Ramuri, 1980 (Anul 17, nr. 1-12)
1980-01-15 / nr. 1
Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste, cadru larg democratic de participare a întregului popor la făurirea viitorului ţării Inosul al II-lea al F.D.U.S., în pact cu eforturile ce se depun pen aplicarea în viaţă a remarcaelor hotărîri ale Congresului al I-lea al Partidului Comunist Rom, în întreaga ţară, — la oraşe, nune şi sate, la întreprinderi şi stituţii — se face resimţită insa preocupare pentru punerea în licăre a propunerilor tovarăşului colae Ceauşescu, secretarul geneal partidului, cu privire la creşea rolului Frontului Democraţiei Unităţii Socialiste în viaţa sociallstică a României şi îmbunătăţii organizării sale. Este o perioadăacterizată de o puternică emulapolitică, de un vibrant entuziasm mifestat de masele de oameni ai meu faţă de strălucita şi origila concepţie a secretarului genii al partidului, în ce priveşte un hotărâtor pe care trebuie să-l ţină masele în gîndirea şi făuea actului de conducere şi acte, într-o societate care şina spus şi reuşeşte să înfăptuiască active de o incontestabilă imstanţă economică şi socială penprezentul şi viitorul luminos ţării, pentru continua creştere aunăstării materiale şi spirituale ntregului popor. Modul în care s-a acţionat în înaga ţară la pregătirea noului tru larg democratic de organire şi desfăşurare a activităţii nsiliilor şi organizaţiilor proprii F.D.U.S., în lumina propunerilor mutate de tovarăşul Nicolae Ruşescu şi luate în dezbatere în finţa Comitetului Politic Execuat C.C. al P.C.R. din 30 octoorie 1979, reprezintă expresia coniţiei politice, confirmată întruni de practica socială, cu pune la cimentarea unităţii de voi şi acţiune a întregului nostru for, evidenţiind larga adeziune aturor oamenilor muncii români, ghiari, germani, sîrbi şi de alte tonalităţi la politica profundistă, democratică a Partidului punist Român.emnificativ în acest sens este sigul că, de la începutul lunii de a deveni membri ai organizaţiilor proprii ale F.D.U.S. Numai în judeţul Dolj, de pildă, în cele 786 organizaţii constituite pe sate, oraşe, cartiere, în întreprinderi şi instituţii s-au înscris peste 64 450 membri din care aproape jumătate sunt femei. De asemenea, Conferinţele locale şi adunările generale ale organizaţiilor proprii ale F.D.U.S., premergătoare Congresului al II-lea, au spos în evidenţă spiritul de iniţiativă, înalta preocupare a maselor de oameni ai muncii faţă de probleme de stringentă actualitate în viaţa colectivelor de muncă şi a localităţilor. Numeroase propuneri, o puternică angajare larealizarea obiectivelor economice şi edilitar-gospodăreşti, cărora li se adaugă mulţimea deacţiuni concrete, organizate în această perioadă, conturează cu pregnanţă o atmosferă de înaltă responsabilitate civică, de tot mai pronunţată unitate între partid şi popor, de o largă participare democratică a maselor de oameni ai muncii la viaţa economică şi social-politică a ţării. Menite să contribuie la ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a organizaţiilor de masă şi obşteşti componente, acţiunile premergătoare Congresului al II-lea al F.D.U.S. au creat un climat stimulator pentru îmbunătăţirea conlucrării dintre organizaţiile componente, a organizării în comun şi coordonat a acţiunilor politice şi organizatorice, în vederea sporirii iniţiativei şi capacităţii lor politice şi organizatorice în desfăşurarea largă şi permanentă a acţiunilor de educaţie patriotică şi de mobilizare a tuturor cetăţenilor patriei la înfăptuirea Directivelor şi hotărârilor Congresului al XII-lea al P.C.R. şi a măreţelor obiective cuprinse în Programul Partidului Comunist Român. Ştefan Tunsoiu Foto : N. N. Negulescu Sculptură de Ilie Berindei Un sezon cultural de vîrf O tradiţie deja concludentă acreditează perioada de iarnă ca un sezon de vîrf la activităţilor cultural-educative de la sate. Este firesc să fie aşa, deoarece în absenţa muncilor agricole, săteanul beneficiază de un timp liber mai întins, propice faptei de cuget şi inimă, iar deplasarea la căminul cultural poate deveni una din direcţiile esenţiale ale preocupărilor sale zilnice. Dar, pentru ca această deplasare să devină o obligaţie zilnică, trebuie să găsească aici, în permanenţă, acele manifestări şi acţiuni ce impun prin noutatea conţinutului şi forma atractivă a desfăşurării. Nu vom enumera acţiunile ce pot alcătui un program interesant, un program ce trebuie să constituie emblema fiecărui cămin cultural. Ele sunt cunoscute, dar pot fi redescoperite şi actualizate şi altele apte să contribuie la configurarea unei palete bogate pentru acest sezon. Sfîrşitul anului 1979 ne-a oferit, intr-un interval scurt, o suită de manifestări ce au relevat imensele resurse ale mişcării noastre artistice de amatori. Ne gîndim, în primul rind, la cea de-a treia ediţie a Festivalului judeţean al obiceiurilor laice de iarnă, cu care prilej artişti amatori din comunele Maglavit, Bucovăţ şi Cernele au prezentat „Căluşul de iarnă“, ,,Vasilca“ şi „Colindul griului“, iar cei din comuna Predeşti o pitorească şezătoare floriitomica. Iar teatrul folcloric