la Viena, cort, fiind la New­ York, şi se sfârşeşte în zilele noastre, din nou la Viena., Remarcabilă partitura muzicală, m_ scenarea lui Alan Crosland, bogată şi meşteşugită^ B, C, DIRIJABILUL. — Nemaivăzute, sunt scenele in care se prăbuşeşte dirija, hitul ca şi în general, toate scenele de aviaţie ale filmului. Din punct de vedere technic, un mare triumf al realizatorului Franck R. Capra. Foar­te bună şi interpretarea. B. C. SOVIETUL COPIILOR. — LUV Da. mita, strălucita comediană, este a. fracţia principală a acestei comedii. B. C film*îfrazen­aiiloii de AIA. — O în. . de.o rară boxă. magistral realiza. trell. Interpretarea e jji, în fiim­_ B . C. cele mai /■io Rol. furt al .Melsch care e Bolvary rj, si. de_a reatiza un film, care diferă cu totul de precedentele sale producţii. Iul Willy Forst un rol, în Care are o creaţie cu adevărat remar­­cabilă, și lui Robert Stolz prilejul de­ a compune una din partiturile sa­­le de film sonor cele mai inspirate. B. O. Din lumea temen’na Două ceasuri în Expoziţia Modei Jazzul cântă frenetic celebrul Jazz cupă de rochie. E creaţia casei „Gr. al barului Zissu, făcând să danseze în gobeletele fine de argint cocktai­­lurile savante. In toate sălile, în faţa tuturor stan­durilor furnică o lume elegantă in care mă pierd de la primii paşi. E zi obişnuită, zi de lucru şi to­tuşi în jurul meu, in faţa ochilor minunaţi, e sărbătoare. Plutesc în pli­nă feerie, în plin decor al celui mai frumos spectacol pentru o femeie. A­­cela al desfăşurărei tuturor elegante­lor menite celor mai rafinate fiice ale Evei. Sus la intrare, o pancartă ne pri­veşte: „Pentru voi, femei frumoasei“ şi in adevăr că multe, minunate sunt capo­d’operile gustului, ale ar­­tei şi modei, la această expoziţie pri­­mă In acest gen. A le descrie Pe toate pe rând, ar Însemna să ai talentul unei Sheha, razade şi­­ o întreagă pagină de ziar la dispoziţie. Mă voi mărgini doar să spicuiesc ici şi colo câteva nume, câteva i­­magini ce mi-au frapat mai mult imaginaţia. Tiena cardinalică din purpură de două tonuri aruncată peste un drug de argint, ieşită din fabrica de mătă­suri a casei L’YONS precum şi mâţă surile mag. COMO îmi pune de la in­­trare o pată imensă de foc, în privi­­re E somptuos şi totodată măreţ de simplu. Un mic avuz işi murmură tainile printre plante. Parcă ar vrea să cheme în picuru­i cristalin capetele de negri şi de pasăre măiastră auri­tă ce astupă flacoanele renumitelor SELLE“, înconjurată de o charman­tă soacră in rochie de „tafietas“ style, și de alte câteva invitate ale caselor „DELETRE“ jeune, WEISER, MAXIME, DENISE, toate mirabolan­­te toalete. Nu tocmai departe, într’un mic bu­­doar ca o bijuterie, cuibul de noap­te al frumoasei mirese e pregătit. To­tul e trandafiriu dela cămaşa de noapte din crépe de chine cu bro­­derii de mână discrete, până la aş­­ternutul cu cearşafuri şi fete de per­­nă din olandă rose pale. Iscălit PA­­LATNIC, acest cap­ d’operă al gustu­­lui e un vis din care nici o femeie n’ar voi să se mai