Rampa, iunie 1932 (Anul 15, nr. 4309-4332)
1932-06-01 / nr. 4309
Singurul cotidian românesc de film și cinema De la filmul de aventuri la filmul poliţist de GEORGES ALTMAN Cinematograful de astăzi suferă de lipsă de mişcare, de neprevăzut şi, într’un cuvânt, de aventură. Vechile filme de cow-boy pe care noul teatru filmat le-a omorât n’au putut fi încă înlocuite. Aceste filme aveau meritul de a fi înţeles primul element al cinematografului care este mişcarea. In aceşti Buffalo-Billi galopând prin prerii pe cai frumoşi şi luptând cu lasso-ul contra adversarului, recunoaştem mai bine cinematograful decât în saloanele şi dancing-urile de astăzi. Aceste filme de cowboy au ajuns din ce în ce mai rare; din când în când, mai vedem câte un Tom Mix supravieţuitor. Urmăririle cazul, loviturile de carabină şi revolver, lasso-urile, marile pălării de fetru şi pantalonii largi de piele nu mai sunt demne de cinematograf, industrie de lux. Se prefera articole de Paris. Şi tocmai în aceste vestigii ale trecutului se găsesc şi vor rămâne calităţile de frăgezime, de naivitate şi de elan sportiv ale cinematografului american. Acest cinematograf aducea veselie şi aventură, precum mai târziu Douglas Fairbanks. El făcea, spre bucuria noastră, ceeace un editor de magazine populare cerea autorilor săi, într’un dialog rămas faimos. ..Ceea ce vrem, a spus editorul vorbind repede. Sunt poveşti cu acfiune netă şi rapida, cu o solidă doză de interes sentimental. De pildă, bandiţi care opresc un tren, sheriff-ul care îi urmăreşte. Poc, poc, poc, galop, galop, galop; el se căsătoreşte cu tânăra fată. — Care fată? •—Nu interesează care! — Bine, şi cine se căsătoreşte? Sherifful sau banditul? — Unul sau altul. La revedere. Era mai franc şi mai onest. Şi era, cinematograf. Ne amintea de aventurile copilăriei, de Fenimore Cooper şi Gustave Aymard: ferme perdute în munţi, sărmane cabarete iluminate numai de zâmbetul unei tinere fete, bătăi loiale; chiar şi moartea avea ceva zâmbitor. Apoi a venit Douglas, dinamic, mobilând aceste filme de cow-boy cu veselia şi forţa sa. Golară, adăugându-i acest element care provoacă dragostea poporului pentru erou: protejarea văduvei şi a orfanului, combaterea injustiţiei. Douglas, era Craiul pădurilor, Zorro, salvatorul surâzător, totdeauna acolo unde nu e aşteptat, când răul e pe cale să triumfe. Douglas era cel mai călălduros şi mai viu din aceşti eroi simpatici care dădeau filmului de acţiune o autentică nobleţe populară: toate autorităţile sunt legate contra lui; cu el sunt toate forţele tinere şi revoltate, tânăra fată entuziastă, săracii pe care-i apără şi răzbună. El ignora legile, sare cu vigoare peste zidurile societăţii- galopează prin preriile libere şi o armată întreagă de sclavi, de poliţişti mercenari, nu-l înfricoşează pe Douglas. El descinde direct din eroii lui Walter Scott, briganzi îndrăgostiţi de libertate şi iubire. Prieten al săracilor, duşman al puternicilor. In filmele lui Douglas, autoritatea, poliţia, armata sunt totdeauna învinse, simpatia se îndreaptă către banditul care luptă contra legii, tradiţie pe care de mult timp, romanele şi filmele de aventuri au perdut-o. Asistăm la o lentă evoluţie a filmului de aventuri spre filmul poliţist. De mult, Douglas nu mai joacă decât în reconstituiri ca ,,Cei trei muşchetari' şi ,,Femeea îndărătnică'’. Il iubeam mai mult înainte decât acum, actor mijlociu în romane sau piese filmate. Aventura sub aspecul ei elementar de goană, de urmăriri, de