Ramuri, 1981 (Anul 18, nr. 1-12)

1981-01-15 / nr. 1

r . Tînărul Minulescu Prin anii 1906-1907 uşile cafenele­lor literare bucureştene au fost des­chise violent, izbite de pereţi, ca de trîmbeie fumurii, vuitoare, ale unui vi­for nedomolit : poetul Ion Minulescu se intor­cea din mediile artistice şi literare pariziene cu orgoliul de sol autorizat al „artei viitoare". Venea „învăluit in largi şaluri de mătase", cu „lavalieră şi ochelari", cu aer de boem rătăcitor, bo­nom, jovial, cu gustul butadei şi gesturi largi, teatrale. Venea recitind in delir, cu rară înzestrare a rostirii expresive, ro­manţe muzicale, cu timbru plin, de ală­muri înfiorate şi cadenţe rostogolite in ritmul erupţiilor imprevizibile ale tem­peramentului său focos. Venea cu nos­talgia depărtărilor albastre in cintec, cu mirajul unor tainice tărimuri exo­tice prinse in fibulele de argint ale ri­melor neologistice. Venea plutind pe nesfirşitele întinderi ale undelor adevă­ratei poezii, in iahturi, bricuri, cargo­­boturi, corăbii engimatice, sub pavili­oane cu Însemne fatidice şi o cromatică anume, fluturind sugestiv sub cerul poe­ziei simboliste. Venea incitind fantezia iubitorilor de poezie cu ritualuri de dragoste, oficiate cu solemnitate in in­­terioruri regizate cu rafinament senzo­rial si voluptate, sub semnul fastuoase­lor revărsări de pietre rare („smaralde nemaivăzute", „perle blonde" etc.), al moliciunilor de ţesături orientale, al „trepiedelor de argint" in care ard „miresme­ otrăvitoare", al garoafelor şi macilor, „tot flori insingerate", al ra­murilor de lămu­ţă şi Eucalipt... Venea­­ trubadur modern cu inima dansind înjunghiată de nelinişti nedefinite, in cutia de rezonanţă a chitarei... Şi marele public, receptiv, sensibil, l-a intimpinat cu prelungi şi entuziaste aplauze... Şi cintecul său, după o sută de ani (căci poetul s-a născut la 7 ianuarie 1881), adie cu atîtea prospe­­ţimi şi efluvii rare şi azi, şi miine, me­reu... Victor Rusu V_______________ ■ CÎNTAREA ROMÂNIEI* Puternică emulaţie în competiţia amatorilor * In judeţul Dolj, 3 785 de formaţii artistice de amatori, cu un total de 72 397 inter­preţi, pe scenele etapei de masă a impresionantei ma­nifestări a muncii şi creaţiei, Festivalul naţional „Cînta­­rea României“ . Pentru eta­pa judeţeană a prestigioasei manifestări, au fost promo­vate peste 300 de formaţii şi 4 000 de interpreţi individuali . La cele 17 597 spectacole (in etapa de masă) organi­zate in comunele şi oraşele judeţului au fost prezenţi 5 364 230 de spectatori . In afară de creşterea număru­lui de participanţi, o atenţie sporită a fost acordată spo­ririi nivelului calitativ al spectacolelor B Numeroase talente din rîndul artiştilor amatori lansate pe drumul consacrării b Totuşi, unele comune au făcut notă dis­cordantă, prin neprezentare . Programele satirice trebuie să fie mai combative. Manifestare de o amploare fără precedent, Festivalul naţional „Cîntarea României“ or­ganizat din iniţiativa secretarului general al Partidului Comunist Român, se dove­deşte a fi, în continuare, una dintre cele mai fertile, mai antrenante şi convingătoare acţiuni cultural-artistice de masă. Puternica emulaţie generată de etapa de masă a ac­tualei ediţii a Festivalului naţional „Cînta­rea României“ în judeţul Dolj, ca şi în în­treaga ţară evidenţiază, din nou, potenţia­lul cultural-artistic al oamenilor muncii din întreaga ţară, remarcabila capacitate de ma­nifestare a mişcării artistice de amatori. Desfăşurîndu-se sub imperativul noii calităţi în toate sferele vieţii materiale şi spirituale, etapa de masă a actualei ediţii a Festiva­lului „Cîntarea României“ a atins cifre de bilanţ superioare celorlalte ediţii. Numai în judeţul Dolj, de pildă, pe scenele aşezămin­telor de cultură din oraşe şi sate au urcat 3 785 de formaţii artistice de amatori, cu 1021 mai multe decît în ediţia precedentă. Concomitent cu atragerea unui număr spo­rit de oameni ai muncii la manifestările or­ganizate şi paralel cu preocuparea continuă