trezească. A! dar iată că răsună gongul. Mu­­zicanţii cântă şi mai frenetic şi tot puhoiul elegantelor ce făcuseră până atunci coadă la demonstraţiunile de coafură, massaje, din standul cochet al „UNIUNEI COAFORILOR“, se gră­­besc în salonul unde a început zilni­­cul spectacol de la ora cinci. Sorbind din aromatul ceai HORM­AN, oferit gratuit, vizitatoarele se înşiră in co. Ioane şi exclamaţiile de admiraţie izbucnesc ciocnindu-se în aer ca niş­­te rachete. Pe lungul podiţi, evoluează mane­chinele graţioase. Speakerul anun­­ţă: Un mantou de la Casa DELETTRE jeune, postav marron şi astrahan la fel. Urmează o delicioasă combinaţie de seară verde şi alb a casei WEISER şi .un DELETTRE jeune. Dar timpul trece şi cu toate că graţia ambientul vrea să mă reţină şi manequinele evoluiază mereu cu noi modele, alte ocupaţii mă vechea, parfumuri trimise de casa Vigny dini mă silindu­ mă să părăsesc frumosul templu al Expoziţiei Model din Pala­­tul Ciclop, cu adâncă părere de rău. Duc insă cu mine o consolare şi Paris. Dar originalele mici zeităţi stau neclintite păzind cu gelozie co­­moara lor de mirezme. Graţioase, în imensa vitrină.Salon din fund, subt cristalul geamului din FABRICA NICO, veghează o mireasă­­ ce reaminteşte pe o mult iubită prin­­ţesă, căci poartă aproape aceeaşi . LAURA » X »I­X V" Premiera de mâine Trcp $1 saller Io Cinema Kio „Trup şi suflet” emoţionanta ei, Charles Farrell, apare în re­­dramă realizată de cunoscutul re- ful unui tânăr şi romantic avia­­gisor Alfred San­tell, care a lan­­tat, o creaţie care i-a adus nenn fi­sat în acest film alături de făstă- plauze din partea publicului s­tatul star Charles Farrell, o nouă vedetă, frumoasa Elissa Landi, va rula pe ecranul elegantului ci­nematograf „Rio’’, una din cele mai moderne săli de spectacol din Capitală. Elissa Landi, sărbătorita stea de teatru a Americei, care a ju­cat în Europa în filme mute, şi-a făcut în ,,Trup şi suflet” un stră­lucit debut pe ecranul vorbitor, relevat cu elogii de întreaga cri­tică străină unde filmul a repur­tat mare succes. Apariţia plină de farmec şi joc pretutindeni „Trup şi suflet” este drama u­duitoare a unui tânăr as al a­riei americane înrolat în corpul de aviaţie al Angliei. In timpul marelui războiu el e trimis pe frontul francez unde actele sale eroice îi aduc stima întregei es­cadrile. Reîntors în concediu la Londra, el se îndrăgosteşte de o fostă logodnică a unui camarad mort pe front, căreia îi încredin­ţează toate secretele sale, chiar şi ordinele marelui stat major. Fata cui ei inteligent au consacrat-o de mit e acuzată de spionaj şi arestată nativ în fruntea marilor vedete împreună cu el. Acţiunea :a H ale filmului american. Partenerul sfârşit o întorsătură neaşteptată­. £5aiui«­­­rei stranie frumuseţe i-a acuns iar dezlegarea dată subiectului­­ cele mai entuziaste elogii, ce este cât se poate de plauzibilă şi în acelaş timp dă complecta satis­facţie publicului. Myrna Loy, bine cunoscută pu­­blicului din numeroase filme, are în acest