Ramuri, 1981 (Anul 18, nr. 1-12)
1981-01-15 / nr. 1
r . Tînărul Minulescu Prin anii 1906-1907 uşile cafenelelor literare bucureştene au fost deschise violent, izbite de pereţi, ca de trîmbeie fumurii, vuitoare, ale unui vifor nedomolit : poetul Ion Minulescu se intorcea din mediile artistice şi literare pariziene cu orgoliul de sol autorizat al „artei viitoare". Venea „învăluit in largi şaluri de mătase", cu „lavalieră şi ochelari", cu aer de boem rătăcitor, bonom, jovial, cu gustul butadei şi gesturi largi, teatrale. Venea recitind in delir, cu rară înzestrare a rostirii expresive, romanţe muzicale, cu timbru plin, de alămuri înfiorate şi cadenţe rostogolite in ritmul erupţiilor imprevizibile ale temperamentului său focos. Venea cu nostalgia depărtărilor albastre in cintec, cu mirajul unor tainice tărimuri exotice prinse in fibulele de argint ale rimelor neologistice. Venea plutind pe nesfirşitele întinderi ale undelor adevăratei poezii, in iahturi, bricuri, cargoboturi, corăbii engimatice, sub pavilioane cu Însemne fatidice şi o cromatică anume, fluturind sugestiv sub cerul poeziei simboliste. Venea incitind fantezia iubitorilor de poezie cu ritualuri de dragoste, oficiate cu solemnitate in interioruri regizate cu rafinament senzorial si voluptate, sub semnul fastuoaselor revărsări de pietre rare („smaralde nemaivăzute", „perle blonde" etc.), al moliciunilor de ţesături orientale, al „trepiedelor de argint" in care ard „miresme otrăvitoare", al garoafelor şi macilor, „tot flori insingerate", al ramurilor de lămuţă şi Eucalipt... Venea trubadur modern cu inima dansind înjunghiată de nelinişti nedefinite, in cutia de rezonanţă a chitarei... Şi marele public, receptiv, sensibil, l-a intimpinat cu prelungi şi entuziaste aplauze... Şi cintecul său, după o sută de ani (căci poetul s-a născut la 7 ianuarie 1881), adie cu atîtea prospeţimi şi efluvii rare şi azi, şi miine, mereu... Victor Rusu V_______________ ■ CÎNTAREA ROMÂNIEI* Puternică emulaţie în competiţia amatorilor * In judeţul Dolj, 3 785 de formaţii artistice de amatori, cu un total de 72 397 interpreţi, pe scenele etapei de masă a impresionantei manifestări a muncii şi creaţiei, Festivalul naţional „Cîntarea României“ . Pentru etapa judeţeană a prestigioasei manifestări, au fost promovate peste 300 de formaţii şi 4 000 de interpreţi individuali . La cele 17 597 spectacole (in etapa de masă) organizate in comunele şi oraşele judeţului au fost prezenţi 5 364 230 de spectatori . In afară de creşterea numărului de participanţi, o atenţie sporită a fost acordată sporirii nivelului calitativ al spectacolelor B Numeroase talente din rîndul artiştilor amatori lansate pe drumul consacrării b Totuşi, unele comune au făcut notă discordantă, prin neprezentare . Programele satirice trebuie să fie mai combative. Manifestare de o amploare fără precedent, Festivalul naţional „Cîntarea României“ organizat din iniţiativa secretarului general al Partidului Comunist Român, se dovedeşte a fi, în continuare, una dintre cele mai fertile, mai antrenante şi convingătoare acţiuni cultural-artistice de masă. Puternica emulaţie generată de etapa de masă a actualei ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“ în judeţul Dolj, ca şi în întreaga ţară evidenţiază, din nou, potenţialul cultural-artistic al oamenilor muncii din întreaga ţară, remarcabila capacitate de manifestare a mişcării artistice de amatori. Desfăşurîndu-se sub imperativul noii calităţi în toate sferele vieţii materiale şi spirituale, etapa de masă a actualei ediţii a Festivalului „Cîntarea României“ a atins cifre de bilanţ superioare celorlalte ediţii. Numai în judeţul Dolj, de pildă, pe scenele aşezămintelor de cultură din oraşe şi sate au urcat 3 785 de formaţii artistice de amatori, cu 1021 mai multe decît în ediţia precedentă. Concomitent cu atragerea unui număr sporit de oameni ai muncii la manifestările organizate şi paralel cu preocuparea continuă