bătăi, aventură , la Douglas nu mai cadrează cu spiritul timpului. Astfel veritabilul film de acţiune care satisface în acelaş timp şi gustul de aventură şi gustul de mister, este astăzi filmul poliţist. Lupta între două forţe duşmane, apropierea primejdiei, enigma pusă şi apoi rezolvată, aceasta crează un fel de plăcere care rezultă dintr’un romantism inferior. Cinematograful, prea des tributar altor forme de expresie, a urmat aceeaşi evoluţie ca literatura, ca foiletonul. Buffalo-Bill şi detectivul Nick Carter, erau înainte egal vânduţi pe piaţa magazinelor populare. Astăzi Nick Carter l-a învins pe Buffalo Bill; pentru copii ca şi pentru adulţi, banditul şi detectivul modern sunt mult mai apreciaţi decât un cow-boy, decât bătrânii noştri sheriffi inofensivi. Bandit modern, poliţist perfecţionat, aceştia domnesc pe ecran. ] Astfel, singura aventură valabilă se pare că este aceea de a ataca tezaurul băncii. Bandit sau poliţist, filmul yanken de aventură vă pune în dilemă. Nu mai e vorba de tinere fete de măritat furate, de inocenţi eliberaţii de slab contra puternic: toată drama se desfăşoară în jurul unui cufăr cu bijuterii, ascuns de-o parte, urmărit pe de altă parte. Banul e axa vieţii: pentru el se vibrează, se suferă, se luptă; poliţistul sau detectivul luptă pentru apărarea proprietăţii, banditul luptă pentru a fi la rândul lui proprietar, pentru a avea un automobil şi a poseda cele mai frumoase femei. Banditul din filmul poliţist va avea şi o alură cavalerească, ce va reţine atenţia populară, dar care va servi pentru a demonstra că acţiuni bune nu sunt suficiente spre a fi acceptate de societate; puteţi fi capabil de amor şi elan, dar, pentru că sunteţi în afara legii, reprezentantul lumii organizate va fi totdeauna avantajat: banditul poate fi fantezist, dar poliţistul, are totdeauna dreptate. Poliţistul, detectivul yankeu în cinematograf nu este favort din ,,Mizerabilii", cu grandoarea sa sinistră. Ca şi Javert, el este incarnaţiunea legii. El nu are decât un scop: apără societatea care îl plăteşte. Dar Javert îngrozeşte, chiar şi oamenii oneşti. Poliţistul filmului yankeu e fată de familie şi când îl va captilra pe bandit, se va plimba în automobil cu toată familia lui. E un bun american mijlociu. Nu e un fel de poliţie sfântă, ca Javert, pe care nici o pasiune umană nu-l seduce şi care compune un proces-verbal cu ardoarea mistică a unui credincios. Pasiunile excesive sunt lăsate bandiţilor, celor în afara legilor sociale şi umane. Omul de poliţie din filmul american nu va mai fi detectivul cu care ne-a obişnuit literatura poliţistă: detectivul monden, elegant, rafinat, artistinteligent, Nat Pinkerton din vechile magazine, care se delecta la concerte simfonice, Sherlock Holmes al lui Conan Doyle, îndrăgostit de artă, filozofie- detectivii seducători ai lui Edgar Wallace, simpaticul Ruletabille din „Misterul Camerei galbene». Aceşti detectivi din romane aveau meritul de a fi inteligenţi, aveau pasiunea ipotezei, a problemei rezolvate; ei erau mai mult căutători decât poliţişti. (In „Misterul Camerei galbene“, Rouletabille face să scape culpabilul pe care l-a descoperit, spunând: ,-Nu sunt poliţist! Profesiunea mea nu este de a aresta oameni!) Ori, în film, totul e schimbat .Rouletabille denuntă culpabilul în plină şedinţă. Trebue să fie josnic în cinematograf...) Sherlock Holmes era un savant, şi această intelectualitate îl făcea simpatic; el nu-l urăşte pe banditul urmărit, el e mai fericit de a fi rezolvat problema