film un nou rol de „vamp”. Ea este o spioană care seduce un tânăr ofiţer. Protago­niştii sunt secondaţi de un grup de reputaţi artişti americani. Figuraţia acestui film e compu­să din foşti combatanţi din tim­pul războiului, căci regisorul Al­fred Santell a ţinut să dea filmu­lui o atmosferă cât mai reală. Cu toate acestea, războiul este numai cadrul în care se desfăşoară dra­ma iubirii a doi tineri. Filmul a fost realizat cu con­cursul aviaţiei americane. Cei mai buni aviatori francezi, bel­gieni şi canadieni şi-au dat con­cursul la realizarea scenelor ae­riene ale filmului. Scenariul se bazează pe un in­cident real care s’a întâmplat in timpul războiului. Ziarele din a­­nul 1918 s’au ocupat pe larg de acest fapt care a stârnit senzaţie de cercurile militare, au cu un pilot mort a­parat, mult timp de­asupra linii­lor duşmane. Soldaţii îngrozit l-au poreclit „avionul fanFegna”. Acest fapt a inspirat unui cunos­cut autor dramatic american unk piesă întitulată ,,Squadrons’’. Sce­­nariştii Elliott White Springs şi A. E. Thomas au exploatat în sce­ne emoţionante, pline de pasiune, acest subiect fantast» . Trup şi suflet”, drama de iu­bire, eroism şi camaraderie, va constit­­ una­­din senzaţiile sta­de­ i Elissa Landi şi Charles Farr­ol într’o scenă din filmul „Trup­­şi suflet“. „Domnişoara Ofiţer“ noul film al lui Geza von Bolvary Apreciatul regisor Géza von Un triumf al scenariştilor, al re­gisorului şi al interpreţilor”. (L. B. B.) Bolvary, autorul marilor succese „Două inimi într un vals”, ,,Un tango pentru tine”, ,,Cântecul s’a sfârşit” şi „Mona Lisa”, a înregis­trat o nouă izbândă cu „Liebes­­kommando”, ultimul lui film. Această realizare care rulează pe ecranele străine cu mare suc­ces este o operetă din viaţa cade­­ţilor. Ideia de a realiza acest film i-a fost sugerată lui Bolvary de o cronică din anul 1894 a Acade­miei militare d­in Viena. Cronica povesteşte aventura unei fete care ani de zile a fost considerată băiat şi s-a bucurat de toate ono­rurile militare la care-i dădeau dreptul rangul de elev al A­­cademiei. Faptul a fost însă des­coperit, şi pentru ca lumea să nu-şi bată joc de militari, impara­tul Francisc I a pensionat-o pe.­. domnişoara ofiţer din motive fa­miliale... Această întâmplare unică a fost modernizată de autorii scena­riului, comica­ Fritz Criinbaum şi humoristul Roda Roda, care nu compus astfel o operă plină de hu­mor şi fantezie. Géza von Bolvary a transpus pe ecran scenariul cu arta-i atât de admirată, iar Robert Stolz i-a furnizat o partitură muzicală care i-a adus noui elogii din­ par­tea tuturor melomanilor. Distribuţia filmului cuprinde nume cunoscute ale ecranului ger­man: Dolly Haas Gustav Freih­­lich, Tibor von Ild­may, Aiden Pointner, Yvette Rodin, Mary I­osseff, Marcel Wittrisch dela O­­pera de Stat din Berlin, Livio Pa­­vanelli. Edthofer, Harry Hordt, Fritz Ademar, Ritterbaid, Paul Morgan, Franz, von Ledebur, Wag­ner. Greiner, Pöchl, W­erner Pitt­schau, Potter. Carter. Filmul s’a bucurat de o