Ramuri, 1971 (Anul 8, nr. 1-12)
1971-09-15 / nr. 9
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ANUL VIII • Nr. 9 (87) • 15 SEPTEMBRIE 1971 «24PAGINI»3LEI«APARE LUNAR ŞCOALA începe un nou an şcolar, revin în actualitate sarcini stringente privind racordarea şcolii la cerinţele vieţii societăţii noastre socialiste. „Noi trebuie să luăm toate măsurile — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul Expunerii la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative din 9 iulie a.c. — ca fiecare tînăr să fie educat şi pregătit pentru viaţă, să nu avem rebuturi de nici un fel. Este necesar să aşezăm munca educativă pe principii sănătoase; aceasta constituie sarcina principală a Ministerului învăţămîntului“. Sarcină care, în egală măsură, se cere transpusă în viaţă la toate nivelele activităţii sociale, oriunde şcoala se impune atenţiei noastre imediate. Sarcină care, în consecinţă, şi la nivelul judeţului nostru, sub îndrumarea nemijlocită a organelor locale de partid şi de stat, angajează cadrele didactice într-o activitate dinamică, concretă, de transpunere în viaţă a programului de măsuri elaborat deMinisterul învăţămîntului pe baza indicaţiilor conducerii de partid, ale secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Avînd în vedere imperativele intensificării, în etapa actuală, a activităţii politico-educative şi ideologice în rîndurile elevilor, vrem să subliniem faptul că, pentru a consolida succesele mari pe care le-am obţinut în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului, este necesar să acordăm o atenţie specială tuturor acelor coordonate ale procesului instructiv care concură la formarea unor personalităţi armonioase, profund animate de idealurile înalte ale comunismului. în primul rînd, vrem să ne referim la participarea elevilor la producţie ca factor determinant al educării tineretului în spiritul muncii şi, implicit, în spiritul respectului faţă de muncă. „Numai aşa — sublinia în expunerea amintită secretarul general al partidului — vom avea un liceu care să contribuie cu adevărat la formarea tinerei generaţii pentru societatea socialistă şi comunistă“, în al doilea rînd, trebuie să ne preocupe, într-o măsură sporită, problemele legate de educaţia generală, politică şi cetăţenească a tineretului nostru, educaţie care, în şcoală, se poate desăvîrşi în condiţii deosebit de prielnice. Apoi, nu putem trece cu vederea datoria tuturor cadrelor didactice de a reveni, nu numai administrativ, ci şi ca mentalitate, asupra tendinţei care a condus la diminuarea ponderii predării ştiinţelor sociale în cadrul procesului educativ. Reorganizarea şi îmbunătăţirea întregului sistem de predare a cunoştinţelor politico-ideologice se impun cu necesitate, iar dincolo de măsurile care nu ne îndoim că vor fi luate în acest sens, vom medita profund, deosebit de profund asupra următoarelor cuvinte, rostite, cu acelaşi prilej, de către secretarul general al partidului: „Mulţi dintre cei care predau ştiinţele sociale nu-şi fac datoria“. în sfîrşit, îmbunătăţirile substanţiale pe care trebuie să le aducem în activitatea U.T.C. şi a Organizaţiei de pionieri şi măsurile ca toate organele şi organizaţiile de partid să considere munca de educare a tineretului ca o sarcină de prim ordin, fără îndoială, vor contribui efectiv la dezvoltarea multilaterală a personalităţii generaţiilor de care depinde viitorul societăţii, al naţiunii noastre socialiste, începe un nou an şcolar, o nouă generaţie se pregăteşte să se adape din tezaurul inestimabil al ştiinţei şi culturii timpului nostru. Nu un prilej de bilanţ se oferă acum, ci un prilej de reflecţie. Şi, totodată, prilejul de a investiga trecutul de glorie al şcolii româneşti, în momentele sale cele mai durabile, pentru a prelua creator tot ceea ce poate contribui la potenţarea activităţii educative de astăzi, mai limpede ca oricînd în ceea ce priveşte principiile care o guvernează. Din cuprins : ILARIE HINOVEANU: Şcoala - factor al educaţiei comuniste GRIGORE TRAIAN POP : Petre Pandrea ILIE PURCARU : Un interviu restant ADRIAN MARINO : Pentru o hermeneutică românească (II) AL. PIRU , D. R. Popescu romancier Versuri de RADU CÂRNECI, ANDREI CIURUNGA, MADELEINE GROZA, ILEANA ROMAN ANDREI PANDREA : Voevodul cailor TEODOR VÂRGOLICI : Primele orientări spre folclor în literatura română OVIDIU GHIDIRMIC : Contradicţiile istoricului literar ROMULUS DIANU : Scrisoare deschisă către lunatici ALEXANDRU BĂLĂCI : Dantel un Anteu al artei realiste GABRIELA-MARIA PINTEA : Guittone d’Arezzo MIHAI PELIN : Praga „Informatica Brâncuşi“ are privilegiul de a înfăţişa cititorilor revistei „Ramuri“ un portret inedit al sculptorului, datorat pictorului craiovean Sever Burada şi desenat cu prilejul înălţării la Tg. Jiu a nemuritorului ansamblu de pe Via Sacra, axa spirituală urbanistică a oraşului. Din preţiosul material documentar al circumstanţelor care au prilejuit sugestivul portret este de reţinut textul de exegeză al profundului nostru muzician compozitor Dim. Cuclin : „în amintirea sfinţirei la Tg. Jiu la 27 oct. 1938 a lucrărilor monumentale pentru glorificarea eroismului, culturii şi umanismului daco-românesc“. V. G. Paleolog r - Virgil DUMITRESCU SENTIMENTUL ŢĂRII Există-n fiecare un lucru grav, altfel de ce simt cîteodată iuţi stelele pe limbă şi mă sfărîmă-n patru rotirea în inel ?... De ce mă ceartă timpul cînd nu-i dau tot ce-mi cere, cînd picurii de ceaţă în verde se preschimbă şi primăvara-nvie în fagurii de miere ?... Există-n fiecare un lucru grav, se ştie suind dinspre adîncuri în vîrful solitar, îmi este teamă parcă şi mi-l rostesc doar mie să fie-al meu pe viaţă iar eu să-i fiu supus şi-l scriu din demnitate cu focul din drapele cătînd măreţ-cuvîntul ce încă nu l-am spus. _________. Există orişiunde un lucru grav pe lume, nu ştii de unde-ncepe, nu ştii unde sfîrşeşte e parcă glasul sacru ce urcă din pămînturi acolo unde marea integru îl rosteşte şi curge Mioriţa în cele patru vînturi... E negreşit o ţară, e negreşit un nume sau poate o chemare care roteşte-nvolt ori poate-i chiar suflarea lui Decebal anume urcind înnoitoare în doina de pe Olt; cu dimineaţa ţării cînd limpede mă înalţ, mă risipesc cu dorul în toate cîte sînt şi ştiu : voi fi în lume, cît pe acest pămînt sînt viers de Mioriţă şi bucium de Carpaţi!... __________ _| în numărul viitor : „ Un interviu cu prof. univ. dr. TITU GEORGESCU, rectorul Universităţii din Craiova . Articole şi comentarii privind al IV-lea Congres internaţional de logică, metodologie şi filozofia ştiinţei şi al XIV-lea Congres internaţional de studii bizantine