Rampa, iunie 1932 (Anul 15, nr. 4309-4332)

1932-06-01 / nr. 4309

Singurul coti­dian românesc de film și cinema De la filmul de aventuri la filmul poliţist de GEORGES ALTMAN Cinematograful de astăzi suferă de lipsă de mişcare, de neprevă­zut şi, într’un cuvânt, de aven­tură. Vechile filme de cow-boy pe care noul teatru filmat le-a omo­rât n’au putut fi încă înlocuite. Aceste filme aveau meritul de a fi înţeles primul element al cine­matografului care este mişcarea. In aceşti Buffalo-Billi galopând prin prerii pe cai frumoşi şi lup­tând cu lasso-ul contra adversa­rului, recunoaştem mai bine ci­nematograful decât în saloanele şi dancing-urile de astăzi. Aceste filme de cow­boy au ajuns din ce în ce mai rare; din când în când, mai vedem câte un Tom Mix supravieţuitor. Urmăririle­ ca­zul, loviturile de carabină şi re­volver, lasso-urile, marile pălării de fetru şi pantalonii largi de piele nu mai sunt demne de cine­matograf, industrie de lux. Se prefera articole de Paris. Şi toc­mai în aceste vestigii ale trecutu­lui se găsesc şi vor rămâne cali­tăţile de frăgezime, de naivitate şi de elan sportiv ale cinematogra­fului american. Acest cinemato­graf aducea veselie şi aventură, precum mai târziu Douglas Fair­banks. El făcea, spre bucuria noastră, ceeace un editor de ma­gazine populare cerea autorilor săi, într’un dialog rămas faimos. ..Ceea ce vrem, a spus editorul vorbind repede. Sunt poveşti cu acfiune netă şi rapida, cu o soli­dă doză de interes sentimental. De pildă, bandiţi care opresc un tren, sheriff-ul care îi urmăreşte. Poc, poc, poc, galop, galop, galop; el se căsătoreşte cu tânăra fată. — Care fată? •—Nu interesează care! — Bine, şi cine se căsătoreşte? Sherifful sau banditul? — Unul sau altul. La revedere. Era mai franc şi mai onest. Şi era, cinematograf. Ne amintea de aventurile copilăriei, de Fenimo­­re Cooper şi Gustave Aymard: ferme perdute în munţi, sărmane cabarete iluminate numai de zâm­betul unei tinere fete, bătăi lo­iale; chiar şi moartea avea ceva zâmbitor. Apoi a venit Douglas, dinamic, mobilând aceste filme de cow-boy cu veselia şi forţa sa. Golară, adăugându-i acest element care provoacă dragostea poporu­lui pentru erou: protejarea vădu­vei şi a orfanului, combaterea in­justiţiei. Douglas, era Craiul pă­durilor, Zorro, salvatorul surâză­tor, totdeauna acolo unde nu e aş­teptat, când răul e pe cale să triumfe. Douglas era cel mai căl­­ălduros şi mai viu din aceşti eroi simpatici care dădeau filmului de acţiune o autentică nobleţe popu­lară: toate autorităţile sunt lega­te contra lui; cu el sunt toate for­ţele tinere şi revoltate, tânăra fată entuziastă, săracii pe care-i apără şi răzbună. El ignora legile, sare cu vigoare peste zidurile societă­ţii- galopează prin preriile libe­re şi o armată întreagă de sclavi, de poliţişti mercenari, nu-l înfri­coşează pe Douglas. El descinde direct din eroii lui Walter Scott, briganzi îndrăgostiţi de libertate şi iubire. Prieten al săracilor, duş­man al puternicilor. In filmele lui Douglas, autoritatea, poliţia, armata sunt totdeauna învinse, simpatia se îndreaptă către ban­ditul care luptă contra legii, tra­diţie pe care de mult timp, roma­nele şi filmele de aventuri au per­dut-o. Asistăm la o lentă evoluţie a filmului de aventuri spre filmul poliţist. De mult, Douglas nu mai joacă decât în reconstituiri ca ,,Cei trei muşchetari'­ şi ,,Femeea îndărătnică'’. Il iubeam mai mult înainte decât acum, actor mijlo­ciu în romane sau piese filmate. Aventura sub aspecul ei ele­mentar de goană, de urmăriri, de bătăi, aventură , la Douglas nu mai cadrează cu spiritul timpu­lui. Astfel veritabilul film de ac­ţiune care satisface în acelaş timp şi gustul de aventură şi gustul de mister, este astăzi filmul poliţist. Lupta între două forţe duşmane, apropierea primejdiei, enigma pusă şi apoi rezolvată, aceasta crează un fel de plăcere care re­zultă dintr’un romantism inferior. Cinematograful, prea des tribu­tar altor forme de expresie, a ur­mat aceeaşi evoluţie ca literatura, ca foiletonul. Buffalo-Bill şi de­tectivul Nick Carter, erau înainte egal vânduţi pe piaţa magazine­lor populare. Astăzi Nick Carter l-a învins pe Buffalo­ Bill; pentru copii ca şi pentru adulţi, banditul şi detectivul modern sunt mult mai apreciaţi decât un cow-boy, decât bătrânii noştri sheriffi ino­fensivi. Bandit modern, poliţist­­ perfecţionat, aceştia domnesc pe­­ ecran. ] Astfel, singura aventură vala­bilă se pare că este aceea de a ataca tezaurul băncii. Bandit sau poliţist, filmul yanken de aventură vă pune în dilemă. Nu mai e vorba de tinere fete de măritat furate, de inocenţi elibe­raţii de slab contra puternic: toată drama se desfăşoară în jurul unui cufăr cu bijuterii, ascuns de-o parte, urmărit pe de altă parte. Banul e axa vieţii: pentru el se vibrează, se suferă, se luptă; poli­ţistul sau detectivul luptă pentru apărarea proprietăţii, banditul luptă pentru a fi la rândul lui proprietar, pentru a avea un au­tomobil şi a poseda cele mai fru­moase femei. Banditul din filmul poliţist va avea şi o alură cavale­rească, ce va reţine atenţia popu­lară, dar care va servi pentru a demonstra că acţiuni bune nu sunt suficiente spre a fi acceptate de societate; puteţi fi capabil de a­­mor şi elan, dar, pentru că sun­­teţi în afara legii, reprezentantul lumii organizate va fi totdeauna avantajat: banditul poate fi fan­tezist, dar poliţistul, are totdea­una dreptate. Poliţistul, detectivul yankeu în cinematograf nu este favort din ,,Mizerabilii", cu grandoarea sa sinistră. Ca şi Javert, el este in­­carnaţiunea legii. El nu are decât un scop: apără societatea care îl plăteşte. Dar Javert îngrozeşte, chiar şi oamenii oneşti. Poliţistul filmului yankeu e fată de familie şi când îl va captilra pe bandit, se va plimba în automobil cu toată familia lui. E un bun ame­rican mijlociu. Nu e un fel de po­liţie sfântă, ca Javert, pe care nici­ o pasiune umană nu-l seduce şi care compune un proces-verbal cu ardoarea mistică a unui cre­dincios. Pasiunile excesive sunt lăsate bandiţilor, celor în afara legilor sociale şi umane. Omul de poliţie din filmul american nu va mai fi detectivul cu care ne-a obişnuit literatura poliţistă: detectivul monden, elegant, rafinat, artist­­inteligent, Nat Pinkerton din ve­chile magazine, care se delecta la concerte simfonice, Sherlock Hol­mes al lui Conan Doyle, îndră­gostit de artă, filozofie- detectivii seducători ai lui Edgar Wallace, simpaticul Ruletabille din „Miste­rul Camerei galbene». Aceşti detec­tivi din romane aveau meritul de a fi inteligenţi, aveau pasiunea ipotezei, a problemei rezolvate; ei erau mai mult căutători decât poliţişti. (In „Misterul Camerei galbene“, Rouletabille face să scape culpabilul pe care l-a des­coperit, spunând: ,-Nu sunt poli­ţist! Profesiunea mea nu este de a aresta oameni!) Ori, în film, totul e schimbat .Rouletabille de­nuntă culpabilul în plină şedinţă. Trebue să fie josnic în cinemato­graf...) Sherlock Holmes era un sa­vant, şi această intelectualitate îl făcea simpatic; el nu-l urăşte pe banditul urmărit, el e mai feri­cit de a fi rezolvat problema