faţă de creşterea numărului formaţiilor ar­tistice şi a cercurilor de creaţie, trecerea în revistă a spectacolelor susţinute de ar­tiştii amatori a evidenţiat o îmbucurătoare creştere a nivelului calitativ al actului de cultură organizat. Eforturile depuse în scopul îmbunătăţirii repertoriilor, precum şi stimularea unei interpretări artistice de ni­vel elevat s-au reflectat în reuşite de bun augur la majoritatea celor care au urcat pe scenă. Promovarea pentru faza judeţeană a Festivalului a unui număr de peste 300 de formaţii şi a aproape 4 000 de interpreţi este şi o ilustrare cifrică a valorii spectacolelor susţinute, dar şi o justificată impunere în plan calitativ a artei amatoare, a potenţia­lului cultural-artistic al localităţilor doljene. Cu acest prilej, majoritatea spectacolelor, a celorlalte manifestări care au întregit pa­leta acţiunilor înscrise în cadrul etapei de masă s-au dovedit subordonate dezideratelor manifestării, valorificării superioare a poten­ţialului spiritual, contribuţiei activităţii cul­­tural-artistice la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor de oameni ai muncii, educării acestora în spiritul ideologiei re­voluţionare a partidului şi punerii eficiente în valoare a potenţialului creator al artişti­lor amatori. Dovada reală a interesului stîr­­nit de etapa de masă o constituie şi at­mosfera de emulaţie, de eveniment sărbă­toresc creată în aşezămintele de cultură care au găzduit manifestările fazei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Trebuie spus că o pondere deosebită au avut-o formaţiile aparţinînd genurilor cu in­fluenţă educativă directă, cum sunt bri­găzile artistice, montajele literare, gru­purile corale şi vocale care, datorită, pe de o parte, unei tradiţii cristalizate, iar pe de altă parte stilului dinamic de interpretare constituie puncte de reper în atenţia specta­torilor. Se poate spune, urmărind etapa de masă, că forurile judeţene de resort au acor­dat un sprijin deosebit unor domenii defici­tare în ediţiile anterioare ale festivalului, cum ar fi dansul cu temă, teatrul scurt, muzica cultă, cercurile tehnico-aplicative, de artă populară. Fireşte, nu s-ar putea spune că totul a funcţionat perfect, aseme­nea unui angrenaj fără fisură. Se impune, de pildă, un grad sporit de combativitate al tuturor formaţiilor artistice fiindcă, de ce să n-o spunem, în unele locuri, critica îmbracă forme vag aluzive sau cultivă for­mule cam... abstracte. Teama de a nu supăra pe nimeni duce uneori la alcătuirea unui re­pertoriu plat, cenuşiu, lipsit de nerv agita­toric. De asemenea, sunt comune precum Vela, Robăneşti, Negoi, unităţile economice din Calafat care nu au prezentat în etapa de masă nici o formaţie. Sunt şi comune cu o puternică tradiţie a mişcării artistice de masă precum Cetate, Rast, Măceşu de Sus, Apele Vii care nu sunt reprezentate la etapa judeţeană cu nici un fel de manifestare. Asemenea deficienţe trebuie să dea de gîndit forurilor locale, iar pentru formaţiile ră­mase în competiţie asemenea absenţe tre­buie să constituie un motiv în plus pentru perfecţionarea activităţilor. Aşa cum a subliniat în repetate rînduri secretarul general al partidului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, în Festivalul naţional „Cîntarea României“ „trebuie acor­dată o mai mare atenţie activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică, un aspect al acestei ma­nifestări capabil să întruchipeze fericit îm­binarea armonioasă a muncii şi creaţiei“. Doljul a avut cîteva rezultate foarte bune şi credem că, în acest sens, experienţa unor întreprinderi se cuvine generalizată cu mai mult curaj. Ii va fi conferit astfel festiva­lului un caracter complex, de manifestare plenară a potenţialului creator al oamenilor muncii. Ştefan Tuisoiu Nişte olteni văzuţi de Anestin criticul literar Al. Oprea actorul Ion Marinescu . Ex libris de Dafinel Duinea V_____________________ Asociaţia scriitorilor . Premiile Asociaţiei scriitorilor din Cra­iova. Juriul alcătuit din Eugen Negriei (pre­şedinte), Sina Dănciulescu, Ilarie Hinoveanu, C. D. Papastate şi George Sorescu, membri, au decernat următoarele premii: — Ilie Purcaru : „Planuri în lut" (Editura „Scrisul românesc“, 1979) ; Darie Novăceanu , „Toamna patriarhului“ de Gabriel Garcia Marquez (traducere, Editura Eminescu, 1979).