faţă de creşterea numărului formaţiilor artistice şi a cercurilor de creaţie, trecerea în revistă a spectacolelor susţinute de artiştii amatori a evidenţiat o îmbucurătoare creştere a nivelului calitativ al actului de cultură organizat. Eforturile depuse în scopul îmbunătăţirii repertoriilor, precum şi stimularea unei interpretări artistice de nivel elevat s-au reflectat în reuşite de bun augur la majoritatea celor care au urcat pe scenă. Promovarea pentru faza judeţeană a Festivalului a unui număr de peste 300 de formaţii şi a aproape 4 000 de interpreţi este şi o ilustrare cifrică a valorii spectacolelor susţinute, dar şi o justificată impunere în plan calitativ a artei amatoare, a potenţialului cultural-artistic al localităţilor doljene. Cu acest prilej, majoritatea spectacolelor, a celorlalte manifestări care au întregit paleta acţiunilor înscrise în cadrul etapei de masă s-au dovedit subordonate dezideratelor manifestării, valorificării superioare a potenţialului spiritual, contribuţiei activităţii cultural-artistice la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor de oameni ai muncii, educării acestora în spiritul ideologiei revoluţionare a partidului şi punerii eficiente în valoare a potenţialului creator al artiştilor amatori. Dovada reală a interesului stîrnit de etapa de masă o constituie şi atmosfera de emulaţie, de eveniment sărbătoresc creată în aşezămintele de cultură care au găzduit manifestările fazei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Trebuie spus că o pondere deosebită au avut-o formaţiile aparţinînd genurilor cu influenţă educativă directă, cum sunt brigăzile artistice, montajele literare, grupurile corale şi vocale care, datorită, pe de o parte, unei tradiţii cristalizate, iar pe de altă parte stilului dinamic de interpretare constituie puncte de reper în atenţia spectatorilor. Se poate spune, urmărind etapa de masă, că forurile judeţene de resort au acordat un sprijin deosebit unor domenii deficitare în ediţiile anterioare ale festivalului, cum ar fi dansul cu temă, teatrul scurt, muzica cultă, cercurile tehnico-aplicative, de artă populară. Fireşte, nu s-ar putea spune că totul a funcţionat perfect, asemenea unui angrenaj fără fisură. Se impune, de pildă, un grad sporit de combativitate al tuturor formaţiilor artistice fiindcă, de ce să n-o spunem, în unele locuri, critica îmbracă forme vag aluzive sau cultivă formule cam... abstracte. Teama de a nu supăra pe nimeni duce uneori la alcătuirea unui repertoriu plat, cenuşiu, lipsit de nerv agitatoric. De asemenea, sunt comune precum Vela, Robăneşti, Negoi, unităţile economice din Calafat care nu au prezentat în etapa de masă nici o formaţie. Sunt şi comune cu o puternică tradiţie a mişcării artistice de masă precum Cetate, Rast, Măceşu de Sus, Apele Vii care nu sunt reprezentate la etapa judeţeană cu nici un fel de manifestare. Asemenea deficienţe trebuie să dea de gîndit forurilor locale, iar pentru formaţiile rămase în competiţie asemenea absenţe trebuie să constituie un motiv în plus pentru perfecţionarea activităţilor. Aşa cum a subliniat în repetate rînduri secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Festivalul naţional „Cîntarea României“ „trebuie acordată o mai mare atenţie activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică, un aspect al acestei manifestări capabil să întruchipeze fericit îmbinarea armonioasă a muncii şi creaţiei“. Doljul a avut cîteva rezultate foarte bune şi credem că, în acest sens, experienţa unor întreprinderi se cuvine generalizată cu mai mult curaj. Ii va fi conferit astfel festivalului un caracter complex, de manifestare plenară a potenţialului creator al oamenilor muncii. Ştefan Tuisoiu Nişte olteni văzuţi de Anestin criticul literar Al. Oprea actorul Ion Marinescu . Ex libris de Dafinel Duinea V_____________________ Asociaţia scriitorilor . Premiile Asociaţiei scriitorilor din Craiova. Juriul alcătuit din