pusă de crimă decât de a fi prins asa­sinul, de care se interesează tot atât cât de victimă... Şi acest ele­ment de matematică şi de inteli­genţă a sedus pe unul din cei mai mari poeţi ai lumii, Edgar Allan Poe, când a scris „Dublul asasi­nat din strada Morgue’’. Nimic din toate acestea nu gă­sim în filmul poliţist de astăzi, redus la cea mai joasă şi mai brutală formă a foiletonului. Bandiţii s­unt totdeauna învinşi, trădaţi. Totul e abil făcut. Filmul poliţist e împărţit între ordine şi dezordine. Inspirat de strania şi redutabila putere a gangsterilor din Chicago, filmul prezintă lupta dintre aceste două elemente. Bani, arme şi putere sunt de ambele părţi. Meritul victoriei poliţiste va fi cu atât mai mare. Bandiţii locuesc în case luxoase, blindate, pline de mitraliere şi revolvere. Dar poliţia are tancuri şi gaze, ea demonstrează puterea-i irezis-­ tibilă, dând asalt cetăţii bandiţi­lor. Mitraliere, tancuri, gazuri sunt exhibate cu complezenţă po­porului. Trebue însă recunoscut că, cu tot spiritul filmului poliţist, un anumit patetic, o anumită gran­doare nu lipseşte din câteva sce­ne. Adevărul acţiunii şi efectul impun aceasta. Iată, în concluzie ce este tot fil­mul poliţist, omul urmărit e prins, şi pe drept prins. Aceasta e toată morala unei producţii care a omorât filmul de aventuri în beneficiul filmului de exaltare poliţistă. Cinematograful Rio repre­zintă cu începere de astăzi o interesantă producţie america­nă: „Liliom” după piesa lui Franz Molnár. Adaptarea cinematografică­, e semnată de Frank Borzage, reputatul regi­zor care se bucu­ră pretutindeni de un frumos renume. Subiectul piesei lui Molnár este desigur cunoscut. Acţiu­nea se desfăşoară într’o subur­bie a Budapestei, cadru pito­resc al unei drame impresio­nante. Eroul, Liliom, e înconju­rat de o serie de tipuri intere­sante. Personagiile femenine ale piesei sunt deasemeni figu­ri de neuitat. Frank Borzage a izbutit să reconstitue pe etiran atmosfera în care Molnár a plasat po­vestea frumosului şi brutalu­lui Liliom, una din cele mai in­teresante figuri ale literaturii dramatice contimporane. Filmul a fost montat în de­coruri schiţate de celebrul pic­tor şi arhitect vienez Joseph­ Urban, care lucrează de mai mulţi ani la Hollywood, apre­ciat ca unul din cei mai remar­cabili decoratori din studiouri­le Californiei. La crearea atmosferei fil­mului a contribuit şi muzica încântătoare a lui Richard Fall, faimosul compozitor al operetei „Prinţesa dolarilor”. Fantezia şi abilitatea regi­sorului, pe care publicul nos­tru a avut în mai multe rându­ri prilejul să le admire, au bro­dat în jurul temei lui Franz Molnár scene duioase, pline de poezie şi „trouvaille”-uri minunate de­ o originalitate uluitoare, dintre care trebue relevată călătoria în cer a lui Liliom şi judecata, precum şi montarea acestei părţi. Dar revelaţia acestui film este interpretarea sa, care are în frunte trei din cele mai a­­preciate vedete americane. Rolul lui Liliom i-a oferit lui Charles Farrell posibilitatea să facă o creaţie uimitoare. Rose Hobart, tânăra actriţă care a creat pe scenele new­­yorkeze rolul Iuliei, are şi în film o apariţie superbă. Natu­raleţea jocului ei a stârnit elo­giile presei străine. Estelle Taylor este doamna Muskatt, seducătoarea stăpâ­nă a lui Liliom. In alte roluri apar artişti încercaţi ai filmului american. Premiera de astăzi a Regal­ului constitue, fără îndoială, o atracţie deosebită. Premierele de astăzi Liliom'’ ia Cinema Regal 99 Charles Farrell şi Kose Hobart RAMPA „Concediu în căsnicie“ la Rio