a fost sugestiv reprezentat prin cele cîteva secvenţe inspirat selectate din „Jienii“, de elevii şcolii generale nr. 31 din Craiova. Totodată, „Sorcova“, „Jocul caprei şi al clopoţelului“ — obiceiuri cu rădăcini arhaice in spiritualitatea noastră populară şi-au aflat o tulburătoare interpretare prin formaţiile Caisei pionierilor, Liceului „Fraţii Buzeşti“, Şcolii populare de artă, Casei de cultură a municipiului Craiova, ale aşezămintelor culturale din Predeşti şi Podari, după cum o impresie deosebită au produs colindele laice ■cântate de corurile Filarmonicii de stat „Oltenia“ şi căminului cultural din Breasla. Din această enumerare succintă se poate constata, fără dificultate, că, priintr-o orchestraţie judicioasă şi entuziastă, conlucrarea dintre artiştii amatori şi cei profesionişti se soldează cel mai adesea cu rezultate de un elevat nivel artistic. Aserţiune confirmată, de altfel, şi de spectacolul de pe scena Teatrului Naţional, dedicat aniversării Republicii, spectacol marcând, în acelaşi timp, inaugurarea ediţiei a III-a a Festivalului Naţional „Cântarea României“. Un spectacol de un vibrant mesaj patriotic, relevind, prin vers, dans şi muzică, permanenţa şi continuitatea locuirii populaţiei autohtone în spaţiul carpato-dunărean, marile momente din istoria tumultoasă a poporului nostru, spectaculoasele prefaceri şi împliniri din anii socialismului , spectacol (în regia şi scenariul inimosului Emil Boroghină) la reuşita căruia au contribuit actori de la Teatrul Naţional, solişti de la Teatrul liric, corul Filarmonicii, grupul vocal al sindicatului învăţămint, formaţii de muzică ale studenţilor craioveni. Fireşte, şi pe cuprinsul judeţului obiceiurile de iarnă au prilejuit ample şi bogate manifestări. Toate acestea trebuie să fie de bun augur pentru un sezon cultural-educativ de vîrf, pe măsura tradiţiei şi condiţiei spirituale de astăzi a oamenilor muncii. (Rep.) Expoziţie de pictură. Prezentă în numeroasele expoziţii ale plasticienilor amatori, Vicenţa Dragu dovedeşte o evidentă preocupare pentru perfecţionarea procedeelor artistice. Expoziţia, deschisă de curînd la clubul întreprinderii poligrafice Oltenia, cuprinde câteva lucrări interesante, ce ilustrează o predilecţie constantă pentru jocul subtil de lumini şi umbre. Tablourile „Bucuria vieţii“, „La podul Jiului“, „Natură statică“ şi „Maci“ sunt, credem, cele mai edificatoare în privinţa posibilităţilor de exprimare ale plasticienei. Semnalăm, de asemenea, cm foarte frumos „Peisaj cu căpiţe şi plopi“. Este vizibilă in această expoziţie opţiunea artistei pentru o tematică diversă, ca rezultat al permanentului său efort de îmbogăţire a paletei artistice. Alături de peisaje şi naturi statice, descoperim şi o adeziune entuziastă la relieful bogat al actualităţii. Acest lucru este demonstrat prin lucrările „In întrecerea socialistă“, „Muncitoare tipografă“, „Blocuri în Calea Severinului“. In general, lucrările Vicenţei Dragu ne relevă o armonie a culorilor, tonurile luminoase constituind fondul predominant. Piesa de rezistenţă a expoziţiei rămîne, credem, lucrarea intitulată „Cîrciumărese“, ce dezvoltă un patetism afectiv, o sensibilitate aleasă. Şi ar mai fi de remarcat ceva, foarte important : suflul optimist, poezia tonică a stărilor, ca expresii ale unui univers sufletesc robust. /George Niţă/ Nicolae Petre- Vrînceanu Lumina Prin aerul amiezii liniilor pure patesticul echilibru mişcind conturul în lucruri, suind în noi suprafeţe mai dense către starea de orizont a văzduhului... Trupul, asemeni luminii, lumina asemeni unui stindard. O, libertate, frumos ne-nveştmîntă stindardul tău cind, sub oglinda prea mare pentru o singură lume, trepte alunecă la nesfirșit în ninsoarea de cintec. Gheorghe Manafu Dacă Dacă n-am fi crezut Că-n amurgul vieţii Culcindu-ne liniştiţi Vom renaşte in proprii copii Am fi rămas adormiţi In părinţi Şi-am fi fost păcatul Păcatul lumii Păcatul dinţii... Gheorghe Izbăşescu Credinţa contemplaţiei întinsă-n faţa păsării spre nori cind soarele loveşte cu putere, incit se-nclină aerul şi zbori şi străzile alunecă-n tăcere. Dezacordate crengi se-ntind, se-ntind, lumina se desface-n cercuri plane, e-un timp spiralic, timp lucind, chiar mersul tău pe braţe diafane. Melancolia faptei taie iute a florilor retragere în glastră cind pânza frunții ce-a trăit volute devine iar zenitului fereastră. Dan Bucur Mînătoru Vatră Coloane infinite de gind vizionar Nuntire de baladă de fructe şi de Pe toate le purtăm sub scuturi de Desferecînd lumină in zodia cea nouă. E Ţara o fîntină şi-o aripă spre In zborul milenar, de fapte Acvilă şi vioară sub falduri de Ecou eternizat în strămoşească renume vatră-rouă hotar lume încărcată Florea Miu Vînătoare Intirzie venirea acelui ceas aprins — au fost porunci ca toamna să treacă mai departe — de neuitare, pomii bolnavi coboară-n vis, le este rană floarea care porunci împarte. La vînătoare blinda, ca simpli legîndu-ne cu fluturi durerile noi ducem herghelia frumoaselor ninsori pe creasta unde bate un vînt cu ochi de lapte, vinători, abstracte. RAMURI nr. 1 (187) • ianuarie 1980 • pagina 2