pusă de crimă decât de a fi prins asasinul, de care se interesează tot atât cât de victimă... Şi acest element de matematică şi de inteligenţă a sedus pe unul din cei mai mari poeţi ai lumii, Edgar Allan Poe, când a scris „Dublul asasinat din strada Morgue’’. Nimic din toate acestea nu găsim în filmul poliţist de astăzi, redus la cea mai joasă şi mai brutală formă a foiletonului. Bandiţii sunt totdeauna învinşi, trădaţi. Totul e abil făcut. Filmul poliţist e împărţit între ordine şi dezordine. Inspirat de strania şi redutabila putere a gangsterilor din Chicago, filmul prezintă lupta dintre aceste două elemente. Bani, arme şi putere sunt de ambele părţi. Meritul victoriei poliţiste va fi cu atât mai mare. Bandiţii locuesc în case luxoase, blindate, pline de mitraliere şi revolvere. Dar poliţia are tancuri şi gaze, ea demonstrează puterea-i irezis- tibilă, dând asalt cetăţii bandiţilor. Mitraliere, tancuri, gazuri sunt exhibate cu complezenţă poporului. Trebue însă recunoscut că, cu tot spiritul filmului poliţist, un anumit patetic, o anumită grandoare nu lipseşte din câteva scene. Adevărul acţiunii şi efectul impun aceasta. Iată, în concluzie ce este tot filmul poliţist, omul urmărit e prins, şi pe drept prins. Aceasta e toată morala unei producţii care a omorât filmul de aventuri în beneficiul filmului de exaltare poliţistă. Cinematograful Rio reprezintă cu începere de astăzi o interesantă producţie americană: „Liliom” după piesa lui Franz Molnár. Adaptarea cinematografică, e semnată de Frank Borzage, reputatul regizor care se bucură pretutindeni de un frumos renume. Subiectul piesei lui Molnár este desigur cunoscut. Acţiunea se desfăşoară într’o suburbie a Budapestei, cadru pitoresc al unei drame impresionante. Eroul, Liliom, e înconjurat de o serie de tipuri interesante. Personagiile femenine ale piesei sunt deasemeni figuri de neuitat. Frank Borzage a izbutit să reconstitue pe etiran atmosfera în care Molnár a plasat povestea frumosului şi brutalului Liliom, una din cele mai interesante figuri ale literaturii dramatice contimporane. Filmul a fost montat în decoruri schiţate de celebrul pictor şi arhitect vienez Joseph Urban, care lucrează de mai mulţi ani la Hollywood, apreciat ca unul din cei mai remarcabili decoratori din studiourile Californiei. La crearea atmosferei filmului a contribuit şi muzica încântătoare a lui Richard Fall, faimosul compozitor al operetei „Prinţesa dolarilor”. Fantezia şi abilitatea regisorului, pe care publicul nostru a avut în mai multe rânduri prilejul să le admire, au brodat în jurul temei lui Franz Molnár scene duioase, pline de poezie şi „trouvaille”-uri minunate de o originalitate uluitoare, dintre care trebue relevată călătoria în cer a lui Liliom şi judecata, precum şi montarea acestei părţi. Dar revelaţia acestui film este interpretarea sa, care are în frunte trei din cele mai apreciate vedete americane. Rolul lui Liliom i-a oferit lui Charles Farrell posibilitatea să facă o creaţie uimitoare. Rose Hobart, tânăra actriţă care a creat pe scenele newyorkeze rolul Iuliei, are şi în film o apariţie superbă. Naturaleţea jocului ei a stârnit elogiile presei străine. Estelle Taylor este doamna Muskatt, seducătoarea stăpână a lui Liliom. In alte roluri apar artişti încercaţi ai filmului american. Premiera de astăzi a Regalului constitue, fără îndoială, o atracţie deosebită. Premierele de astăzi Liliom'’ ia Cinema Regal 99 Charles Farrell şi Kose Hobart RAMPA „Concediu în căsnicie“ la Rio La Rio are loc astăzi premiera delicioasei comedii a casei Union- Film „Concediu în căsnicie 4 (Seitensprünge). Menajul soţilor Burckart şchiopătează, deşi cei două soţi, Robert şi Annemarie, se iubesc. Deprinderea le-a galvanizat însă sentimentele. Robert se crede neînţeles de soţia sa, pentru că ea nu se entuziasmează pentru un plan de clădire, pe care Robert — care e arhitect — l-a schiţat în vederea unui concurs. Din această criza îi smulge unchiul Emil, un provincial bonvivant care ţine cu tot dinadinsul să se amuze şi-i duce şi pe soţii Burckart în localul de noapte, unde se simte el atât de bine. Aci Robert şi Annemarie fac cunoştinţa unei perechi de dansatori, Carlo şi Lupita şi reciproc se interesează de noua lor cunoştinţă. Rezultatul e că a doua zi Robert se duce la o întâlnire cu dansatoarea Lupita, iar Annemarie se duce să ia lecţii de daris cu dansatorul Carlo. După câteva zile chestia ia proporţii şi mai mari : Robert dispare din oraş cu Lupita , în acelaş timp Annemarie pleacă în munţi cu Carlo, îşi scriu unul altuia scrisori de adio, dar de citit le citeşte doar bătrâna lor menajeră, rămasă singură acasă și îngrozită de imoralitatea oamenilor de azi. In realitate, Annemarie se desgustă repede de leneșul Carlo, care-i propune să trăiască din banii unchiului Emil, numai ca el să nu fie obligat să muncească , iar Robert își pierde orice entuziasm pentru Lupiţa, când constată că această femee nu i se devotează exclusiv, ci se amuză foarte bine în acelaş timp şi cu alţi bărbaţi. Decizia e repede luată : atât Robert, cât şi Annemarie, se decid, tot unul fără ştirea celuilalt, să se întoarcă la domiciliul conjugal. Aci se împacă numaidecât, fiecare simţindu-se faţă de celalt cu musca pe căciulă, dar când află — din gura bătrânei lor menajere — că au lipsit amândoi de acasă, atunci când Robert crezuse că are acasă o soţie disperată, iar Annemarie un soţ cu inima sdrobită, se supără unul pe altul şi hotărăsc să divorţeze. Câştigând însă primul premiu la concursul de clădiri, Robert se întoarce la Annemarie, iar ea se entuziasmează pentru planurile lui, astfel că menajul redevine normal. Iată peripeţiile pline de haz la care vor asista spectatorii, care vor avea, în plus, prilejul s’o revadă pe frumoasa artistă germană Gerda Maurus, vedeta acestui amuzant film. Partenerii ei sunt trei apreciaţi comici : Otto Walburg, Oskar Sima, Paul Vincenti, care vor provoca hohote de râs. „Concediu în căsnicie“ e un film care merită atenția mijlocului. Noul film al lui Lawrence Tibbett „Fire de vagabond" Lawrence Tibbett, celebrul star al Operei Metropolitane din New-York — faimoasa instituţie muzicală care a reunit în jurul ei cei mai străluciţi artişti ai scenei lirice — şi-a creat, în scurt timp un loc de frunte printre vedetele filmului vorbitor. Filmele lui au cunoscut cele mai mari succese. Vocea splendidă, fizicul agreaţii precopul său au cucerit aplauzel pratorilor din lumea întreagă. Recentul succes cu „Floarea din Cuba'4, este desigur încă în amintirea tuturor. Creaţia sa din acest film, alături de delicioasa Lupe Velez, s-a bucurat de unanime aprecieri. Publicul bucureștean este, desigur, dornic să-l revadă pe Lawrence Tibbett. Celebrul artist va reapare pe ecranele noastre în „Fire de vagabond4", o nouă realizare menită să suscite interesul spectatorilor. Lawrence Tibett are din nou prilejul în acest film să-și exploateze calitățile care au făcut din el un favorit al publicului. .Fire de vagabond44 este o