­­ In luna decembrie 1980 a avut loc şe­dinţa de lucru a Asociaţiei Scriitorilor din Craiova, condusă de Marin Sorescu, secreta­rul Asociaţiei. Pe ordinea de zi au figurat: informare cu privire la activitatea desfăşu­rată de membrii Asociaţiei pe 1980 ; discuta­rea planului de acţiuni pe anul 1981 ; di­verse. Pe marginea problemelor analizate au luat cuvîntul: Ilarie Hinoveanu, Ion Schin­­tec, Ion Rusu-Şirianu, Iancu Constantinescu, Florea Miu, George Sorescu, Ovidiu Ghidir­­mic, Mihai Duţescu, Ion Pachia-Tatomirescu.­­ In cadrul manifestărilor prilejuite de ani­versarea a 75 de ani de la apariţia primului număr al revistei „Ramuri“, Editura „Scrisul românesc“ a tipărit volumul „Perimetru sen­timental“ de Nicolae Pop, care cuprinde 54 de convorbiri cu scriitori olteni din gene­raţii diferite, colaboratori de-a lungul ani­lor ai „Ramurilor“. Cartea a fost prezentată de poetul Ilarie Hinoveanu, directorul edi­turii, în cadrul adunării festive desfăşurată în ziua de 5 decembrie 1980, la Teatrul liric din Craiova.­­ Cenaclul „Ramuri“. Muzeul de artă din Craiova a găzduit şedinţa de lucru a cena­clului „Ramuri“, condus de poetul Marin Sorescu, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Craiova. Cu acest prilej, au citit din crea­ţiile lor poeţii Florea Miu şi Patrel Berceanu. Pe marginea grupajelor de versuri au discutat George Sorescu, Romeo Maghe­­rescu, George Popescu, Claudiu Moldovan, Constantin M. Popa, Dan Lupescu, Mihaela Andreescu, Constantin Barbu, Petre Ivancu, Petre Popa, Dan Bucur Mînătoru, Ilarie Hinoveanu, Marin Sorescu. Poşta redacţiei Dan Stăneasă, Munteni-Buzău, jud. Ialo­miţa . Există, cum se ştie, o literatură a coşmarurilor, dar ceea ce faceţi dv. în „Coarnele“ nu este literatură , nici în „Ne­norocirile unei secretare“, care abundă în banalităţi­­topografia combinatului de creş­tere şi îngrăşare a porcilor, automatismele secretarei etc.). Viaţa oferă şi subiecte epice majore ; totul e să le descoperi şi, apoi, să le „exploatezi“ cu măiestrie... I. D. Sicore, Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj : Apreciem dorinţa dv. „de a ţine aprinsă flacăra poeziei în acest colţ îndepărtat al Olteniei“, dar din cele şapte poezii trimise, numai un vers rezistă („Urmele m-au obse­dat dintotdeauna“). Marcel Barbu, Rast, jud. Dolj : „Cerb de gînd cu stea în frunte / ce chemare te as­cunde, / ce izvoare porţi sub tîmple“. Atît, deocamdată, Ioan Timiş, Moneasa, jud. Arad : Mulţu­mim pentru aprecierile la adresa nr. 9/1980 al revistei noastre. Asupra problemei care vă preocupă s-a pronunţat, in numărul amintit al „Ramurilor“, Barbu Brezianu. Cel mai bine ar fi să vă adresaţi direct revistei „Arta“ (fără greşelile de ortografie din scri­soarea trimisă nouă). Ovidiu Florentin, Craiova : Curios, titlu­rile poeziilor trimise sînt mai reuşite decît versurile propriu-zise („Din casa cu ferestre spre iarnă“, „Coboară glasul răguşit al toam­nei“, „Se adună, lucruri toate, în seminţe“). Ion Pajureanu, Bucureşti : Versificări puerile, la îndemîna oricui. Ioan Suciu, Braşov : „Colind străzile / înguste ale Cetăţii, / dimineaţa pe la opt / şi jumătate...“ Asta e proză, nu poezie. In plus : pe la ora aceea nu sînteţi la muncă ? Dar cu „tu / cea de mine trebuitoare“, cum vine ? întrebarea e pur retorică, puteţi foarte bine să v-o însuşiţi... Dan Devovia, Orşova, Mehedinţi : Simple fulguraţii de gînd, necristalizate în metaforă. Să ai 19 ani şi să fii atît de sceptic... N.R.: Manuscrisele nepublicate nu se îna­poiază. Rugăm colaboratorii să ne expedieze ori­ginalul dactilogramei sau, oricum, texte scrise de mînă lizibil. RAMURI nr. 1 (199) 0 ianuarie 1981 , pagina 2

Next