Eugen Negriei (preşedinte), Sina Dănciulescu, Ilarie Hinoveanu, C. D. Papastate şi George Sorescu, membri, au decernat următoarele premii: — Ilie Purcaru : „Planuri în lut" (Editura „Scrisul românesc“, 1979) ; Darie Novăceanu , „Toamna patriarhului“ de Gabriel Garcia Marquez (traducere, Editura Eminescu, 1979). In luna decembrie 1980 a avut loc şedinţa de lucru a Asociaţiei Scriitorilor din Craiova, condusă de Marin Sorescu, secretarul Asociaţiei. Pe ordinea de zi au figurat: informare cu privire la activitatea desfăşurată de membrii Asociaţiei pe 1980 ; discutarea planului de acţiuni pe anul 1981 ; diverse. Pe marginea problemelor analizate au luat cuvîntul: Ilarie Hinoveanu, Ion Schintec, Ion Rusu-Şirianu, Iancu Constantinescu, Florea Miu, George Sorescu, Ovidiu Ghidirmic, Mihai Duţescu, Ion Pachia-Tatomirescu. In cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 75 de ani de la apariţia primului număr al revistei „Ramuri“, Editura „Scrisul românesc“ a tipărit volumul „Perimetru sentimental“ de Nicolae Pop, care cuprinde 54 de convorbiri cu scriitori olteni din generaţii diferite, colaboratori de-a lungul anilor ai „Ramurilor“. Cartea a fost prezentată de poetul Ilarie Hinoveanu, directorul editurii, în cadrul adunării festive desfăşurată în ziua de 5 decembrie 1980, la Teatrul liric din Craiova. Cenaclul „Ramuri“. Muzeul de artă din Craiova a găzduit şedinţa de lucru a cenaclului „Ramuri“, condus de poetul Marin Sorescu, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Craiova. Cu acest prilej, au citit din creaţiile lor poeţii Florea Miu şi Patrel Berceanu. Pe marginea grupajelor de versuri au discutat George Sorescu, Romeo Magherescu, George Popescu, Claudiu Moldovan, Constantin M. Popa, Dan Lupescu, Mihaela Andreescu, Constantin Barbu, Petre Ivancu, Petre Popa, Dan Bucur Mînătoru, Ilarie Hinoveanu, Marin Sorescu. Poşta redacţiei Dan Stăneasă, Munteni-Buzău, jud. Ialomiţa . Există, cum se ştie, o literatură a coşmarurilor, dar ceea ce faceţi dv. în „Coarnele“ nu este literatură , nici în „Nenorocirile unei secretare“, care abundă în banalităţitopografia combinatului de creştere şi îngrăşare a porcilor, automatismele secretarei etc.). Viaţa oferă şi subiecte epice majore ; totul e să le descoperi şi, apoi, să le „exploatezi“ cu măiestrie... I. D. Sicore, Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj : Apreciem dorinţa dv. „de a ţine aprinsă flacăra poeziei în acest colţ îndepărtat al Olteniei“, dar din cele şapte poezii trimise, numai un vers rezistă („Urmele m-au obsedat dintotdeauna“). Marcel Barbu, Rast, jud. Dolj : „Cerb de gînd cu stea în frunte / ce chemare te ascunde, / ce izvoare porţi sub tîmple“. Atît, deocamdată, Ioan Timiş, Moneasa, jud. Arad : Mulţumim pentru aprecierile la adresa nr. 9/1980 al revistei noastre. Asupra problemei care vă preocupă s-a pronunţat, in numărul amintit al „Ramurilor“, Barbu Brezianu. Cel mai bine ar fi să vă adresaţi direct revistei „Arta“ (fără greşelile de ortografie din scrisoarea trimisă nouă). Ovidiu Florentin, Craiova : Curios, titlurile poeziilor trimise sînt mai reuşite decît versurile propriu-zise („Din casa cu ferestre spre iarnă“, „Coboară glasul răguşit al toamnei“, „Se adună, lucruri toate, în seminţe“). Ion Pajureanu, Bucureşti : Versificări puerile, la îndemîna oricui. Ioan Suciu, Braşov : „Colind străzile / înguste ale Cetăţii, / dimineaţa pe la opt / şi jumătate...“ Asta e proză, nu poezie. In plus : pe la ora aceea nu sînteţi la muncă ? Dar cu „tu / cea de mine trebuitoare“, cum vine ? întrebarea e pur retorică, puteţi foarte bine să v-o însuşiţi... Dan Devovia, Orşova, Mehedinţi : Simple fulguraţii de gînd, necristalizate în metaforă. Să ai 19 ani şi să fii atît de sceptic... N.R.: Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază. Rugăm colaboratorii să ne expedieze originalul dactilogramei sau, oricum, texte scrise de mînă lizibil. RAMURI nr. 1 (199) 0 ianuarie 1981 , pagina 2