înscenare a regizorului Harry Pollard, căruia i se datorește marele film mut „Coliba lui Moș Tonic". De astă dată partenera lui Tibbett este frumoasa vedetă Esther Ralston, care n’a mai apărut de mult pe ecranele bucureştene. Alături de celebrul cântăreţ, ea îşi va face strălucita reapariţie. „Fire de vagabond'4 este una din viitoarele premiere ale cinematografului Capitol. TURNEUL Celor Trei Aşi ai Râsului T. MAXIMILIAN L IANCOVESCU T. MUŞATESCU Cil „SOSESC DISEARA” Comedie de Tudor Muşatescu! In rolurile principale d-nii Maximilan, Iancovescu, Hociung, V. Bulandra, d-nele Maria Sandu şi Nora Piacentini. Turneul este însoţit de către autor. I ITINERARIUL î Iunie, Târgovişte. 2 Iunie Câmpu-Lung. 3 Iunie Piteşti. 4 Iunie Craiova. 5 Iunie Tg.-Jiu. 6 Iunie Turnu Severin. 7 Iunie Timişoara. 8 Iunie Oradea Mare. 10 Iunie Satu-Mare. 11 Iunie Cluj. 12 Iunie Sibiu. 13 Iunie Braşov. 14 Iunie Ploeşti. 15 Iunie Buzău. 16 Iunie Brăila. 17 Iunie Galaţi. 18 Iunie Bârlad 19 Iunie Iaşi. 20 Iunie Botoşani. 21 Iunie Cernăuţi. 22 Iunie Roman. 23 Iunie Piatra Neamţ. 24 Iunie Buhuşi. 25 Iunie Bacău. 26 Iunie Focşani. Biletele la agenţii teatrali respectivi. Noută d e Ploaie44, piesa lui Somerset Maugham a fost adaptată pentru ecran. Filmul se turnează actualmente pe insula Catalina. Toate interioarele și exterioarele vor fi filmate aci sub regia lui Lewis Milestone. Rolurile principale sunt interpretate de Joan Crawford și Walter Huston, un reputat artist al scenei americane. Elina din marile companii din Hollywood proiectează realizarea unui film în timpul jocurilor olympice care vor avea loc la Los Angeles.* James Cagney, un tânăr artist din Hollywood, se ceartă actualmente cu producătorii săi. Artistul primea până acum 1.40 de dolari şi avea un contract pe cinci ani. Acum el pretinde 2.400 de dolari. Inrma refuzului companiei sale, James Cagney a declarat că va renunţa la cinematograf ■şi se va retrage la Universitatea Columbia pentru a studia medicina... Va câştiga oare mai mult ca medic decât ca actor ? PROPRIETARII DE HOTELURI, VILE, PENSIUNI, şi cei cari au camere de închiriat în STAŢIUNILE BALNEARE ŞI CLIMATERICE DIN ŢARA sunt rugaţi să comunice acest lucru, amănunţit, ziarului ..RAMPA’* care le va anunţa în mod gratuit amatorilor de vilegiatură — direct și prin pagina de VILEGIATURA și TURISM ce va începe să apară regulat în „RAMPA”. Un -doi,trei -nici un perişor! Chiar cu minimum de timp, repede înaintea scăldatului, sportului, jocului sau dansului, oricare femeie poate să-şi complecteze frumuseţea cu crema "Dulmin" care provoacă căderea părului. Un, doi, trei, "Dulmin" îndepărtează radical toţi perii de prisos de picioare,sub braţe, pe braţe,pe obraz şi pe spate. cremă depilat toare "Dulmin" nu este lichid, ei o cremă albă şi moale, uşor de aplicat fără să se întindă pe alte locuri ale pielii. Ea este aproape fără miros şi aşa de plăcut încât se poate întrebuinţa fără şovăire. "Dulmin", cremă depilatoare căderea părului, e de un efect imediat, fără dureri și îndepărtează părul în 3-5 minute. „MIOR. MALBERS HEIM,FRANKFURT A. M., PARIS, FOND Depozit general pentru România: "GEA" KRAYER, S. p. A., Timisoara Costume debae MANTILE, BONETE PANTOFI, PIJAMALE Ultimele modele la Fin de Sfecle»Gr «», Calea Victoriei 22 Cinematografele Capitalei GRADINA ŞI SALA CAPITOL.