căldu­roasă primire din partea publicu­lui şi a criticei. Tară câteva spi­cuiri din presa germană: „O surpriza! Publicul e vesel. O operă culminantă a genului ! Unul din marile succese ale sta­giunii!” (Fihnkurier) „Bolvary are inspiraţie, Bolva­ry caută şi găseşte efecte noui, pointe noui. Aceasta înseamnă mult. Dolly Haas este cadetul­.. feminin. Gustav Fröhlich n’a mai fost de mult timp atât de cuceri­speranţă. Aceea de a mă reîntoarce * tot. Interpreţii au fost sărbătoriţi spre a putea admira în detaliu tot de publicul entuziasmat”, în­ (12-Uhr-Blatt) ce poate mi-a scăpat neremarcat cele două ore petrecute acolo. „O rară izbândă de calitate! „Un mare succes, datorit inter­preţilor, regiei graţioase a lui Bol vary şi muzicii lui Boburi -Stolz!’* (B. Z­­am Mittag) ’ ,»O realizare plina de calităţi. Un film fermecător, cu interpreţi cuceritori şi muzică insinuantă”. (Der Film) Cel mai mare succes din ulti­mul timp. Publicul a aplaudat entuzias­mat noua creaţie a admirabilului Géza von Bolvary”. (Reichsfilmblatt) Elvira Popescu şi Liane Haid „Verişoara din Varşovia" Elvira Popescu şi Liane Haid verişoarei din Varşovia sunt vedetele celor două ver­siuni ale filmului „Verişoara din Varşovia”, realizate de re­­gizorii Carmine Gallone şi Carl Boese după cunoscuta pie­se a lui Louis Verneuil, ju­cat de Elvira Popescu. Cele­bra comediană e secondată de: André Roanne, Madeleine Lambert, Silvette Fillacher, Gustav Callet, Pierre Noyelle, Carlos Avril. Premiera filmului va avea loc mâine pe ecranele cinema­tografelor Capitol și Roxy. Scenariul acestei comedii fost scris de Franz Schulz, sce­naristul filmului „Die drei von der Tankstelle” (Trei băeţi şi o fericire) şi Karl Noll. Acţiunea se petrece la Pa­ris, Saumur şi Bordeaux. Versiunea germană e inter­pretată de: Liane Haid, Son­ja, verişoara din Varşovia, Tala Birell, Fritz Schulz, Karl Huszar—Puffy, Paul Kemp, Hugo Fischer—Koppe şi Levi Penkert. - J In versiunea franceză, rolul / Bucureşti, str. Regală 4, colţ A­­cademiei. Specializată în Străină­tate, fost asistentă la Clinică FACERI, BOLI de FEMEI, BOLI INTERNE şi de COPII, TRATA­MENTUL MOD­ERN, DIATER­­MIE, RAZE ULTRA­ VIOLETE Consult: 10—12 și 2—8 Miercuri gratuit pentru săraci Elvira Pope?" Greta Garbo în „Inspiraţie" Greta Garbo, celebra artist, titlul „Yvonne”, întrunind sti­lă suedeză, care a stârnit atâ­ t fragiile unanime ale criticei şi rea discuţii şi polemici, a­lă- publicului.­­ Greta Garbo va ramane tot­­deauna figura cea mai neînţe­leasă şi personală a ecranului. Apariţia ei plină de farmec i-a adus cele mai calde aplau­­ze, jocul ei inteligent a sub­jugat publicul din lumea în­treagă care o adoră pe aceasta­ regină a ecranului. „Inspira­­­ţie” este o nouă izbândă a far­mecului ei straniu, a artei­­ eî incomparabile. „Greta Garbo,* această mare artistă a secolu­lui modern, trăeşte intens p© ecran, îşi cucereşte spectator­­ii cu arta ei pura. E unica. Creaţia ei în rolul Yvonne «3 un nou triumf“, — iată ce a scris un critic vienez cu prilejul premierii filmului ,»Inspira­­tie”. * Filmele Gretei Garbo art fost aşteptate totdeauna cu in­­teres. Admiratoarele şi admi­­ratorii ei sunt desigur curioşi s’o revadă pe celebra stea îffi noua ei creaţie din „Inspira­­­ţie”, cea mai mare surpriză în care va debuta noul an 1932.