La Rio are loc astăzi premiera delicioasei comedii a casei Union- Film „Concediu în căsnicie­ 4 (Seitensprünge). Menajul soţilor Burckart şchio­pătează, deşi cei două soţi, Ro­bert şi Annemarie, se iubesc. Deprinderea le-a galvanizat însă sentimentele. Robert se crede ne­înţeles de soţia sa, pentru că ea nu se entuziasmează pentru un plan de clădire, pe care Robert — care e arhitect — l-a schiţat în vederea unui concurs. Din această criza îi smulge un­chiul Emil, un provincial bonvi­­vant care ţine cu tot dinadinsul să se amuze şi-i duce şi pe soţii Burckart în localul de noapte, unde se simte el atât de bine. Aci Robert şi Annemarie fac cu­noştinţa unei perechi de dansa­tori, Carlo şi Lupita şi reciproc se interesează de noua lor cunoş­tinţă. Rezultatul e că a doua zi Robert se duce la o întâlnire cu dansatoarea Lupita, iar Annema­rie se duce să ia lecţii de daris cu dansatorul Carlo. După câteva zile chestia ia proporţii şi mai mari : Robert dispare din oraş cu Lupita , în acelaş timp Annemarie pleacă în munţi cu Carlo, îşi scriu unul altuia scrisori de adio, dar de ci­tit le citeşte doar bătrâna lor me­najeră, rămasă singură acasă și îngrozită de imoralitatea oame­nilor de azi. In realitate, Annemarie se des­­gustă repede de­ leneșul Carlo, care-i propune să trăiască din ba­nii unchiului Emil, numai ca el să nu fie obligat să muncească , iar Robert își pierde orice entu­ziasm pentru Lupiţa, când con­stată că această femee nu i se devotează exclusiv, ci se amuză foarte bine în acelaş timp şi cu alţi bărbaţi. Decizia e repede lu­ată : atât Robert, cât şi Annema­rie, se decid, tot unul fără ştirea celuilalt, să se întoarcă la domi­ciliul conjugal. Aci se împacă numaidecât, fie­care simţindu-se faţă de celalt cu musca pe căciulă, dar când află — din gura bătrânei lor mena­jere — că au lipsit amândoi de acasă, atunci când Robert crezu­se că are acasă o soţie disperată, iar Annemarie un soţ cu inima sdrobită, se supără unul pe altul şi hotărăsc să divorţeze. Câşti­gând însă primul premiu la con­cursul de clădiri, Robert se în­toarce la Annemarie, iar ea se entuziasmează pentru planurile lui­, astfel că menajul redevine normal. Iată peripeţiile pline de haz la care vor asista spectatorii, care vor avea, în plus, prilejul s’o re­vadă pe frumoasa artistă germa­nă Gerda Maurus, vedeta acestui amuzant film. Partenerii ei sunt trei apreciaţi comici : Otto Wal­­burg, Oskar Sima, Paul Vincen­­ti, care vor provoca hohote de râs. „Concediu în căsnicie“ e un film care merită atenția mijlo­­­cului. Noul film al lui Lawrence Tibbett „Fire de vagabond" Lawrence Tibbett, celebrul star al Operei Metropolitane din New-York — faimoasa instituţie muzicală care a reunit în jurul ei cei mai străluciţi artişti ai scenei lirice — şi-a creat, în scurt timp un loc de frunte prin­tre vedetele filmului vorbitor. Filmele lui au cunoscut cele mai mari succese. Vocea splendidă, fizicul agreaţii prec­­­opul său au cucerit aplauze­l p­ra­torilor din l­umea întreagă. Re­centul succes cu „Floarea din Cuba'4, este desigur încă în a­­mintirea tuturor. Creaţia sa din acest film, alături de delicioasa Lupe Velez, s-a bucurat de­ una­nime aprecieri. Publicul bucureștean este, de­sigur, dornic să-l revadă pe La­wrence Tibbett. Celebrul artist va reapare pe ecranele noastre în „Fire de vagabond4", o nouă rea­lizare menită să suscite interesul spectatorilor. Lawrence Tibett are din nou prilejul în acest film să-și ex­ploateze calitățile care au făcut din el un favorit al publicului. .Fire de vagabond44 este o