—„Trei femei şi un diplomat“ cu MarthaEggerth, Max Hansen, Leo Slezak. TRIANON. — „O noapte fără, pauză“ cu Siegfried Arno şi Camilla Horn şi Emmy & Lilly Schwarz. RIO. — „Concediul în căsnicie“ cu Gerda Maurus, vorbit şi cântat în limba germană. REGAL. — „Liliom“ cu Charles Farrell, Rose Hobart, Estelle Talvot. SELECT. — Program dublu: „Tu seras Duchese“ cu Fernand Gravey şi Marie Glory şi „II est charmant“. VOX. — „Femei la închisoare“ cu Ioan Crawford şi Robert Armstrong şi o comedie cu „Stan şi Bran“, revista „Cocoşul Roşu No. 4“ ED. PALACE. — „Lacrimi de iubire“ cu Clive Brook şi Ann Harding (Lei 20 şi 25). FEMINA. (Premiera). — „O noapte cu tine“ cu Bebe Daniels. CORSO. — „Angela-i salvată“ cu Ionel Ţăranu şi N. Kanner şi filmul „MU“. FORUM. — Emil Jannings şi Anna Sten în „Sclavii Pasiunii“. RAHOVA. — „Pe drum greşit“ cu Max Adalbert, Gustav Fröhlich, Hermann Thimig şi Lucie Englisch. GRADINA CINEMA NISA (fosta Ra. ,hovei). — Trupa de reviste Nicu Burmaz şi filmul „Falsul Mareşal“ cu Vlasta Burian. GRADINA ŞI SALA CINEMA AMERICAN. — „îngerii Infernului“ şi Jurnal Fox. GRADINA BOGAGIU. — „Mariana“ şi o comedie cu „Stan Bran“.. LILIACUL. — Compania de reviste Titty Columbeanu în „Parada Capitalei“ şi filmul „Idila Imperială“ Kerio Desni şi Werner Pitschau. REX. — „In Viena odată o fetiţă am iubit“ şi „O tragedie In America“. GRADINA ŞI SALA TOMIS. — O oră cu tine“ cu Maurice Chevalier, Janette Mac Donald. Journal şi complectare. DICHIU. — „Totul pentru un sărut“ cu José Mojica. Comedie. OMNIA. — Jenny Lind cu Grace Moore şi „Stan şi Bran divorţează“. (Tarif de vară). EDISON. — „Studentul cerşetor“ cântat şi vorbit in limba germană MACEDONIA (Tei). —„Ivan cel groaznic“ şi -o comedie.ILIDO. — „Noapte bună fetiţă dulce“ cu Ernst Verebes şi Siegfried Arno, Charlotte Susa, şi o comedie. SALA ŞI GRADINA MARNA.—„Amor Vienez“ cu Georg Alexander, Betty Bird. GRADINA ŞI SALA VOLTA BUZEŞTI. — „Manevrele de Toamnă“ jur-. nal şi corn J MARCONI. — „Misterul camerei gal* bene“, după romanul lui G. Leroux cu Huguette ex-Dufios, Desgardins etc. MODEL. —„Mariana“ cu Marioni Daivies şi „Stan şi Bran candidaţi in alegeri. SALA EPISCOPIEI. — „Un soţ mnfio del“ cu R. A. Roberts, Lucia Englisch, Lissi Anna. SALA FRANKLIN. — „Africa Vorbeşte“ (Paradisul Iadului). LIRA. — „Ultima noapte cu Cliva Broock şi „Vei fi ducesă“ cu Mary, Glory. TOMIS. — „Jenny Lind“ cu Grace Moore, André Luguet, jurnal şi 0 complectare. REGELE FERDINAND. — „Goana după senzaţii: cu Johns Gilbert și Bebe Danieli. ——xox——— Informaţiuni Marţi 31 Mai, arnile 21 are loc în localul Academiei Regale de Muzică din Ştirbey-Vodă 37, Producţia Muzicală a clasei de piano, a d-rei prof. Const. Erbiceanu, pentru bicentenarul lui Haydn, cu următorul program : 1. Haydn : Sonata mi minor d-ra Petrescu Sanda, an. II. 2. Haydn : Variaţiuni, fa minor d-1 Brucăr Mircea, an. II. 3. Bach : Concert fa minor, AND mod-to-Largo-Presto d-ra Berindei Maria an. V d-ra Colin Charlota an. VII 4. Mozart : Variaţiuni : Lison dormait d-ra Enescu Viorica, an.V. 5. Mozart: Concert de minor AÍ1°-L a rghetto-Al 1-tto d-1 Kaufman Vladislav an. Vi ti. Brahms : Sonata op. 2 All0 non troppo ma energico, And-te con espressione-Scher-: zo-Einale d-1 Bálán Theodor an, VII Suntem informalt că cunoscuta modistă Domnișoara LILLY, după o lipsă îndelungată din țară, și-a redeschis salonul de Mode în propriul apartament din Calea Dorobanților ?9. L In cursul acestei săptămâni soseşte în Capitală celebra trupă de operetă „Stramer" cu întregul său ansamblu din străinătate. Reprezentaţiile vor avea loc în noua grădină „Teatrul Izbânda* din Calea Văcăreşti No. 21 (Spitalul Xenocrat).