­­­ WftBBfiflflBOflWîHWWWtBQCflOflSWWftQWWîWftCWMIBftft­0O*jt0QQt d­eta pe care publicul de pretu­tindeni a poreclit-o „divina suedeză”, va reapare pe ecra­nele bucureştene într’unul d­in ultimele ei filme. Inspiraţie care a rulat în străinătate sub Greta Garbo Spectacolele Capitalei Willy CAPITOL. — „Gloria" cu Helm și Gustav Froehlich, TRIANON. — „Mona Lisa“ cu Forst Trade von Molo, etc. SELECT. — Lily Ramita în „Sovietul Copiilor” (Le Pére celibatario), in limba-franceza REGAL. —''^Congresul dansează” cu Lilian HarXv.-Wil'y * ritsch etc BD. PALACE. - „Sifey Brun” co damnaţi la 3 ani... şi Oliver Hardy. ROXY. — „Gloria“ cu » şi Gustav Froehlich. RIO — „Nopţi vieneze . Si corph­eciste sonora FEMINA.— „Dirijabilul” cu Graves şi Jack Holt. CORSO. — „Pat şi Patachon” şomeri. FORUM. (Fost Teatral Mic). — „Re­­negaţii“_ AMERICAN — „Salto Martaie' Anna Sten­ni, comedie. SPLENDID. — „El şi sora Lui” şi o comedie cu maimuţe. LIRA. — „Hoaţa de nevasta­ mea“. REX. — „Umbre Subterane“ cu Har­­ry Pie- MILANO. — „Enigma” so Hans Stu. I­we şi trupa de artişti de l­a Citrab­is. FACLA (Mecet). — „Cenuşereasa Pa­­risului“. TERRA.— „Comoara misterioasă” cu Eddie Polo şi Banda veseli. EDISON. — „O răpire senzaţională cu Fred Toroson LIDO — „Falsul Mareşal“ cu Vlasta Burian. VOLTA BUZEŞTI. - „Cântăreţul din Sevilla cu Ramon Novarro OMNIA. BARCELONA. — „Pe frontul 15e­­7 1918“, jurnal şi o complectare. FILANTROPIA. — „Relache", ATENEUL OBOR. — „Masca de fier* DICHIU — „Sing.Sing“, degradarea maiorului Vărzaru şi o comedie. REGELE FERDINAND. — „Verity Vincit“ (Adevărul învinge). ROMA, — Fred Thomson tn „SpaL ma hoţilor", match de box ILEANA. — „Mariane“ şi „Străzi In­­tunecate” CERCUL SUBOFIŢERILOR. — „Amar şi realitate" şi „Roata Norocului" cu Pat şi Patachon. TRIUMF. — „Răzbunarea Ţigăniei* cu Dolores del Rio şi o comedie. Warner Baxter şi Myrna JMUNCA _ Macist9 în infern, „Vine Log în „Renegaţii“ 8 - MARNA. MARCONI. - Mare“. şi complectare,, Gorila şi Oraşul roşu”. „Mam'zalle Nito­iche“.­­ LEONARD. - „Pat­ul Patachon" „Baiul de la Opera ! Pasagerii orbi şi o comedie. Brigitte RAHOVA. — „Monte­­ario sute scorfi, be“ cu Ana Sten şi Haas Albers, „ TOMIS. — „Relache”. * POZITIV (Teatrul Liber). — »Tab«, culoza". CINEMA A. R. P. A. ATENEUL RO* MAN. Sala Episcopiei. — „Un vals în vagon Lits“ cânta* și vorbit cffl Lucie EtgliscP, Albert Paulig. jla FradM^Lr­­fe’rampsj Gior»»5on MACEDONLaBBT'* „ToS le aerului“ și o po jertie. DOCTOR Victoria tio’hittan­i­e­iViztati EXPOZITIA de MOBILE ^ ormitoarej Sufragerii, Birouri, Mobile piele Club de NATAN GOLDSTEIN STR. CAROL, 51*. TELEFON 327/08­­)B()000866(0898989Qti(l­)(10BflHHiaafl0flifliaooca9^tt^ftt[^Q^Q^ via LA ORICE CS&3&'

Next