în­scenare a regizorului Harry Po­llard, căruia i se datorește marele film mut „Coliba lui Moș Tonic". De astă dată partenera lui Ti­bbett este frumoasa vedetă Esther Ralston, care n’a mai apărut de mult pe ecranele bucureştene. A­­lături de celebrul cântăreţ, ea îşi va face strălucita reapariţie. „Fire de vagabond'4 este una din viitoarele premiere ale cine­matografului Capitol. TURNEUL Celor Trei Aşi ai Râsului T. MAXIMILIAN L IANCOVESCU T. MUŞATESCU Cil „SOSESC DISEARA” Comedie de Tudor Muşatescu! In rolurile principale d-nii Ma­ximilan, Iancovescu, Hociung, V. Bulandra, d-nele Maria Sandu şi Nora Piacentini. Turneul este însoţit de către au­tor. I ITINERARIUL î Iunie, Târgovişte. 2 Iunie Câmpu-Lung. 3 Iunie Piteşti. 4 Iunie Craiova. 5 Iunie Tg.-Jiu. 6 Iunie Turnu Severin. 7 Iunie Timişoara. 8 Iunie Oradea Mare. 10 Iunie Satu-Mare. 11 Iunie Cluj. 12 Iunie Sibiu. 13 Iunie Braşov. 14 Iunie Ploeşti. 15 Iunie Buzău. 16 Iunie Brăila. 17 Iunie Galaţi. 18 Iunie Bârlad 19 Iunie Iaşi. 20 Iunie Botoşani. 21 Iunie Cernăuţi. 22 Iunie Roman. 23 Iunie Piatra Neamţ. 24 Iunie Buhuşi. 25 Iunie Bacău. 26 Iunie Focşani. Biletele la agenţii teatrali res­pectivi. Noută d­­ e Ploaie44, piesa lui Somerset Maugham a fost adaptată pentru ecran. Film­ul se turnează actu­almente pe insula Catalina. Toa­te interioarele și exterioarele vor fi filmate aci sub regia lui Lewis Milestone. Rolurile principale sunt in­terpretate de Joan Crawford și Walter Huston, un reputat ar­tist al scenei americane. E­lina din marile companii din Hollywood proiectează realizarea unui film în timpul jocurilor o­­lympice care vor avea loc la Los­ Angeles.* James Cagney, un tânăr artist din Hollywood, se ceartă actual­mente cu producătorii săi. Artist­­ul primea până acum 1.40 de dolari şi avea un contract pe cinci ani. Acum el pretinde 2.400 de dolari. In­­­­rma refuzului compa­niei sale, James Cagney a decla­rat că va renunţa la cinematograf ■şi se va retrage la Universitatea Columbia pentru a studia medi­cina... Va câştiga oare mai mult ca medic decât ca actor ? PROPRIETARII DE HOTE­LURI, VILE, PENSIUNI, şi cei cari au camere de închiriat în STAŢIUNILE BALNEARE ŞI CLIMATERICE DIN ŢARA sunt rugaţi să comunice acest lucru, a­­mănunţit, ziarului ..RAMPA’* care le va anunţa în mod gratuit amatorilor de vilegiatură — di­rect și prin pagina de VILEGIA­TURA și TURISM ce va începe să apară regulat în „RAMPA”. Un -doi­,trei -nici un perişor! Chiar cu minimum de timp, repede înaintea scăldatului, sportului, jocului sau dan­sului, oricare femeie poate să-şi complecteze frumuse­ţea cu crema "Dulmin" care provoacă căderea părului. Un, doi, trei, "Dulmin" înde­părtează radical toţi perii de prisos de picioare,sub braţe, pe braţe,pe obraz şi pe spate. cremă depilat toare "Dulmin" nu este lichid, ei o cremă albă şi moale, uşor de aplicat fără să se întindă pe alte locuri ale pielii. Ea este aproape fără miros şi aşa de plăcut încât se po­ate întrebuinţa fără şovăire. "Dulmin", cremă depilatoare căderea părului, e de un efect imediat, fără dureri și îndepărtează părul în 3-5 minute. „MI­OR. M­ALBERS HEIM,­FRANKFURT A. M., PARIS, FOND Depozit general pentru România: "GEA" KRAYER, S. p. A., Timisoara Costume debae MANTILE, BONETE PANTOFI, PIJAMALE Ultimele modele la Fin de Sfecle»Gr «», Calea Victoriei 22 Cinematografele Capitalei GRADINA ŞI SALA CAPITOL.—„Trei femei şi un diplomat“ cu Martha­­Eggerth, Max Hansen, Leo Slezak. TRIANON. — „O noapte fără, pauză“ cu Siegfried Arno şi Camilla Horn şi Emmy & Lilly Schwarz. RIO. — „Concediul în căsnicie“ cu Gerda Maurus, vorbit şi cântat în limba germană. REGAL. — „Liliom“ cu Charles Far­rell, Rose Hobart, Estelle Talvot. SELECT. — Program dublu: „Tu se­­ras Duchese“ cu Fernand Gravey şi Marie Glory şi „II est charmant“. VOX. — „Femei la închisoare“ cu Ioan Crawford şi Robert Arm­­strong şi o comedie cu „Stan şi Bran“, revista „Cocoşul Roşu No. 4“ ED. PALACE. — „Lacrimi de iubire“ cu Clive Brook şi Ann Harding (Lei 20 şi 25). FEMINA. (Premiera). — „O noapte cu tine“ cu Bebe Daniels. CORSO. — „Angela-i salvată“ cu Io­nel Ţăranu şi N. Kanner şi fil­­mul „MU“. FORUM. — Emil Jannings şi Anna Sten în „Sclavii Pasiunii“. RAHOVA. — „Pe drum greşit“ cu Max Adalbert, Gustav Fröhlich, Her­mann Thimig şi Lucie Englisch. GRADINA CINEMA NISA (fosta Ra. ,­hovei). — Trupa de reviste Nicu Burmaz şi filmul „Falsul Mareşal“ cu­ Vlasta Burian. GRADINA ŞI SALA CINEMA AME­RICAN. — „îngerii Infernului“ şi Jurnal Fox. GRADINA BOGAGIU. — „Mariana“ şi o comedie cu „Stan Bran“.. LILIACUL. — Compania de reviste Titty Columbeanu în „Parada Ca­pitalei“ şi filmul „Idila Imperială“ Kerio Desni şi Werner Pitschau. REX. — „In Viena odată o fetiţă am iubit“ şi „O tragedie In America“. GRADINA ŞI SALA TOMIS. — O oră cu tine“ cu Maurice Chevalier, Ja­nette Mac Donald. Journal şi com­­plectare. DICHIU. — „Totul pentru un sărut“ cu José Mojica. Comedie. OMNIA. — Jenny Lind cu Grace Moo­­re şi „Stan şi Bran divorţează“. (Tarif de vară). EDISON. — „Studentul cerşetor“ cân­­tat şi vorbit in limba germană MACEDONIA (Tei). —„Ivan cel groaz­nic“ şi -o comedie.I­LIDO. — „Noapte bună fetiţă dulce“ cu Ernst Verebes şi Siegfried Arno, Charlotte Susa, şi o comedie. SALA ŞI GRADINA MARNA.—„Amor Vienez“ cu Georg Alexander, Betty Bird. GRADINA ŞI SALA VOLTA BUZEŞ­­TI. — „Manevrele de Toamnă“ jur-. nal şi corn J MARCONI. — „Misterul camerei gal* bene“, după romanul lui G. Leroux cu Huguette ex-Dufios, Desgardins etc. MODEL. —„Mariana“ cu Marioni Dai­vies şi „Stan şi Bran candidaţi in alegeri. SALA EPISCOPIEI. — „Un soţ mnfio del“ cu R. A. Roberts, Lucia En­glisch, Lissi Anna. SALA FRANKLIN. — „Africa Vorbeş­te“ (Paradisul Iadului). LIRA. — „Ultima noapte cu Cliva Broock şi „Vei fi ducesă“ cu Mary, Glory. TOMIS. — „Jenny Lind“ cu Grace Moore, André Luguet, jurnal şi 0 com­plectare. REGELE FERDINAND. — „Goana du­­pă senzaţii: cu Johns Gilbert și Bebe Danieli. ——xox——— Informaţiuni Marţi 31 Mai, arnile 21 are loc­ în localul Academiei Regale de Mu­zică din Ştirbey-Vodă 37, Producţia Muzicală a clasei de piano, a d-rei prof. Const. Erbi­­ceanu, pentru bicentenarul lui Haydn, cu următorul program : 1. Haydn : Sonata mi minor d-ra Petrescu Sanda, an. II. 2. Haydn : Variaţiuni, fa minor d-1 Brucăr Mircea, an. II. 3. Bach : Concert fa minor, AN­D mod-to-Largo-Presto d-ra Berindei Maria an. V d-ra Colin Charlota an. VII 4. Mozart : Variaţiuni : Lison dormait­ d-ra Enescu Viorica, an.­V. 5. Mozart: Concert de minor AÍ1°-L a rghetto-Al 1-tto d-1 Kaufman Vladislav an. Vi ti. Brahms : Sonata op. 2 All0 non troppo ma energico, And-te con espressione-Scher-: zo-Einale d-1 Bálán Theodor an, VII Suntem informalt că cunoscuta mo­­distă Domnișoara LILLY, după o lip­să îndelungată din țară, și-a redes­­chis salonul de Mode în propriul a­­partament din Calea Dorobanților ?9. L In cursul acestei săptămâni so­seşte în Capitală celebra trupă de operetă „Stramer" cu întregul său ansamblu din străinătate.­ Reprezentaţiile vor avea loc în noua grădină „Teatrul Izbânda­* din Calea Văcăreşti No. 21 (Spi­talul Xenocrat).

Next